4,823 matches
-
o v precizează că "sensul cuvîntului este strîns legat de noțiune, dar nu este identic cu ea"54. Se impune, de aceea, încercarea de a stabili pînă unde operăm cu principiile gnoseologiei și logicii și pînă unde cu cele ale lingvisticii, în acest domeniu ce se înscrie în ceea ce Aristotel numea logos semantic (lógos semantikós). Ca orientare de principiu pentru o astfel de întreprindere este preferabilă, din mai multe considerente, calea dinspre noțiune spre semnificație. O primă problemă importantă care se
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Ca formă abstractă și esențială, întrucît stă la baza vorbirii, și limba are caracter social, findcă ea reprezintă un mental social, este deci de alt tip decît vorbirea, care este o activitate socială. În concepția lui Saussure, obiectul științei limbii (lingvisticii) este limba, iar nu vorbirea, deoarece aceasta nu este decît execuția individuală a vorbirii și nu are, de aceea, caracterul de generalitate cerut de știință. Pornind de aici, Eugen C o ș e r i u se întreabă dacă nu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
este decît execuția individuală a vorbirii și nu are, de aceea, caracterul de generalitate cerut de știință. Pornind de aici, Eugen C o ș e r i u se întreabă dacă nu este necesar să se construiască totuși și o lingvistică a vorbirii, dar, analizînd lucrurile, constată că, de fapt, limba cuprinde și vorbirea, iar distincția dintre limbă și vorbire este numai metodologică și, sub unele aspecte, imprecisă, întrucît faptele de vorbire devin limbă atunci cînd intră în tradiție 68. Prin
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
recurgînd astfel la metalimbaj. Dar, dacă toate limbajele specializate pot apela uneori la metalimbă (prin definiții, prin glosări, prin parafrazări, prin explicații), există un domeniu cognitiv în cadrul căruia limba nu poate funcționa decît ca metalimbă, și acesta este reprezentat de lingvistică, de știința limbii, deși limbajul lingvistic nu pune totuși, în principiu, probleme diferite în raport cu limbajele și nomenclaturile utilizate de alte științe. Lingvistica se prezintă astăzi ca o sumă de discipline delimitate între ele, fiecare uzînd de o terminologie proprie, și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
există un domeniu cognitiv în cadrul căruia limba nu poate funcționa decît ca metalimbă, și acesta este reprezentat de lingvistică, de știința limbii, deși limbajul lingvistic nu pune totuși, în principiu, probleme diferite în raport cu limbajele și nomenclaturile utilizate de alte științe. Lingvistica se prezintă astăzi ca o sumă de discipline delimitate între ele, fiecare uzînd de o terminologie proprie, și fiind dominată, succesiv sau simultan, de teorii cu ample rezonanțe în întregul domeniu al științelor umanului. Tentativa manifestată deseori de a transforma
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și logici orientați spre realitățile limbaju-lui, limbii și vorbirii alcătuiesc metalimbajul lingvistic, ce ține tot de metalimbajul natural, fiindcă elementele care-l compun au funcția metalingvistică prin natura lor și în mod constant. Uneori se încearcă o departajare între limbajul lingvisticii, considerat că ar alcătui primul nivel metalingvistic, și cel al filozofiei limbii, care ar alcătui al doilea nivel 110. Într-o percepere de factură postkantiană a filozofiei limbii, ca o cercetare ce continuă și desăvîrșește investigația lingvisticii, o asemenea perspectivă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
departajare între limbajul lingvisticii, considerat că ar alcătui primul nivel metalingvistic, și cel al filozofiei limbii, care ar alcătui al doilea nivel 110. Într-o percepere de factură postkantiană a filozofiei limbii, ca o cercetare ce continuă și desăvîrșește investigația lingvisticii, o asemenea perspectivă este întemeiată, dar, întrucît filozofia nu privește de obicei spre realizările lingvisticii (nu este, deci, o metalingvistică), ci spre limbaj, limbă și fapte de limbă, din punct de vedere calitativ, cele două metalimbaje nu-și asigură prea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limbii, care ar alcătui al doilea nivel 110. Într-o percepere de factură postkantiană a filozofiei limbii, ca o cercetare ce continuă și desăvîrșește investigația lingvisticii, o asemenea perspectivă este întemeiată, dar, întrucît filozofia nu privește de obicei spre realizările lingvisticii (nu este, deci, o metalingvistică), ci spre limbaj, limbă și fapte de limbă, din punct de vedere calitativ, cele două metalimbaje nu-și asigură prea multe elemente diversificatoare (deși termenii sau semnificațiile lor pot avea deosebiri). Există însă numeroase situații
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
al XVIII-lea), ideea atotputerniciei rațiunii, căreia i se atribuia capacitatea de a transforma viața popoarelor, s-a reflectat pe terenul limbii prin încercările de reformare intențională și de ameliorare dirijată a limbii (literare). Ca atare, cînd au apărut zorii lingvisticii moderne, s-a afirmat cu tărie ideea transformării limbii, idee care, transpusă pe terenul limbilor populare, a condus la principiul evoluției limbilor din limbi anterioare și la istorismul lingvistic. În condițiile în care, în cazul limbilor literare, se constata intervenția
