2,105 matches
-
tristeții, am vrut s-o alung cu cuvinte. O vreme am reușit. Am considerat că e mult mai greu să fii fericit, să-ți pocnești cu biciul tristețea, să lupți corp la corp cu ea decât să i te lași leneș, dulce, romantic. Am urât tristețea cum am urât și boala. Boala e cea mai mare insultă adusă unui om. Voi plânge fericit, mi-am spus, voi plânge fericit. Dar, iată, la 44 de ani bocesc de-a binelea. E și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
înainte! strigă generalul și-i întinse mâna. Țigara i se stinsese. Aghiotantul, care nu fuma, dar purta veșnic chibrituri, se repezi, politicos și fericit, să aprindă țigara generalului... 10 Afară coborâse întunericul. Jur împrejur, de după dealurile negre, se înălțaseră nouri leneși, iar din pădure o ceață lăptoasă își întinsese peste Făget pânzele prin care de-abia licăreau stelele în creștetul încă senin al cerului. Ferestrele casei erau galbene, și găleata fântânii plutea în ceață ca pe apă... Apostol Bologa închise bine
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
secunde, mormăind. În dreapta lui, țeava revolverului tremura cu gura spre Bologa. Pe urmă strigă cu o voce ca o lamă de cuțit ce pătrunde în carne vie: ― Ia-i armele, caporal! Din spatele lui Varga ieși un soldat pirpiriu. Apostol murmură leneș: ― N-am arme... Omul se opri la doi pași. Varga sâsâi nerăbdător, furios: ― Caporal, percheziție corporală! Apostol nu mai zise nimic. Mâinile soldatului pipăiră buzunarele, repede, speriate. ― Trăiți, don' locotenent, n-are... ― Patru oameni la escortă! strigă iar Varga, sec
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
te smulgi din ademenirea ei, Bologa, căci orice viață e mai bună ca moartea!... Ți-am spus și altă dată... Viața e reală, pe când dincolo de moarte... ― Cine știe dacă dincolo de moarte nu e adevărata viață? răspunse Apostol cu glas tărăgănat, leneș. Dacă ai fi venit ieri cu portița aceasta, poate că te-aș fi sărutat și mi-ai fi luat o piatră de pe inimă... Căci ieri viața m-a torturat îngrozitor cu niște clește de foc îngrozitoare! Aseară însă am văzut
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
zice îmbină perfect utilul cu plăcutul. Dar, în sufletul ei speranța de a deveni studentă murea încet-încet din cauza greutăților materiale prin care trecea familia. Gândul că va rămâne la țară, unde trebuia să facă mulți copii unui soț bețiv și leneș cum sunt în general moldovenii, îi dădea aripi însă. Uneori părea ușor isterica din te miri ce lucru minor - dar în esență era o hipercerebrală, străduindu-se din răsputeri să joace un rol pe care și-l dorea la nebunie
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
să se prăbușească deasupra capului său. Nu mă mai pot abține, dau buzna în biroul lui Hava fără să bat la ușă, închid ușa în urma mea și mă sprijin de ea, trag aer în piept, ea își scoate cu gesturi leneșe ochelarii de citit, Naama, spune ea apăsat, ce s-a mai întâmplat, pari foarte agitată, iar eu înțeleg că nu are nici un rost să mă mai ascund, păcat de efort, și întreb cu zâmbetul unei copile mari, cine era? Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
îl poate împinge pe om să mintă, să fure, să-și înșele semenii? Există un fel de luptă pentru supraviețuire care anulează unele valori. Sau poate mă înșel? A.B.: Nu, din păcate este adevărat. Actuala societate i-a învățat leneși. I-a învățat să trișeze. E îngrozitor. Toți au ajuns să trăiască într-un compromis. Trăiești într-o lume a compromisurilor. Și într-un regim de troc. Tu primești mâncare de la crâșmarul X. El nu are nevoie de banii tăi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
poate de urâtă. Ochii copilului se umplură de lacrimi și, de această dată, nu reuși să se stăpânească. 3 Liniștea din apartament nu era deranjată decât de sunetul ecranului video din perete. Nebăgând în seamă spoturile publicitare, Ripley urmărea fumul leneș care se ridica din țigara decotizată și care desena volute cu contururi difuze în atmosfera stagnantă. Deși ziua era pe sfârșite, reușise să nu se uite în oglindă de dimineață. Așa era mai bine, fiindcă înfățișarea ei neglijentă ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
