12,623 matches
-
liric românesc) Sanda HÂRLAV-MAISTOROVICI Cu nespusă bucurie și mândrie semnalăm apariția unei cărți deosebit de valoroase pentru promovarea culturii românești în Europa. Este vorba de volumul intitulat Die Doina. Eine Einführung in den Lyrischen Gesang Rumäniens (Doina. O introducere în cântecul liric românesc), elaborat de muzicologul german VINCENT RASTÄDTER, doctorand al Universității din Oldenburg. Volumul a apărut în acest an în seria Archiv für Osteuropäische Musik. Quellen und Forschungen (Muzica est-europeană. Izvoare și cercetări) la Editura „BIS-Verlag der Carl von Ossietzki Universität
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
unor melodii ale genului, fără a neglija trecerea în revistă a formulelor introductive care în limba germană au o sonoritate aparte (în fünf Teile zerrissene Blättchen - Frunzuliță ruptă-n cinci sau Blättlein, Weizen, Roggen - Frunzuleană grâu secară etc.), schițarea atmosferei liric - literare a doinei și creionarea figurii haiducului în doina românească. Abordând desigur lapidar parametrul estetic, cercetătorul definește în linii mari sentimentul de dor subliniind funcția catarctică a speciei doinei. În acest sens, Vincent Rastädter avansează o interesantă ipoteză sociologică a
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
flaut, Nadia Trohin - voce, aceștia prezentând în premieră un proiect muzical bazat pe vechi teme folclorice; iar duminică de cântăreața nepereche Maria Răducanu în tandem cu pianistul german Niko Meinhold, acest duo evoluând într-un demers scenic de intensă vibrație lirică. Jazz-ul contemporan din Rusia și-a aflat vineri seara exponenți de elită în „Moscow Art Duo”, adică Arkady Shilkloper - corn, alphorn și Serghei Starostin - clarinet lituanian, fluiere, corn de vacă, țiteră, voce, plus admirabilul pianist ucrainean invitat Vadim Neselovskyi
DOBROJAZZ 2014 by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84115_a_85440]
-
Frang a lăsat o impresie adâncă pe un text care, deși prezintă elemente de mare dificultate, acestea nu sunt întotdeauna remarcate la adevărata lor dimensiune, nefăcând parte din corpusul deja „clasic” (de tip Wieniawski sau Paganini). Lucrarea abundă în suprafețe lirice, așa că finețea înnăscută a interpretei a găsit un spațiu comod de desfășurare. Presa a indicat lucrarea ca fiind Concertul nr.2 (?) în re minor , dar după știința noastră Britten a scris un singur concert pentru vioară (1939 rev. 1958) și
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
pagini enesciene care a fost considerată stranie la data apariției ei, dacă luăm în considerare tot ceea ce se petrecea în muzica vest-europeană în epoca respectivă, și chiar în literatura violoncelistică. Per ansamblu, avem de a face cu o uriașă piesă lirică, în care orchestra nu constituie altceva decât o reverberație a instrumentului solist, o prelungire a lui în spațiul sonor (Pascal Bentoiu). Tocmai această structură, în care enunțul tematic se desfășoară neîntrerupt, a evidențiat și a pus în valoare sunetul foarte
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
cu prima temă scherzando a evoluat cu bravură într-o perfectă suprapunere cu instrumentele de suflat, care îl însoțeau pe aceeași schemă ritmică dificilă. Pasajele figurate, perlate ale lui Brovstyn aruncau scântei în contrapunct cu tema a II-a, foarte lirică a suflătorilor, moment absolut genial al construcției concertului. Toate cadențele, de la cea mare, din partea I-a și cele mai micuțe, integrate în text s-au desfășurat cu mare virtuozitate. Și dacă nu fusese de ajuns, solistul a oferit un bis
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
mai exact imnice, preluate din manuscrisul Anastasimatarulului de la Cluj-Napoca. Practic, avem de a face cu patru piese, fiecare având formă de variațiuni. Citatul preluat exact din transcrierea imnelor bizantin-românești este expus de așa o manieră încât caracterul său monodic și liric să răzbată cu claritate peste prezentarea sa omofonă, urmând apoi să fie variaționalizat treptat, tot mai puternic, prin descompuneri sau texturări polifonice, cu virtuozitate dramatică. După cele trei tratări ale temelor din manuscrisul medieval, compozitorul prezintă și variaționalizează un bocet
