2,103 matches
-
deficienței de reglementare a normei juridice, instanța de contencios constituțional s-ar transforma într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării". Așa fiind, excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11
DECIZIE nr. 1.607 din 26 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218601_a_219930]
-
de neconstituționalitate Avocatul Poporului arată, în esență, că, prin dispozițiile sale, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2009 exprimă o tendință de concentrare a puterii în mâna Guvernului și reprezintă o imixtiune nepermisă în competența Parlamentului de unică autoritate legiuitoare. În acest sens, susține următoarele: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2009 cuprinde prevederi referitoare la organizarea unor structuri ale aparatului de lucru al Guvernului, cum ar fi Corpul de control al primului-ministru sau Departamentul pentru Lupta Antifraudă. În
DECIZIE nr. 1.555 din 17 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2009 pentru asigurarea continuităţii activităţii unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218633_a_219962]
-
control al primului-ministru ca în ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 3/2009 și nr. 94/2009. Acest proiect se află în procedură de adoptare și este necesară finalizarea acestei proceduri, pentru a se respecta rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, consfințit de art. 61 din Constituție. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2009 , prin art. 6 alin. (4) lit. n), intervine în organizarea și funcționarea unei instituții fundamentale a statului - Curtea de Conturi a României - și nesocotește
DECIZIE nr. 1.555 din 17 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2009 pentru asigurarea continuităţii activităţii unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218633_a_219962]
-
preluând, cu unele excepții, prevederile cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2009 . Datorită acestor împrejurări de natură să motiveze urgența adoptării, această reglementare nu poate fi amânată și constituie, totodată, o situație extraordinară, fiind îndeplinite, în opinia legiuitorului delegat, condițiile cerute de art. 115 alin. (4) din Constituție. În ceea ce privește condițiile cuprinse la art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală referitoare la emiterea unei ordonanțe de urgență, invocate de autorul excepției, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa, de
DECIZIE nr. 1.555 din 17 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2009 pentru asigurarea continuităţii activităţii unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218633_a_219962]
-
să poată continua. În plus, Guvernul ar fi trebuit să stăruie pentru finalizarea proiectului de lege depus la Parlament pentru a fi dezbătut și adoptat în procedură de urgență, ceea ce ar fi condus la respectarea rolului Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, așa cum acesta este stabilit de art. 61 din Legea fundamentală. În cadrul aceluiași control de conformitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2009 față de condițiile constituționale referitoare la delegarea legislativă pe calea ordonanței de urgență, Curtea
DECIZIE nr. 1.555 din 17 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2009 pentru asigurarea continuităţii activităţii unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218633_a_219962]
-
organizarea și func��ionarea Curții Constituționale, aceasta se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, iar, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție , Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile
DECIZIE nr. 1.290 din 8 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, art. 43 alin. 3 şi art. 62 din Codul familiei şi art. 2 alin. (1) şi art. 7 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217265_a_218594]
-
simplă opinie a autorului cu privire la o viitoare reglementare legală care să cuprindă această precizare. Or, Curtea Constituțională nu își poate aroga competențe legislative, fără să eludeze prevederile art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. Ca o expresie a acestei norme constituționale, art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 stabilește că instanța de contencios constituțional nu poate să modifice sau să completeze prevederile supuse controlului său. Curtea Constituțională constată, totodată, că
DECIZIE nr. 1.261 din 8 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 63 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi f) şi alin. (3) lit. a) şi d) şi ale art. 84 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217757_a_219086]
-
prevederilor art. 131 alin. (1) și (2) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, Curtea constată că această normă legală a fost edictată în lumina dispozițiilor constituționale ale art. 61 alin. (1) care statuează rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, coroborate cu cele ale art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, ce consacră principiul separației puterilor în stat. De aceea, chiar dacă omisiunea de reglementare ori caracterul incomplet al acesteia ar fi reale, suplinirea lipsei de reglementare nu intră
DECIZIE nr. 695 din 25 mai 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 131, 132 şi 133 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223943_a_225272]
-
cere și obține despăgubiri pentru pagubele suferite datorită întârzierii executării hotărârii respective. De altfel, Curtea reține că prevederile de lege criticate sunt norme de procedură a căror stabilire este, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, de competența autorității legiuitoare. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992 , CURTEA
DECIZIE nr. 695 din 25 mai 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 131, 132 şi 133 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223943_a_225272]
-
alin. (2) din Constituție, legiuitorul este abilitat să reglementeze competența și procedura de judecată, stabilind cadrul organizatoric și funcțional în care se realizează accesul liber la justiție și folosirea căilor de atac, Curtea constată că aspectele criticate vizează domeniul autorității legiuitoare, ceea ce contravine art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 . Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.
