6,115 matches
-
Căpitanului, ca și masacrele ulterioare : Paris-Soir, Dimanche, 18 februarie 1939. De-a lungul timpului, au fost emise mai multe ipoteze asupra motivației autorităților de a comite acest asasinat fără precedent în istoria României. Prima ipoteză a fost emisă chiar de către legionari. Imediat după anunțul oficial din 30 noiembrie 1938, la nivelul conducerii legionare, atât cei din primul eșalon, aflați în închisori, cât și la nivelul eșalonului doi, al liderilor locali, aflați în libertate, s-au purtat discuții asupra responsabilității pentru asasinarea
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
de mică amploare, în majoritatea cazurilor, fără victime, nu a fost asociat imediat cu mișcarea legionară, și nici nu a pus în mod serios în pericol stabilitatea regimului. De abia ulterior asasinării lui Codreanu s-a dovedit că atentatorii erau legionari, acțiunea lor fiind pusă în legătură cu Horia Sima, necunoscut de autorități, care apare abia în februarie în evidențele Siguranței, fiind dat în consemn la frontieră. Pretextul invocat neoficial de autorități, la care face aluzie și Carol al II-lea în memoriile
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
invocat neoficial de autorități, la care face aluzie și Carol al II-lea în memoriile sale, a fost tentativa de asasinat asupra Rectorului Universității din Cluj, Florian Ștefănescu-Goangă, din data de 28 noiembrie 1938. Deși o parte din atentatori erau legionari, chestiune dovedită abia în februarie 1939, atentatul asupra rectorului a fost folosit drept pretext pentru suprimarea lui Corneliu Zelea Codreanu. Preventiv, cei doi studenți care au tras efectiv asupra profesorului și a gărzii de corp a acestuia, au fost împușcați
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
personală, dat fiindcă profesorul Goangă abuzase sexual de logodnica unuia din ei. Preotul Ștefan Palaghiță, printre primii care au scris o istorie a Mișcării Legionare, apărută în 1951 la Buenos Aires, retipărită și în România în 1990, este primul care împarte legionarii de după asasinarea Căpitanului în două categorii, "codreniști" și "simiști", atribuindu-i lui Horia Sima absolut toate evenimentele negative de după condamnarea lui Corneliu Zelea Codreanu. El îl acuză pe Sima de îndepărtare de la linia impusă de Căpitan, afirmând că totul s-
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
datora colaborării acestuia cu Mihail Moruzov, directorul Serviciului Secret de Informații. În opinia autorului, Horia Sima ar fi fost implicat în tentativa de asasinat comisă de către Mihai Stelescu, de asemenea, că ar fi trădat în 1938 un număr de lideri legionari, asasinați ulterior, că ar fi plănuit și pus în practică asasinarea lui Armand Călinescu, împreună cu Carol al II-lea și cu Moruzov, etc... Acuzațiile preotului Ștefan Palaghiță, au fost ulterior reluate în parte de către dr. Șerban Milcoveanu Aceleași teorii despre
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
în timpul revoluției bolșevice. Prin Decretul-lege nr. 3321 bis din 23 septembrie 1940, completat prin Decretul 3321 bis din 3 octombrie 1940, a fost înființată Comisia specială de anchetă criminală, cu sarcina de a ancheta și instrumenta toate crimele comise contra legionarilor în perioada regimului de dictatură regală.(24 februarie 1938 - 6 septembrie 1940) Comisia a anchetat efectiv începând cu 4 octombrie 1940, în 38 de ședințe, în care s-au luat 60 de interogatorii și 58 declarații de martori, ancheta derulându
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
pe când se întorcea de la o consfătuire cu amiralul Canaris, șeful Abwehr-ului, de la Veneția. Acesta, în calitate de șef direct al lui Nicu (zis Niky) Ștefănescu, adjunctul său, era responsabil pentru anchetele derulate sub tortură ale acestuia, prin care urmărea să "smulgă mărturisiri" legionarilor arestați. De asemenea contribuise direct la elaborarea listei celor 105 căpetenii legionare ce fuseseră asasinate în 22 septembrie 1939, în cadrul operațiunii de represalii ordonate de către Carol al II-lea în urma asasinării lui Armand Călinescu. Mandatul de arestare a fost emis
Asasinatele din 29/30 noiembrie 1938 () [Corola-website/Science/332551_a_333880]
-
că a sosit clipa preluării puterii și instalarea unui guvern fascist. Seara zilei de 3 septembrie și noaptea de 3/4 septembrie 1940 au constituit un moment de violență extremă îndreptată împotriva Jandarmeriei și a altor instituții reprezentative ale statului. Legionarii, organizați în grupuri înarmate, manifestau agresiv în București și în alte localități din țară(Timișoara, Deva, Alba Iulia, Sibiu, Brașov și București). Tot în această noapte, sediile Inspectoratului de Jandarmi din Constanța și cel al Legiunii mobile Constanța au fost
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