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
însemnat că discuția despre limbă s-a produs atunci independent de plasarea acestei realități în complexul general al facultăților și al manifestărilor umane, încît tendința dominantă a devenit cercetarea limbii în sine și pentru sine. Din acest motiv, știința limbii, lingvistica, a fost atunci puternic marcată de pozitivism, de studiul empiric al faptelor, ceea ce conducea la o imagine a limbii cu trăsături dominate de laturi obiective, în cadrul căreia rolul indivizilor vorbitori devenea greu de observat. Și în acest secol însă, Wilhelm
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
reducînd astfel limba la exprimarea ei, la actele de vorbire 113. În lucrarea sa pricipală din 1912114, dar și în alte lucrări, Croce se declară adversar al pozitivismului, în care se cuprindea și curentul neogramatic, și își propune să întemeieze lingvistica generală, care era, după el, o disciplină cu însemnate afinități filozofice 115. Dar, opunîndu-se, în mod just, opiniei excesiv obiectiviste care concepea limba ca o realitate autonomă, ca un organism independent de indivizii vorbitori, Croce a ajuns la o exagerare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
le poate privi ca pe ceva de sine stătător și în afara lui, deși ele sînt, în ultimă instanță, un produs al său. De aceea, după acest învățat, limba și arta sînt același lucru, iar nu entități distinctibile și, ca urmare, lingvistica și estetica coincid, fiind aceeași disciplină. În același mod, filozofia limbii și filozofia artei se contopesc (idee susținută în Capitolul XVIII din Estetica). Acest principiu se întemeiază pe faptul că intuiția este activitatea cea mai pură a spiritului omenesc, activitate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
care se comunică (afirmație, atitudine etc.), iar nu prin funcția denominativă a limbii, ca și cum realitățile exterioare n-ar exista pentru limbă. Deci, dacă arta și limba au legături între ele, acestea rămîn totuși distincte și Croce exagerează, desigur, cînd identifică lingvistica cu estetica sau faptul de limbă (actul lingvistic) cu actul de creație artistică, fenomen specific doar creației literare. Dacă utilizarea limbii (vorbirea) este o permanentă crea-ție și dacă arta înseamnă creație, aceasta nu dă posibilitatea identificării vorbirii cu creația artistică
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
tocmai pentru a fi artistice. Această disociere sub aspectul perenității este o trăsătură însemnată care diferențiază calitativ creația obișnuită în folosirea limbii și creația artistică ce uzează de limbă. Teoria spiritului limbii Pornind de la ideile lui Wilhelm von Humboldt, întemeietorul lingvisticii generale, dar valorificînd și concepția lui Benedetto Croce, gînditorul german Karl V o s s l e r116 consideră ca unic obiect al lingvisticii vorbirea, în mod special vorbirea poetică, și propune o identificare a științei limbii (lingvisticii) cu stilistica
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
artistică ce uzează de limbă. Teoria spiritului limbii Pornind de la ideile lui Wilhelm von Humboldt, întemeietorul lingvisticii generale, dar valorificînd și concepția lui Benedetto Croce, gînditorul german Karl V o s s l e r116 consideră ca unic obiect al lingvisticii vorbirea, în mod special vorbirea poetică, și propune o identificare a științei limbii (lingvisticii) cu stilistica, eliminînd din sfera lingvisticii orice investigație nonestetică. După Vossler, lingvistica este, ca la neogramatici, o disciplină istorică, dar ea nu tre-buie să cerceteze faptele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Humboldt, întemeietorul lingvisticii generale, dar valorificînd și concepția lui Benedetto Croce, gînditorul german Karl V o s s l e r116 consideră ca unic obiect al lingvisticii vorbirea, în mod special vorbirea poetică, și propune o identificare a științei limbii (lingvisticii) cu stilistica, eliminînd din sfera lingvisticii orice investigație nonestetică. După Vossler, lingvistica este, ca la neogramatici, o disciplină istorică, dar ea nu tre-buie să cerceteze faptele de limbă, ci legăturile de cauzalita-te dintre fenomene. În concepția sa, limba este o
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și concepția lui Benedetto Croce, gînditorul german Karl V o s s l e r116 consideră ca unic obiect al lingvisticii vorbirea, în mod special vorbirea poetică, și propune o identificare a științei limbii (lingvisticii) cu stilistica, eliminînd din sfera lingvisticii orice investigație nonestetică. După Vossler, lingvistica este, ca la neogramatici, o disciplină istorică, dar ea nu tre-buie să cerceteze faptele de limbă, ci legăturile de cauzalita-te dintre fenomene. În concepția sa, limba este o expresie a sufletului omenesc și, de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