DECIZIE nr. 693 din 20 mai 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 408^1 alin. 2 lit. a) şi b) şi alin. 11 lit. a) şi b) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223046_a_224375]
-
deoarece, altminteri, dintr-un legislator negativ, care este de natura rolului și funcției Curții Constituționale în asigurarea supremației Constituției, aceasta s-ar transforma într-un legislator pozitiv, care este de natura rolului și funcției exclusive a Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare a țării. De altfel, potrivit art. 2 din Codul de procedură penală, procesul penal este guvernat de principiul legalității, iar potrivit art. 64 alin. 2 din același cod, "mijloacele de probă obținute în mod ilegal nu pot fi folosite în
DECIZIE nr. 665 din 18 mai 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, art. 264 alin. 3 şi 4, art. 343 alin. 1 şi 2 şi art. 356 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223238_a_224567]
-
la persoanele care pot face recurs sunt elaborate în conformitate cu prevederile art. 129 din Constituție referitoare la folosirea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești în condițiile legii, adică așa cum sunt acestea reglementate prin lege organică adoptată de Parlament ca unică autoritate legiuitoare a țării. În conformitate cu prevederile art. 131 din Constituție, în sistemul procesului penal român, cu excepțiile prevăzute de lege, procurorul este titularul acțiunii publice, iar nu persoana vătămată. Așa fiind și în conformitate cu interesele generale ale societății, procurorul este singurul în drept
DECIZIE nr. 376 din 13 aprilie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^2, art. 362 alin. 1 lit. a) şi art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222354_a_223683]
-
statutelor de funcționare a cultelor și nici nu se asigură o cale de intervenție și modificare a unor prevederi nelegale și neconstituționale din cadrul statutelor respective. Consideră că era obligatorie menținerea controlului legalității și constituționalității acestora, precum și recunoașterea lor de către puterea legiuitoare prin lege, astfel cum era prevăzut în Decretul Marii Adunări Naționale nr. 177 din 14 august 1948 . Arată, în acest sens, că Legea fundamentală și Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative interzic modificarea
DECIZIE nr. 686 din 20 mai 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (1), art. 20 alin. (1), (2) şi (4), art. 21, art. 31 alin. (1) şi art. 49 alin. (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223546_a_224875]
-
1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul arată că Parlamentul, ca unică putere legiuitoare a țării, poate împuternici Guvernul să reglementeze anumite aspecte prin acte normative. Apreciază că niciunul dintre textele de lege criticate nu conține dispoziții care să afecteze în vreun fel accesul liber la justiție al oricărei persoane care consideră că îi
DECIZIE nr. 686 din 20 mai 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (1), art. 20 alin. (1), (2) şi (4), art. 21, art. 31 alin. (1) şi art. 49 alin. (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223546_a_224875]
-
părțile interesate de a apela la instanțele judecătorești și de a se prevala de toate garanțiile procesuale, care condiționează dreptul la un proces echitabil. În ceea ce privește pretinsa încălcare a principiului separației puterilor în stat, Curtea apreciază că Parlamentul, ca unică putere legiuitoare a țării, poate împuternici Guvernul să reglementeze anumite aspecte prin acte normative specifice, în temeiul dispozițiilor art. 108 din Constituția României. Autorii excepției consideră că Guvernul României ar fi trebuit să sesizeze, din oficiu, Curtea Constituțională cu privire la excepția de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 686 din 20 mai 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (1), art. 20 alin. (1), (2) şi (4), art. 21, art. 31 alin. (1) şi art. 49 alin. (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223546_a_224875]
-
în domeniile referitoare la dreptul și accesul la angajare, stabilirea condițiilor de muncă, formarea și promovarea profesională etc. există reglementări ce impun armonizarea pe plan comunitar, în ceea ce privește stabilirea vârstei de pensionare, reglementarea acesteia rămâne în continuare un atribut al organelor legiuitoare naționale. În pofida unor opinii contrare, care susțin existența unor reglementări comunitare ce impun aplicarea principiului nondiscriminării și cu privire la vârsta de pensionare, precizăm că acestea derivă în principal dintr-o realitate economică imediată și nu au un suport juridic bazat pe
PROIECT DE LEGE nr. 72 din 1 februarie 2010 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale prevede atingerea vârstei standard de pensionare de 60 de ani pentru femei şi de 65 de ani pentru bărbaţi în anul 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219546_a_220875]
-
cu negarea principiului supremației Constituției și al obligativității legii. Autorii excepției precizează că nu urmăresc influențarea actului de legiferare, a votului final al parlamentarilor pentru un anumit proiect de lege sau generarea unei imixtiuni a puterii judecătorești în sfera puterii legiuitoare, ci doresc verificarea pe cale judecătorească - singura posibilă, de altfel - a modului în care autoritatea legiuitoare a gestionat procedura imperativă de legiferare, cu consecința obligării acesteia de a respecta prevederile legale în vigoare în această materie. Curtea de Apel București - Secția
DECIZIE nr. 1.613 din 26 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219019_a_220348]
-
influențarea actului de legiferare, a votului final al parlamentarilor pentru un anumit proiect de lege sau generarea unei imixtiuni a puterii judecătorești în sfera puterii legiuitoare, ci doresc verificarea pe cale judecătorească - singura posibilă, de altfel - a modului în care autoritatea legiuitoare a gestionat procedura imperativă de legiferare, cu consecința obligării acesteia de a respecta prevederile legale în vigoare în această materie. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că prevederile criticate nu încalcă dispozițiile art.
