3,668 matches
-
atrăgătoare, iar Fiatal Demokratak Szövetsége (FIDESz) mai originală. Ceea ce desparte ODA de marea sa rivală, ODS, ține de o chestiune de sensibilitate: natura "dizidentă" a primei. Ea s-a născut din dezbateri care, în cadrul dizidențelor, studiau economia de piață și liberalismul economic, plecînd de la lucrările și teoriile care predominau în Vest. ODA este un partid de idei pentru care liberalismul constituie mai mult decît o viziune economică, o filozofie, referința la Hayek fiind explicită. Ministrul ceh al Privatizării, T. Jezek, era
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
chestiune de sensibilitate: natura "dizidentă" a primei. Ea s-a născut din dezbateri care, în cadrul dizidențelor, studiau economia de piață și liberalismul economic, plecînd de la lucrările și teoriile care predominau în Vest. ODA este un partid de idei pentru care liberalismul constituie mai mult decît o viziune economică, o filozofie, referința la Hayek fiind explicită. Ministrul ceh al Privatizării, T. Jezek, era un apropiat al călugărului de pe muntele Pelerin, iar pentru ODA atașamentul față de economia de piață semnifică o fervoare religioasă
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
secolului XX, București, Humanitas, 1994 Cioabă, Aristide, Democrația. Putere și contraputere, București, Noua Alternativă, 1995 Crick, Bernard, Socialismul, București, Du Style, 1998 Dan, Petre (coord.), Doctrinele partidelor politice, București, Garamond, 1998 Ghermani, Dionisie, Despre democrație, Cluj, Dacia, 1996 Gray, John, Liberalismul, București, Du Style, 1998 Hayek, Friedrich A., Constituția libertății, Iași, Institutul European, 1998 Hăgan, Trofin, Politica și democrația, Cluj, Sarmis, 1995 Iliescu, Adrian Paul (coord.), Conservatorismul anglo-saxon, București, All, 1994 Nica, Constantin, Liberalismul și societatea modernă, București, Noua Alternativă, 1995
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Despre democrație, Cluj, Dacia, 1996 Gray, John, Liberalismul, București, Du Style, 1998 Hayek, Friedrich A., Constituția libertății, Iași, Institutul European, 1998 Hăgan, Trofin, Politica și democrația, Cluj, Sarmis, 1995 Iliescu, Adrian Paul (coord.), Conservatorismul anglo-saxon, București, All, 1994 Nica, Constantin, Liberalismul și societatea modernă, București, Noua Alternativă, 1995 Ookeshott, Michael, Raționalismul în politică, București, All, 1995 Tămaș, Sergiu, Dicționar politic. Instituțiile democrației și cultura civică, București, Casa de editură și presă "Șansa" SRL, 1996 Tismăneanu, Vladimir, Noaptea totalitară. Crepusculul ideologiilor radicale
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
remarcăm răspândirea schimbărilor în toată Europa. Putem să dăm un nume acestor noi valori? Dificultatea este dublă. În primul rând, nu există un curent dominant care folosește un singur cuvânt pentru a se identifica, așa cum se întâmpla în trecut : "romantism", "liberalism" sau "socialism". În al doilea rând, epoca ce a început nu s-a terminat încă. Putem numi "Ev Mediu" sau "capitalism industrial" o perioadă a istoriei, deoarece epoca ce a urmat-o a permis să i se identifice sfârșitul. Anumiți
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
romantismul românesc, ce descoperea în creația populară adevăratul izvor al identității noastre. În cultura română, a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, văzute prin filtrul unei sistematizări simplificatoare, reprezintă perioada a patru mari curente 1: liberalismul pașoptist al cărui reprezentant ar fi Bărnuțiu -, conservatorismul junimist al cărui reprezentant de seamă ar fi Maiorescu -, socialismul marxist al cărui reprezentant ar fi Gherea și naționalismul sămănătorist al cărui reprezentant de seamă ar fi Iorga (vezi și Vulcănescu, 1998
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
paideumei", ale unui suflet colectiv, supraindividual al popoarelor sau Spengler (1996) cu teoria decadenței culturii, în care civilizația ar fi ultima fază în evoluția acesteia. În România, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca reacție la liberalismul pașoptist inspirat de idealurile Revoluției franceze și preocupat de progres și reforme proiectate după modelul celor din Occident prinde substanță curentul conservator influențat de romantismul german și preocupat de păstrarea tradițiilor și de o dezvoltare socială bazată pe fondul cultural
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
dinamica 1993-2005 Notă. Includerea identificării cu modelul societății liberale / egalitare în clusterul ce desemnează dimensiunea conservare se datorează unei repoziționări abrupte a răspunsurilor pe "axa" liberalism-egalitarism. În 1993 valoarea mediei este de 7,02, ceea ce indică un suport puternic pentru liberalism, iar în 1999 este 3,86, indicând un suport puternic pentru egalitarism; în 2005, revine la 5,14. Datele din 2005 permit ca, pe lângă analizele de mai sus (construite având ca referință teoretică modelul Inglehart, Arts et al.), să facem
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