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
unele instabilități, nu reușește să transmită acea stare pasională, ardentă a personajului care îl împinge la crimă din multă dragoste. I-aș reproșa o lipsă de implicare pe fiorul dramatic, de-a lungul spectacolului, el fiind mai mult un tenor liric fără să aibă accente spinto-dramatice. Cu toate acestea, în duetul final ne-a impresionat prin strădania demnă de menționat de a ne convinge de drama pe care o trăiește. Cu siguranță că în timp, el va câștiga omogenitate în toate
CARMEN, spectacol - eveniment la Opera Na?ional? by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84204_a_85529]
-
propunem să facem statistica motivelor muzicale preluate (și parafrazate) de Poulenc de la alți compozitori; acestea sunt menționate în diverse surse bibliografice. Menționăm un singur exemplu, ce probează fantezia creatoare a compozitorului francez. În Allegro ma non troppo (prima mișcare), tema lirică îngemănează original atmosfera nocturnelor chopiniene și trăirea ardentă, specifică muzicii lui Liszt. Emoția pe care o transmite această imagine muzicală, se află în contrast cu strălucirea, cu luminozitatea, grația și pregnanța celorlalte teme. De la primele sunete, publicul a fost fascinat de aplombul
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
au evidențiat într-o manieră unitară ideile muzicale. Colaborarea soliștilor, dar și dialogul acestora cu anumite compartimente ale orchestrei, au cucerit ascultătorii prin sinceritatea, prospe- țimea și ineditul expresiei sonore. O atmosferă de grație, de vervă și de intensă trăire lirică a animat interpretarea. Am apreciat modalitatea originală în care pianiștii au realizat saltul de la stadiul decorativ al muzicii, caracterizat prin efecte de virtuozitate, la formele superioare de exprimare artistică. Cântul însuflețit, generos, surâzător și transparent a sugerat zborul înalt
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
Idem, pag.136 footnote>) Așadar, asemenea tehnicii componistic-spectrale, în funcție de meandrele dramaturgiei, de tipologia personajelor etc. muzica auzită de scriitor își schimbă semnificația, păstrându-și frumusețea netransferabilă în cuvinte. Odată ce orizontul ipotezelor se limpezește atingând nivelul unor certitudini emoția lirică a celui ce se confesează se exprimă tot mai frecvent prin imagini muzicale. Ultimele capitole ale romanului o probează: „Lumea îmi apărea ca unitate primordială, în care frumusețea, echilibrul și armonia, mai ales armonia, se manifestau plenar și firesc la
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
sensibilitatea, altruismul, dragostea pentru muzică, colegialitatea și spiritul de echipă. Referindu-ne la opera gândirii sale prin compoziția muzicală - unde i-a avut ca principali maeștri pe Tiberiu Olah și Anatol Vieru - aceasta poartă în primul rând amprenta unei naturi lirice, pentru care sunetul este o formă de atingere mângâietoare. Conceptual, S. Lerescu ia în vizor complementarele contrarii, de tip consonant-disonant, solo- multiplu, continuu-discontinuu, pe care le experimentează sonor în mai toate opusurile sale, adesea tematizându-și programul componistic pe coordonatele unor
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
o cădere pe dominanta (depresivă). Acest tip de mișcare funcțională este caracteristic armoniei lui Cuclin, iar sonoritatea ei devine o stilemă. Grupul tematic secundar, în Do major, are structura descrisă de Cuclin în Tratatul de forme muzicale: prima temă este lirică, cea de-a doua precipitată, a treia concluzionând: „Ideea II, în contrast cu prima idee, este lungă, nu de forță, ci de sensibilitate, nu numai dintr’o singură frază, ci din trei: una meditativă, sentimentală; a doua, violentă, agogică; și a treia
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