DECIZIE nr. 1.613 din 26 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219019_a_220348]
-
76 și 114 din Constituție. Prin urmare, Legea fundamentală a instituit 3 modalități de legiferare: una firească, uzuală și care, potrivit art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, aparține Parlamentului ca organ "reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării" și două excepționale care aparțin Guvernului ca autoritate legislativă delegată în condițiile art. 115 ori 114 din Constituție. Aceste din urmă două posibilități de legiferare nu pot fi însă neîngrădite. În caz contrar, s-ar permite eludarea principiului
DECIZIE nr. 1.557 din 18 noiembrie 2009 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219116_a_220445]
-
de lege supuse controlului său cu textele și principiile cuprinse în Legea fundamentală. Totodată, motivarea excepției se axează pe critici legate de existența unor necorelări legislative, a căror corectare excedează, de asemenea, atribuțiilor instanței de contencios constituțional. Ca unică autoritate legiuitoare a țării, Parlamentul are competența exclusivă de a interveni asupra reglementării criticate, astfel încât să înlăture eventualele suprapuneri sau neconcordanțe din cuprinsul unui act normativ. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin
DECIZIE nr. 1.619 din 3 decembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219238_a_220567]
-
conținutului unei norme juridice, cu respectarea condițiilor de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate, este atributul exclusiv al legiuitorului, în temeiul dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării". Curtea a constatat că dreptul oricărei persoane la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil nu a fost încălcat, câtă vreme instanța de judecată a examinat în fond cauza dedusă judecății
DECIZIE nr. 1.701 din 17 decembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 şi art. 480 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219241_a_220570]
-
al României, Partea I, nr. 376 din 16 mai 2008. Cu acel prilej, Curtea a constatat că dispozițiile de lege criticate sunt norme de procedură a căror stabilire este, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, de competența autorității legiuitoare. De asemenea, Curtea a reținut că dispozițiile art. 133 alin. (1) și (2) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale permit instanței de judecată ca, ținând seama de circumstanțele cauzei, să aprecieze asupra caracterului eventual șicanatoriu al cererii de
DECIZIE nr. 1.542 din 17 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 105 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219320_a_220649]
-
constând în conservarea fondului național forestier și asigurarea unui mediu înconjurător sănătos. Față de cele susținute în motivarea prezentei excepții, Curtea observă că nu poate analiza constituționalitatea unor prevederi legale pe considerente de oportunitate a reglementării, fiind atributul exclusiv al autorității legiuitoare să aprecieze necesitatea elaborării diverselor acte normative. Prevederile art. 34 alin. (3) din Legea nr. 46/2008 cuprind o normă ce decurge din dispozițiile alineatului precedent, fiind o consecință a acestora. Astfel, reglementând cu privire la situația în care, ca urmare a
DECIZIE nr. 1.235 din 6 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217878_a_219207]
-
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională nu poate modifica sau completa prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate, acest text de lege fiind o consecință a dispozițiilor constituționale care consacră rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr.
DECIZIE nr. 1.416 din 5 noiembrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) coroborat cu art. 82 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217898_a_219227]
-
alin. (1) privind delegarea legislativă, precum și ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului raportate la prevederile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât puterea legiuitoare desființează hotărârile judecătorești de încuviințare a activităților de consultanță, reprezentare sau asistență juridică contrare prevederilor Legii nr. 51/1995 , precum și actele de constituire și de înregistrare ale barourilor care funcționează în afara Uniunii Naționale a Barourilor din România, acționând astfel în favoarea
DECIZIE nr. 1.070 din 16 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 din Codul penal şi ale art. 1 alin. (3) şi art. 82 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226938_a_228267]