și în alte localități din țară(Timișoara, Deva, Alba Iulia, Sibiu, Brașov și București). Tot în această noapte, sediile Inspectoratului de Jandarmi din Constanța și cel al Legiunii mobile Constanța au fost atacate, iar ultimul a fost chiar incendiat de către legionari. În această noapte, la Constanța au fost omorâți 4 jandarmi, iar un jandarm a fost rănit grav. Jandarmeria a operat numeroase arestări în rândurile legionarilor, dar generalul Ioan Antonescu i-a eliberat a doua zi (4 septembrie) pe toți. Pentru
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
cel al Legiunii mobile Constanța au fost atacate, iar ultimul a fost chiar incendiat de către legionari. În această noapte, la Constanța au fost omorâți 4 jandarmi, iar un jandarm a fost rănit grav. Jandarmeria a operat numeroase arestări în rândurile legionarilor, dar generalul Ioan Antonescu i-a eliberat a doua zi (4 septembrie) pe toți. Pentru a da satisfacție legionarilor, la 6 septembrie 1940, generalul Ion Antonescu îl scoate din cadrele active ale Armatei pe comandantul Jandarmeriei, generalul Ion Bengliu. În
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
la Constanța au fost omorâți 4 jandarmi, iar un jandarm a fost rănit grav. Jandarmeria a operat numeroase arestări în rândurile legionarilor, dar generalul Ioan Antonescu i-a eliberat a doua zi (4 septembrie) pe toți. Pentru a da satisfacție legionarilor, la 6 septembrie 1940, generalul Ion Antonescu îl scoate din cadrele active ale Armatei pe comandantul Jandarmeriei, generalul Ion Bengliu. În aceeași zi ofițerii, subofițerii și trupa (activi și de rezervă) de jandarmi depun Jurământul de credință, Regelui Mihai I
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
regimentele de jandarmi au fost numite ulterior inspectorate. Tot la aceeași dată, a fost numit Inspector General al Jandarmeriei generalul de divizie în rezervă Constantin Zeno Vasiliu în locul generalului de brigadă Ioan Topor. La puțin timp de la instalarea la guvernare, legionarii au creat instituții paralele cu cele ale statului, cum ar fi "Poliția Legionară". Aceasta a început să-i aresteze în întreaga țară, fără mandat și abuziv, pe cei pe care îi considera opozanți politici sau masoni. Așa-zisa politică de
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
în reprimarea "Rebeliunii legionare". Deoarece efectivele de jandarmi nu făceau față situației din București, Inspectoratul General al Jandarmeriei și-a suplimentat efectivele cu 500 de elevi jandarmi de la Școala de Subofițeri Jandarmi Drăgășani. Inclusiv clădirea Jandarmeriei a fost atacată de legionari, dar nu a putut fi ocupată. Fiind considerată o clădire sigură în acele momente de violență extremă aici și-au găsit refugiu numeroși oameni politici printre care și fostul prim-ministru Gh. Tătărăscu. Întregul efectiv de jandarmi concentrat în capitală
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
s-a ridicat la aproximativ 6000 de oameni. Într-un bilanț al Serviciului Jandarmeriei (structură care coordona activitatea informativă a Jandarmeriei) desfășurat la sfârșitul anului 1941, s-a raportat că pe timpul "Rebeliunii legionare", organele Jandarmeriei au arestat aproximativ 2500 de legionari, apoi alți 1145 până la 1 martie 1941, pentru ca alți 66 de legionari să fie reținuți până la 1 septembrie 1941. Totodată, s-au confiscat, din sediile legionare, 903 puști de vânătoare, 104 puști și carabine, 877 de revolvere, 2 mitraliere, 2
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
Serviciului Jandarmeriei (structură care coordona activitatea informativă a Jandarmeriei) desfășurat la sfârșitul anului 1941, s-a raportat că pe timpul "Rebeliunii legionare", organele Jandarmeriei au arestat aproximativ 2500 de legionari, apoi alți 1145 până la 1 martie 1941, pentru ca alți 66 de legionari să fie reținuți până la 1 septembrie 1941. Totodată, s-au confiscat, din sediile legionare, 903 puști de vânătoare, 104 puști și carabine, 877 de revolvere, 2 mitraliere, 2 pistoale mitralieră și 620 de pistoale de diferite calibre. În cursul operațiunilor
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
de militari au fost răniți. În întreaga țară au fost ucise 374 de persoane și 380 au fost rănite. Comunitatea evreiască a avut și ea de suferit. În perioada 21 - 24 ianuarie 1941, numai în București au fost asasinați de către legionari 120 de evrei. Cu ocazia reînhumării, cu funeralii naționale, a întemeietorului Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, Horia Sima - noul comandant legionar și adjunctul lui Ion Antonescu, Conducătorul Statului național-legionar - a ordonat personal arestarea unui număr de foști fruntași politici și
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