din viața compozitorului, suprapuse ca straturi geologice, în sensibilitatea lui. Chopin scria unui prieten: „Prefer să-mi scriu în muzică toate sensațiile, decât să fiu mistuit de ele”. Amestecul unui impuls frenetic cu imagini coborâte în suflet formează baza dispozițiunii lirice în spiritul creator al lui Chopin. Dela Mazurkă - dansul sufletului polon, străbătută de freamătul eroismului și al plânsului înăbușit - până la Poloneze - poeme epice cu dinanismul strâns într’un paroxism disciplinat, toate formulele sale melodice sunt o transpoziție a sensațiilor stârnite
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
poem, unde procedura este transparentă, iar umanizarea, familiarizarea au efecte comice involuntare. Vorbind cu poetul, cărămizile-mâini îi explică acestuia că nu are... mâini. Și "ideea de tine" e pierdută; de fapt, compromisă prin abordarea superficial-retorică, de către autor, a unei compoziții lirice pe muchie, în care miraculosul și obișnuitul diurn, eternul și cotidianul, Unicul și omenescul mărunt stau într-un echilibru delicat. E notabil, la Nichita Danilov, efortul de a utiliza creator retoricile, de a le modula astfel încât, dintr-o artificializare a
Hyde Park by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8421_a_9746]
-
trupul lui curse o găleată de apă/ și cârjele lui înmuguriră...". Un ultim "sertar" în cartea de față este cel al reflecției propriu-zise. Poetul se dispensează aici de măștile și personajele sale, de înscenările dramatice, ba chiar și de mediul liric, pentru a medita singur, față în față cu cititorul. Imaginile poetice, asocierile insolite, răsturnarea reprezentărilor curente lasă loc filozofării morale, cu atenție distributivă la tot ce mișună-n jur, și cu credința adâncă în mâna tămăduitoare a dumnezeirii: Dacă masa
Hyde Park by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8421_a_9746]
-
evidențiază stări de fapte, relații inter-umane, realizând o întreagă atmosferă (aparținând lui Cătălin Ionescu - Arbore), dar rămâne în esență o montare clasică, în stil wagnerian ce respectă concepția compozitorului. După opinia noastră, această nouă înscenare devine emblematică pentru evoluția teatrului liric de la tradiție la modernitate, pentru că ea respectă și nu trădează în nici într-un caz întreaga ideatică și filozofie a marelui compozitor german. Numai astfel, vedem noi integralitatea unei producții de tip contemporan într-un model tradițional, prin acel
?Lohengrin? la Opera Na?ional? Bucure?ti by Mihai-Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84222_a_85547]
-
a festivalului internațional de interpretare a romanței “Te- aștept pe-același drum - In memoriam Valer Ponoran” de la Zlatna. Am mai scris anterior de remarcabilele inițiative ale primarului meloman Silviu Ponoran, care-și cinstește, începând cu actuala ediție, părintele, valoros artist liric și profesor de muzică, plecat dintre noi în intervalul scurs de la ediția a IX-a. Ei bine, și de această dată dânsul a fost garantul unei organizări impecabile din toate punctele de vedere, asigurate de primărie, consiliul local, consiliul județean
Refrenele toamnei by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84224_a_85549]
-
ca și la impresionanta garderobă formată din nu mai puțin de o mie de costume. Conceput într-un limbaj neoclasic combinat sau chiar adaptat mișcărilor specifice din dansurile tradiționale de pe toată paleta țării, pigmentat pe ici pe acolo cu părți lirice de dans clasic și modern, spectacolul a adus pe scenă istoria Anatoliei cu cele mai semnificative momente ale ei, pornind din mitologie până în zilele noastre. M-a impresionat, realmente, modul cum liderul grupei, Mustafa Erdogan, a reușit cu ingeniozitate, talent
”Focul Anatoliei” sau Istorie în pași de dans by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84241_a_85566]
-
zilele noastre, când atributele esențiale ale show-ului sunt: grandios, strălucitor, monumental, bogat, adică mega..., dar și ca pe un spectacol unic, foarte interesant, cu personalitate, original prin concepție și bun din punct de vedere coregrafic, mai puțin părțile solistice lirice, cam subțirele. Cei care l-au urmărit, cu siguranță au înțeles de ce ei și nu alții sunt consemnați în atât de vânata „Guinness Book of Records”.