a răspunde, reprezentantul Companiei continuă studierea șirului de tuburi. Trecând prin fața fiecărui cilindru, punea și mâna. Unul singur din celelalte șase specimene reacționă la prezența lui. Celelalte pluteau în continuare fără rost în fluidul în care degetele și cozile atârnau leneșe. ― Cinci sunt morți, declară el după studirea ultimului tub. Numai doi au supraviețuit. Sau, poate, ceilalți se află la un stadiu de evoluție diferit, dar nu cred. Priviți. Cei care sunt morți, au o culoare spălăcită. Pe fiecare cilindru era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Problema este să le spui tinerilor, chiar colegilor, că trebuie să citească și să reflecteze mereu. Acesta este un mesaj care, potrivit experienței mele, ajunge foarte greu la destinație. Lecturile strict specializate au și enormul avantaj pentru unii - nu neapărat leneși, dar care se simt mai bine în sisteme închise, pe cât posibil de mici dimensiuni - de a-i asigura că munca lor are un capăt. Mulți se tem teribil de caracterul infinit al cunoașterii, un proces în care fiecare dintre noi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
dar dacă ne gândim câte premii de traducere există în România, lucrul nu are cum să ne mire. Iar Echenique nu e un scriitor atât de cunoscut în România, nu are acel iz clasic care să impună traducerea în ochii leneșelor noastre jurii. O tensiune constantă de la început și până la sfârșit Nu doar despre Echenique nu se știe mare lucru în România, dar nici despre Peru. Singura imagine pe care cititorul român ar putea-o avea despre această îndepărtată țară latino-americană
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
stătea aplecat peste o tiparniță. în sfârșit, în centrul taberei, pozând unui iconar pleșuv cu barbă rară, stătea culcată pe-o parte o superbă tătăroaică tânără, cu ochi verzi, adânci, în care lumina soarelui se oglindea ca într-o apă leneșă. Inima călugărului cel tânăr tresări. Episodul 3 CE DISCUTAU DOI TINERI PE LA îNCEPUTUL SECOLULUI AL XVII-LEA Văzând privirea tânărului călugăr furișându-se spre tătăroaică, hanul își dezveli dinții din aur de la căderea Constantinopolului (1453î într-un surâs subțire, înțelept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
unei țări ce se trezește brusc învecinată cu un imperiu barbar de care era până atunci depărtată printr-o mare cultură, se potoli. Cei trei moldoveni și cu țigăncușă stăteau pe prora în niște jilțuri de răchită, privind visători jocul leneș al valurilor. — La ce te gândești, spătare? - sparse tăcerea glasul cald al țigăncii. Spătarul Vulture se scărpină agale în barbă, părând că picotește. — Doar aparent picotesc - răspunse el cu blândețe. în adevăr însă, două lucruri simt cum mă tulbură: apropierea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
întors toate din țările calde...” Iată însă că naratorii oftează, închid geamul, trimit copilul la mama și se așază la masa lor de lucru: din cețurile imaginației se limpezește cetatea Buda, spre care Dunărea se-ndreaptă ca un șarpe uriaș, leneș, purtând cu ea corabia grecului Georgios. Episodul 227 LIPSA DE CULTURĂ DUCE LA ANALFABETISM — Domnilor - spuse comandantul turc către Metodiu și căpitanul Georgios - ne apropiem de ținta călătoriei noastre. Cât ne costă jupâne, ce-am consumatără acilea? — Ei, ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mai mult. La început, cel puțin. Știți cum e. Oamenii mereu fac eforturi imense la începutul unei relații promițătoare, nu-i așa? Dar apoi, după un timp și după mai multe cine romantice decât ar fi nevoie, eu, una, devin leneșă și încep să mă îngraș. Apoi nu prea mai am chef să ies și să cunosc oameni. Pentru că nu îmi mai vine nici o haină. Apoi, din nu știu ce motiv, par să reînvii idila mea cu DVD player-ul și vreun fast-food
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
că după un zbor transatlantic, orice necesită un minimum de energie, cum ar fi să-ți scoți jacheta, bluza, fusta, dresurile și o eșarfă, pare tortură curată. Nu ar trebui să vă spun asta, ca nu cumva să mă credeți leneșă, dar, atunci când eram la școală, uneori mă culcam îmbrăcată în uniformă doar ca să pot dormi mai mult dimineața. Și acum, din când în când, după ce mă întorc de la serviciu, pur și simplu cad lată pe pat, complet îmbrăcată, și dorm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
conduse victorioasă în sufragerie pe multașteptatul musafir. Era un țigănuș tânăr, potrivit de înalt, cu părul creț, buze groase și ochi aprinși ca focul. Să trăiți boierule, bună seara, se înclină el adânc înspre Alexe, care se urni de pe scaun leneș, cu o grimasă pe chip apărută la auzul cuvântului "boier" și se duse să-i strângă mâna. În timpul acesta Nina apăru cu patru cești de cafea aburind pe o tavă de inox. Cam acesta ar fi spațiul de desfășurare, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