urgență.. În noaptea de 26 spre 27 noiembrie 1940 se găseau la Jilava 65 deținuți, politicieni și ofițeri superiori ai armatei și poliției. Dintre cei 65 de arestați au fost asasinați 64, dintre care jandarmii: Speriat de răzbunările sângeroase ale legionarilor împotriva jandarmilor, colonelul Constantin Tobescu, numit de Ion Antonescu la conducerea Serviciului Jandarmeriei din I.G.J. (19 septembrie 1940), a demisionat, trecând în rezervă (31 decembrie 1940) și s-a ascuns în Banat, apoi în Iugoslavia. A revenit în funcția din
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
de 21 septembrie 1939, în noaptea aceleiași zile, în ziua următoare și, în unele cazuri, și în zilele următoare. Au fost asasinate 252 de persoane, dintre care 105 membri marcanți ai Mișcării Legionare, plus încă 1,2,3 sau 4 legionari aleși la întâmplare în fiecare județ, în total încă 147 de persoane. Cele 252 de asasinate au fost executate de jandarmi, din ordinul lui Carol al II-lea, ca represalii pentru asasinarea primului ministru Armând Călinescu, în data de 21
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
în total încă 147 de persoane. Cele 252 de asasinate au fost executate de jandarmi, din ordinul lui Carol al II-lea, ca represalii pentru asasinarea primului ministru Armând Călinescu, în data de 21 septembrie 1939, de către o echipă de legionari condusă de avocatul Dumitru (Miti) Dumitrescu. Odată cu instaurarea "dictaturii regale", prin decretul-lege din 14 februarie 1938, care interzicea orice fel de activitate politică și cu adoptarea noii constituții care dădea puteri sporite monarhului, s-a trecut la etapa următoare, desființarea
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
dat fiindcă prim ministru era Patriarhul Miron Cristea, în vârstă de 70 de ani), în 6 martie 1938, a emis ordinul nr. 746, prin care a dat dispoziție tuturor prefecturilor de poliție și pichetelor de jandarmii să-i urmărească pe legionari, iar, în cazul în care nu respectau noua legislație, să-i aresteze. A urmat arestarea, fără înștiințare prealabilă, așa cum prevedea legea, în noaptea de 16 spre 17 aprilie 1938, a lui Corneliu Zelea Codreanu, împreună cu alți 44 de lideri ai
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
de asasinarea regelui și a primului ministru. S-a renunțat la acest plan, deoarece echipele din țară erau insuficient înarmate. În acea epoca, regimul armelor și munițiilor era extrem de strict. Primele informații ale Siguranței privind deținerea ilegală de arme de către legionari apar abia în septembrie 1938. Avocatul Miti Dumitrescu a fost extrem de precaut în pregătirea operațiunii, singurii care cunoșteau toate detaliile fiind membrii echipei sale. Nici macar lui Horia Sima nu-i comunicase toate detaliile, pentru a nu periclita succesul acțiunii. Odată
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
clandestin, separat. Deși s-au făcut și încă se fac destule speculații pe această temă, autoritățile germane nu au fost amestecate în atentat. În data de 21 septembrie, la ora 13.00, echipa formată din Miti Dumitrescu, împreună cu alți 5 legionari, au tamponat din spate mașină primului ministru Armând Călinescu în zona Podului Elefterie, după care l-au împușcat pe acestă prin portiera deschisă. În total, au fost trase în el 21 de gloanțe, din care trei i-au pătruns în
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
care trei i-au pătruns în cutia craniana. După atentat, echipa a pătruns în clădirea Societății de Radiodifuziune, si au anunțat în direct răzbunarea morții Căpitanului, împreună cu un comunicat către țara, după care s-au predat autorităților, împreună cu alți trei legionari care ajutaseră la pregătirea atentatului. Pe plan internațional, cel mai important eveniment a fost pătrunderea trupelor Wehrmacht-ului în Polonia, la 1 septembrie 1939, urmată de declarațiile de război ale Franței și Mării Britanii adresate Germaniei, în 3 septembrie, practic
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
și-a semnat condamnarea la moarte..." Cei 9 au fost numiți Răzbunătorii, intrând definitiv în mitologia legionara. În dimineața zilei următoare, din ordinul lui Carol al II-lea, transmis prin Ernest Urdăreanu, ministrul Casei Regale, au fost împușcați 147 de legionari, câte 3 de fiecare județ. Au fost județe în care au fost împușcați 1 sau 2, dat fiindcă autoritățile nu au reușit să prindă un numar de 3 în termenul fixat. În județele Brașov și Constantă au fost împușcați câte
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
nu au reușit să prindă un numar de 3 în termenul fixat. În județele Brașov și Constantă au fost împușcați câte 4. În jud. Constantă, din cei 4, 3 erau preoți. În alte județe, precum în Dolj, în lipsă de legionari, au fost împușcați deținuți de drept comun. Printre cei 147, a fost și o femeie, Elenă Bagdad, studentă la Fac. de Matematică din București. Celor 147, li s-au adăugat 95 comandanți legionari, asasinați în baza listelor întocmite anterior de către
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]