”Focul Anatoliei” sau Istorie în pași de dans by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84241_a_85566]
-
dizidență muzicală” în epocă, reamintind contemporanilor de Moș Crăciun. Un cântăreț „cu voce ireală”, glas mângâietor de bas-bariton, cu umor ușor amar, în căutare de ideal, glorie și „cale dreaptă”, Gabriel Gheorghiu a creat numeroase roluri în spectacole din repertoriul liric românesc și internațional. Principalele roluri au fost Păpușarul - N-a fost nuntă mai frumoasă de N. Kirculescu, Fierarul - Aculina de Kovner, Pavel - Culegătorii de stele de F. Comișel, Badea Cângu - Plutașul de pe Bistrița, Ana Lugojana, de F. Barbu, Lichtenberg - Lăsați
Gabriel Gheorghiu by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84300_a_85625]
-
lui Marco Polo, o creație unică și de neuitat. După ce părăsește scena operetei, un timp a fost profesor la „Catedra de vorbire scenică” din cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică București. Lasă urmașilor săi un model de artist liric, în domeniul vocilor grave, cu interes aparte pentru pedagogia vocală, și o lucrare realizată în ultimii ani de viață Cântul frumos (tehnica sunetului cântat și vorbit). Așa cum vorbea despre el Ion Caramitru, „era un om de caracter, cum rar găsim
Gabriel Gheorghiu by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84300_a_85625]
-
explicați rolul semnelor de punctuație"). Sînt totuși multe întrebări care se pot rezolva mecanic (dar dau impresia de mare profunzime, prin formularea doctă). Repetată aproape la fiecare text, cerința de a indica "mărci lexico-gramaticale prin care se evidențiază prezența eului liric în poezie" se reduce la selectarea formelor pronominale și verbale de persoana I singular. La fel, cerința de a extrage "două cuvinte care aparțin câmpului semantic al pomilor" (?) e de-a dreptul simplistă, dacă se aplică unui text ca Balul
Păcate ale școlii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8426_a_9751]
-
furtunoasă aparținând lui Paul Constantinescu, re- construiesc prin intermediul artei sunetelor caractere ce par a exista dintotdeauna, cu false aspirații, care se mișcă în cerc fără dorința reală de progres. În 2009, ONB a inițiat un concurs menit să revigoreze repertoriul liric autohton. Proximitatea centenarului morții lui Caragiale a declanșat multiple sugestii în lumea culturală, astfel că textul Scrisorii pierdute a fost „licitat” pe patru acte de Leonard Dumitriu și de Dan Dediu. La finalul anului 2012, Opera Națională din București a
O scrisoare pierdută... by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84258_a_85583]
-
de Dan Dediu pe un libret de Ștefan Neagrău, care a asigurat și regia spectacolului. Proiectul a fost ambițios și numai pentru faptul că a scrie astăzi operă comică este un demers temerar; atât Verdi cât și Wagner, „ stâlpii” teatrului liric, au scris doar câte două opere în acest spirit, genul fiind cumva epuizat de fenomenul „opera buffa”, cu tot ce implică el. În principiu, pe textul care respectă în totalitate schema caragealiană se putea altoi o muzică directă, cu trăsături
O scrisoare pierdută... by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84258_a_85583]