tineri, este rezonabil să presupunem că ele se înscriu în tabloul mai larg al schimbărilor sociale prin care trece societatea românească 22. Dacă "euforia" post-revoluționară a începutului anilor '90 și-a lăsat puternic amprenta pe opțiunile tinerilor către schimbare și liberalism, domnia "tranziției" postcomuniste, ce a adus cu sine creșterea riscurilor sociale, estomparea perspectivelor, declinul încrederii și speranței și acutizarea pesimismului, face ca aceste opțiuni să devină mai puțin ferme. 6.4. Reprezentările În societatea simulării, identitățile sunt construite prin imagini
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
identificările tinerilor, este rezonabil să presupunem că ele se înscriu în tabloul mai larg al schimbărilor sociale prin care trece societatea românească. Dacă "euforia" post-revoluționară a începutului anilor '90 și-a pus puternic amprenta pe opțiunile tinerilor către schimbare și liberalism, domnia tranziției ce a adus cu sine creșterea riscurilor sociale, estomparea perspectivelor, declinul încrederii și speranței și acutizarea pesimismului a făcut ca aceste opțiuni să devină mai puțin ferme. Este de așteptat totuși ca pe termen mediu, pe măsură ce societatea românească
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ritualuri, jocuri); B. Coduri textuale: coduri științifice (matematică, medicina), coduri estetice (arte: poezie, pictură, muzica; curente: realism, clasicism), coduri stilistice, retorice, de gen (descriere, narațiune, figuri retorice), coduri mass-media (radio, televiziune, film, ziare, reviste); C. Coduri interpretative: coduri ideologice (individualism, liberalism, feminism, rasism, capitalism, feminism) 3 *** Dicționar de terminologie literară (1970), București, Editura Științifică, p. 170. 4 În articolul "Discourse Analysis", Zellig Harris prezintă metodă aplicată în analiza de discurs ca fiind compusă din următorii pași: delimitarea elementelor în contexte identice
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
5 feb ruar ie 1881 și cu o existență de 21 de ani, - deloc efemeră, a a vut drept crez și program „să practice adevărul și să distrugă abuzul și nedreptatea”. Ea a fost permanent o tribună a luptei pentru liberalism și democrație, mereu cu preocupări pentru școala țăranilor, a școlii în general, a bisericii și a răspândirii meseriilor, o gazetă care a promovat frumosul, a încurajat literatura în toate formele sale - proza, poezia, traducerile, reproducerile, preocupări stimulate de însuși proprietarul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
sociale, piața asupra reglementărilor, este paradoxal să observăm în ce măsură marii burghezi, partizani ai individualismului teoretic, adoptă în ceea ce-i privește un colectivism practic. Pentru a construi un mediu social și un cadru de viață ieșit din comun, acești suporteri ai liberalismului economic și ai inițiativei individuale fac apel la forme colective, precum lotizarea sau caietul de sarcini, un serviciu de securitate constrângător și o închidere care dovedesc, prin absurd, că societatea liberei concurențe are limitele sale. Atunci când sunt în joc interesele
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Pinçon-Charlot, 1999]. O societate capitalistă care prosperă reproduce astfel propensiunea capitalismului triumfător în extinderea mondializării, în exercitarea puterii sale asupra internaționalizării câștigurilor. Concurența intercapitalistă stă la baza diferitelor fuziuni și achiziții peste tot în lume. În universul pieței și al liberalismului, fie învingi, fie mori, fie te dezvolți și absorbi concurența, fie dispari. Noii patroni și-au construit averea profesională pe acest model imperialist, după măsura lor, ceea ce le-a permis treptat să reducă după propria voie întreprinderile sau grupurile care
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
învățământ superior, la baza căreia să stea principiile spiritului liber, ale gândirii independente, eliberate total de prejudecăți, constrângeri, argumente de autoritate (reunite sub formula "le libre examen"), a fost făcută de avocatul Pierre- Théodore Verhaegen, cunoscut ca unul dintre promotorii liberalismului în Belgia, în iunie 1834, la o sărbătoare a Lojii Masonice "Amis Philanthropes", pe care o și prezida; ideea era susținută și de un apropiat al său, jurnalistul francez Auguste Baron 23. Prin subscripția inițiată de lojă s-au adunat
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
studii bazate mai degrabă pe conferințe libere, exacerbarea academismului științific în dauna unei relaționări mai strânse a programei cursurilor cu activitatea practică, dar și chestiunile de identitate ideologică a corpului academic, mai apropiat de stânga politică, de socialismul militant, spre deosebire de liberalismul care a fondat și a menținut Universitatea Liberă 107 etc., au subminat proiectul Universității Noi. Aceasta și-a încheiat existența în 1919, după un sfert de secol, cănd dizidenții sau mai degrabă aceia dintre ei care mai supraviețuiseră, se reîntorceau
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