german Karl V o s s l e r116 consideră ca unic obiect al lingvisticii vorbirea, în mod special vorbirea poetică, și propune o identificare a științei limbii (lingvisticii) cu stilistica, eliminînd din sfera lingvisticii orice investigație nonestetică. După Vossler, lingvistica este, ca la neogramatici, o disciplină istorică, dar ea nu tre-buie să cerceteze faptele de limbă, ci legăturile de cauzalita-te dintre fenomene. În concepția sa, limba este o expresie a sufletului omenesc și, de aceea, istoria limbii înseamnă istoria faptelor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
al XIV-lea și altul după aceea. Ce s-a întîmplat cu spiritul vechi și cum a apărut cel nou nu se precizează însă. Dar, observînd deficiențele acestei concepții nu înseamnă că acest filozof nu are dreptate cînd afirmă că lingvistica nu a reușit decît rareori să găsească explicații cauzale pentru fenomenele pe care le-a avut în vedere, mulțumindu-se foarte adesea numai cu constatarea, cu clasificarea și cu relaționarea lor. Orice expresie lingvistică, spune Vossler, este rezultatul unei activități
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cei mai de seamă reprezentanți ai acestui climat. Neohegelian este însă și Eugen C o ș e r i u122, deși concepția sa a beneficiat și de realizările altor curente științifice și filozofice, inclusiv de realizările pozitivismului, reprezentat pe terenul lingvisticii de Școala neogramatică, deși, asemeni lui Croce, acest lingvist își exprimă explicit nonaderența la temeiul științific pozitivist 123. Nici hegelianismul nu este însă receptat întotdeauna în forma lui originară, acest lingvist urmînd uneori calea deschisă de neohegelienii italienei. Pornind de la
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
se prezintă conștiinței ca o realitate constituită istoricește. Coșeriu îl urmează pe Croce atunci cînd, combătînd cauzalitatea în limbă, pune orice inovație, fie la nivelul limbii populare, fie la nivelul limbii literare, pe seama creației individuale, excluzînd necesitatea delimitării între o lingvistică a limbii populare și una a limbii literare. Este, de fapt, același postulat crocean al lipsei de distinc-tibilitate între intuiția omului obișnuit și cea a artistului și aceeași respingere a pozitivismului, care acorda prioritate cercetării limbilor populare, neglijîndu-le pe cele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cu o latură teoretică evoluată. Efortul filozofiei formelor simbolice dezvoltate de el pentru a determina pricipiile universale ale limbajului se desfășoară prin valorificarea datelor empirice oferite de limbi sau de familii de limbi și prin relația nemijlocită dintre filozofie și lingvistica modernă. În raport cu mulțimea informațiilor științifice oferite de lingvistică, arată Cassirer, filozofia trebuie să se instituie ca o abordare ce urmărește generalizarea și sistematizarea acestora. Așadar, după acest filozof, filozofia limbii ar fi mai degrabă o epistemologie lingvistică în continuarea științei
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
simbolice dezvoltate de el pentru a determina pricipiile universale ale limbajului se desfășoară prin valorificarea datelor empirice oferite de limbi sau de familii de limbi și prin relația nemijlocită dintre filozofie și lingvistica modernă. În raport cu mulțimea informațiilor științifice oferite de lingvistică, arată Cassirer, filozofia trebuie să se instituie ca o abordare ce urmărește generalizarea și sistematizarea acestora. Așadar, după acest filozof, filozofia limbii ar fi mai degrabă o epistemologie lingvistică în continuarea științei limbii, iar nu o cercetare paralelă sau concurentă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
arată Cassirer, filozofia trebuie să se instituie ca o abordare ce urmărește generalizarea și sistematizarea acestora. Așadar, după acest filozof, filozofia limbii ar fi mai degrabă o epistemologie lingvistică în continuarea științei limbii, iar nu o cercetare paralelă sau concurentă lingvisticii, rămînîndu-se în mare parte în cadrele inițiale ale filozofiei fundamentate de Kant. Limba și delimitarea adevărului de falsitate Cînd s-a studiat limba din perspectivă filozofică și s-a încercat explicarea existenței și funcționării ei, a apărut și necesitatea de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și, de aceea, în locul unei atitudini reflexive față de limbă, care ar presupune o detașare obiectivatoare, Heidegger propune experiența apropierii de limbă, de această realitate originară, care ne determină ca ființe umane, iar în locul căutării esenței limbii propune ascultarea limbii esenței. Lingvistica, fiind o știință obiectivantă, care pune un obiect, este, de aceea, nesatisfăcătoare în acest caz, în locul ei fiind preferabilă filozofia. Rostul filozofiei ar fi în aceste condiții păstrarea forței cuvintelor celor mai elementare în care se relevă Dasein-ul (adică esența
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]