se risipeau cu o grație deprimantă. Abia pe la miezul nopții Începeam să funcționez din nou cum trebuie. În pat, imaginile cu noi se Întorceau cu o intensitate nediminuată, plăcute și obscene, și puteam să-mi amintesc fiecare detaliu deocheat: mișcările leneșe, unduitoare ale Dorei, sunetele line, coordonate pe care le scoteam, o roșeață palidă, dar inconfundabilă, apoi mănușa ei dârză și respirația ei fierbinte pe fața mea pudrată. Reconstituiam șirul evenimentelor cu precizia unui inginer care umple un proiector de filme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
natura mea estetică, așa cum este. De fapt, am adăugat, aveam de gând să mă bărbieresc, atâta tot. Oftând, domnul Kretschmer lăsă la o parte foarfecele și se duse la chiuvetă. Clătind un pămătuf Încâlcit sub apa curgătoare, bătu cu gesturi leneșe niște spumă Într-un bol și, fără chef, Începu să Întindă spuma călduță, cu parfum de mentă pe bărbia mea. Cu un colț al materialului cu care mă acoperise, Îmi scoase niște spumă din urechi. Apoi pescui un aparat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
ni se par cunoscuți. Avea părul rar, nasul Îngust, ca un cioc, iar sub acest ansamblu se ascundea un barbișor Îngrijit. Guler din celuloid, cravată legată impecabil. Pe degetul mic de la mâna dreaptă, un inel cu pecete luci În soarele leneș de vară. În spatele vizitatorului, o femeie solidă tocmai urca o scară pe niște picioare groase, dar neuniforme. Ajungând la ultimul raft, extrase o carte de referință, coborî și șchiopătă Într-o cameră adiacentă. Din aceeași cameră, doctorul Röser se apropie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
sa. În schimb, iritarea mă părăsise ca o fantomă alungată și am pornit la drum sfidător, aproape victorios, cu bocancii scârțâind Îndrăzneț. Cinci minute mai târziu am intrat În holul hotelului cu fața Îmbujorată și hainele aburinde. C-o privire leneșă dar buimacă, portarul se despărți de integramele lui. — Domnule Honig? Întrebă În silă. L-am salutat energetic, apoi am alergat sus pe scări, scuturându-mi capul. — Data viitoare, domnule. Azi n-am timp de integrame! Luând-o precaut pe coridor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
smoala se va topi, ajungând să se lipească de tălpi. La ora asta Însă, ziua era Încă proaspătă și plăcută, iar muncitorii, Încă treji, nu Începuseră să polueze aerul cu prostiile lor profane despre politică. Soarele orbea ferestrele; un vânt leneș tulbură vârful copacilor. Am intrat În brutărie, de unde mi-am luat un corn cu cremă de vanilie și niște lapte. Molfăind, mă gândeam că, dacă ar fi fost o prăjitură, vara trebuie să fi avut gustul acesta. Cornul moale, surprinzător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
lipsit de păr. După felul În care erau așezate, Zeliha remarcă imediat și trase concluzia plină de cinism că cea mai tânără era cea mai puțin Îngrijorată dintre toate, răsfoind Încet paginile cu poze ale unei reviste pentru femei, prea leneșă ca să citească articolele, aflându-se probabil acolo pentru a-și Înnoi rețeta pentru anticoncepționale; blonda durdulie de lângă fereastră, care părea să aibă vreo treizeci și ceva - patruzeci de ani și al cărei păr avea nevoie de un vopsit urgent la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
spre marea azurie. Zarva mulțimii dinăuntru a crescut preț de un minut Întreg și apoi a scăzut la un zumzet monoton care acompania alte sunete: zăngănitul motorului exterior, plescăitul valurilor și țipetele pescărușilor. Armanoush a observat cu Încântare că pescărușii leneși de pe țărm veneau după ei. Aproape toată lumea din feribot Îi hrănea cu bucăți de simit - pâinițele acelea În formă de inele, presărate cu semințe de susan, fiind o tratație pe care păsările acelea carnivore o găseau irezistibilă. O femeie corpolentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
condiționat și, din camera Învecinată, murmurul slab al comunicațiilor radio. Norman privi ceașca pe care o ținea În mână și observă o ciobitură pe buza acesteia. Se străduia să asimileze ce i se spusese, dar mintea i se mișca prea leneș. Își zise: „Vasăzică, acum trei sute de ani. O navă spațială veche de trei sute de ani. Dar programul spațial abia dacă a fost Înființat În urmă cu treizeci de ani. Nu se poate, Barnes se Înșală, desigur. Dar cum ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]