coordonatorul și traducătorul mai multor volume și autorul lucrărilor (selectiv): Utilul și plăcutul, MicroHarmony: The Growth and Use of the Idyllic Model in Literature, A Theory of the Secondary: Literature, Progress, and Reaction, Arhipelag interior. Eseuri memorialistice (19401975), România și liberalismele ei. Atracții și împotriviri, Înțelepciunea calmă. Di@loguri în cyberspațiu cu Robert Lazu, Străin prin Europa. Note de călătorie 1983-1992, The Triumph of Imperfection, Imperfection and Defeat: The Role of Aesthetic Imagination in Human Society. Sorin Antohi (n. 1957), este
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
rolul lor în România comunistă (79-81); experiența religioasă a interlocutorilor (81-82); Bisericile în istoria României (83); intelectualii români și Biserica (83-84); romantismul românesc și religia (84); neoplatonismul (85-86); transmisia culturală (86-87); apropierea lui Virgil Nemoianu de religie și teologie (88-89); liberalism după Bizanț? (89-90); politică și religie în SUA și în România (91-92); creștin-democrație în România? (92-93). Direcții noi în cultura română? / 95 Din nou despre războaiele culturale din România de azi (95-97); afirmarea centrelor culturale regionale (97); "ștabii" vechi și
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
specialiști și studenți români în Occident (132-133); politologii postcomunismului românesc (133); ideologie și politică în România postcomunistă (134-135); teoria și practica politică (135-136); "țărănimea" și agricultura (137); "mafiile" postcomunismului (138); paradigma sovietismului (139). Europa și America / 141 Radicalizarea ideologiilor europene liberalism, postmodernism în SUA (141-142); moderarea, temperarea unor tendințe (142-143); există ideologii hegemonice în SUA? (143-144); "americanizarea", în SUA și în Europa (145-146); competiția Europei cu SUA (146); fuga creierelor (146-147); interesul și inițiativa, în SUA și în Europa (147-148). Globalizarea
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
întrebare care se pune continuu: este posibil sau nu un orizont ideologic creștin-democrat pornind de la temelia ortodoxă? S. A. : Grea întrebare! Știi din conversații anterioare și corespondență că am vrut la un moment dat să fac un proiect pe tema asta: "Liberalism după Bizanț?". Prin 1993-1994, pe când dezbăteam noi chestiunea, mi-ai dat exemplul Partidului Cadet din Rusia prerevoluționară, care părea promisiunea unei asemenea sinteze. Vorbeai și de unele dezvoltări similare din Grecia. Cum vezi lucrurile astea acum? V. N.: Cred că
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
începând cu lucrările aparute după 1990 unele urgent utile, fiindcă discutau transformările aflate în curs. V. N.: Ar fi trebuit să se înceapă cu antologii serioase. Mai mulți dintre noi, cei care eram în străinătate, am propus, de exemplu, pentru liberalism să se traducă antologia clasică a lui Pierre Manent, de pildă. Am impresia că nici până în ziua de azi nu s-a tradus. S. A.: Les Libéraux ? Nu s-a tradus. V. N.: Ar fi trebuit din capul locului să se
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
cazuri proverbiale: cei care predau la Facultatea de Științe Economice economia CAP-urilor, planificarea de stat etc. și au trecut brusc la economia de piață; cei care făceau într-o formă sau alta "socialism științific" și au trecut la teoria liberalismului. Inevitabil, lipseau competențele pentru multe domenii, în principal pentru domeniile mai complexe din științele omului și societății. Pot depune mărturie, pentru că eu mă interesam tocmai de aceste subiecte și știu cât de rar mi se întâmpla să le pot discuta
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
sensuri opuse, malformând ființa umană, se dovedește foarte dificilă. Europa și America S. A.: Revenind la raportul dialectic dintre Europa și America: am fost întotdeauna frapat de radicalizarea unor ideologii europene pe sol american. Exemplul cel mai cunoscut este cel al liberalismului tocquevillian. În momentul în care el trece oceanul, devine un conservatorism. Desigur, liberalismul a fost mereu într-o fuziune oarecare cu elemente conservatoare, iar tradiția Europei Centrale și de Est este o perfectă ilustrare a simbiozei în secolul XIX între
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Revenind la raportul dialectic dintre Europa și America: am fost întotdeauna frapat de radicalizarea unor ideologii europene pe sol american. Exemplul cel mai cunoscut este cel al liberalismului tocquevillian. În momentul în care el trece oceanul, devine un conservatorism. Desigur, liberalismul a fost mereu într-o fuziune oarecare cu elemente conservatoare, iar tradiția Europei Centrale și de Est este o perfectă ilustrare a simbiozei în secolul XIX între liberali și conservatori. Radicalizarea ideologiilor europene e însă valabilă și pentru ideologia estetică
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
niște susținători ai unei schimbări și mai importante. Nágy sprijinea revendicările lor cu privire la anularea Pactului de la Varșovia și instituirea unui sistem politic pluralist. Moscova nu putea permite o astfel de schimbare revoluționară în Ungaria; modelul polon era o extremă a liberalismului lui Hrușciov. Așadar, pe 4 noiembrie, tancurile și-au făcut din nou apariția în Budapesta și au deschis focul împotriva demonstranților. Kádar s-a dezis de Nágy și a cerut instituirea unui nou guvern, precum cel al lui Gomulka din
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]