106,336 matches
-
său londonez, Walter Kempowski reia în romanul intitulat Ultimele salutări vechi și binecunoscute personaje, Fritz Raddatz, un autor incomod, își redactează autobiografia în stil „rousseauist”, Herta Müller, scriitoarea originară din România, care figurează pe lista candidaților la Premiul Nobel pentru Literatură, semnează un volum de eseuri și reflecții în care elementul autobiografic, memoria vie a spaimelor generate de dictatura comunistă se sedimentează literar, autoarea explicînd și geneza acestui fenomen. Oskar Pastior, originar și el din România, prieten foarte apropiat al regretatului
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
încîntă din nou cititorii și criticii cu volumul II al operelor sale complete, apărut sub îngrijirea lui Ernest Wichner, el însuși poet, prozator, eseist. În paranteză fie spus, tot Ernest Wichner este și unul dintre cei mai talentați treducători de literatură română în germană. El este în prezent și directorul ilustrei Literaturhaus din Berlin, unde au poposit numeroși autori români, celebri; printre ei și Emil Cioran, la vremea lui. O perlă litarară rară este cartea lui Durs Grubein, intitulată Despre zăpadă
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
poem consacrat trecerii prin aceste ținuturi a părintelui filozofiei moderne și raționalismului occidental. Hans Magnus Enzensberger semnează 99 de meditații despre nori, în versuri albe. Precum se vede, meteorologia pare să-i inspire pe unii scriitori și azi... Traducerile din literatura universală continuă să umfle cifrele de afaceri ale branșei și să satisfacă pofta de ficțiune a publicului cultivat. Cărțile lui Coelho, ale lui José Saramango, Ismail Kadaré sau António Lobo Antunes se vînd ca pîinea caldă, Cel de-al 27
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
în volumul intitulat Tour de France. Iar Don DeLillo cu romanul Cosmopolis, tradus în germană, polarizează literalmente atenția mass-media, cărții fiindu-i consacrate prezentări în cadrul televiziunii. La polul opus beletristicii - aflată în continuare în constelația postmodernismului și a realismului magic - literatura de divertisment inundă piața și face să clincăne neîntrerupt casieriile librăriilor de gară și cartier. Este o ironie a destinului că tocmai la cîteva zile după ce unul din cei mai mari specialiști în teoria comunicării și culturii, Neil Postman, a
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
Publicarea acestui tip de scrieri este condiționată și determinată însă și de instinctele voyeuriste ale publicului larg. Ar mai exista și o explicație sociologică a fenomenului. În perioadele de prosperitate economică și stabilitate politică, disponibilitatea publicului cititor de a consuma literatură „dificilă” sporește. Invers, cînd situația economică se deteriorează, cînd nesiguranța zilei de mîine devine permanentă iar provocările globalizării și ale supertehnologizării proceselor de producție sunt tot mai agresive, literatura de divertisment poate avea virtuți tranchilizante. Pe acest fundal se explică
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
prosperitate economică și stabilitate politică, disponibilitatea publicului cititor de a consuma literatură „dificilă” sporește. Invers, cînd situația economică se deteriorează, cînd nesiguranța zilei de mîine devine permanentă iar provocările globalizării și ale supertehnologizării proceselor de producție sunt tot mai agresive, literatura de divertisment poate avea virtuți tranchilizante. Pe acest fundal se explică poate și succesul copleșitor în ultima vreme al cărților pe suport audio, al literaturii audio. Compact-discurile conținînd texte ale marii literaturi (uneori în lectura autorilor) sunt mai îndrăgite ca
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
devine permanentă iar provocările globalizării și ale supertehnologizării proceselor de producție sunt tot mai agresive, literatura de divertisment poate avea virtuți tranchilizante. Pe acest fundal se explică poate și succesul copleșitor în ultima vreme al cărților pe suport audio, al literaturii audio. Compact-discurile conținînd texte ale marii literaturi (uneori în lectura autorilor) sunt mai îndrăgite ca oricînd. Ele pot fi ascultate în mașină, în drum spre serviciu sau spre casă, înainte sau după o zi de lucru, ele pot fi ascultate
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
supertehnologizării proceselor de producție sunt tot mai agresive, literatura de divertisment poate avea virtuți tranchilizante. Pe acest fundal se explică poate și succesul copleșitor în ultima vreme al cărților pe suport audio, al literaturii audio. Compact-discurile conținînd texte ale marii literaturi (uneori în lectura autorilor) sunt mai îndrăgite ca oricînd. Ele pot fi ascultate în mașină, în drum spre serviciu sau spre casă, înainte sau după o zi de lucru, ele pot fi ascultate acasă, într-un moment de răgaz. Personal
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
fi ascultate în mașină, în drum spre serviciu sau spre casă, înainte sau după o zi de lucru, ele pot fi ascultate acasă, într-un moment de răgaz. Personal, deși nu sunt adepta ferventă a acestui fel de a consuma literatura, trebuie să menționez că experiența pe care am făcut-o ascultîndu-l pe Andrei Pleșu, cu al său Discurs despre îngeri editat de Humanitas pe disc compact, mi-a spulberat cîteva reticențe. Și astfel am ajuns din aproape în aproape și
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
printr-o benefică sinergie a eforturilor Ministerului Culturii și Asociației Editorilor - acum proastele obiceiuri de demult par a fi recidivat. Este inexplicabil faptul că responsabilii politici atît de preocupați de „imagine” nu pricep că, tocmai la manifestările de acest fel, literatura și expunerea corespunzătoare a ofertei de carte, conformă legitimelor ambiții și aspirații de europenitate, consolidează pe termen lung și la nivel înalt blazonul țării, cartea ei de vizită în lume. Un punct de vedere împărtășit și de scriitorii pe care
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
am avut plăcerea să-i întîlnesc la Frankfurt: Alexandru Ecovoiu și Nicolae Breban. Consternarea mea a fost cu atît mai mare cu cît, după ce am stat o bună bucată de vreme în țară, după ce am beneficiat de o baie de literatură la festivalul și colocviul internațional de la Neptun, după ce am vizitat librăriile românești, bucurîndu-mă de bogăția ofertelor și de sincronizarea titlurilor și temelor la pulsul Europei și al culturii universale contemporane, mi-a fost dat să mă opresc în fața unui stand
Tîrgul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13425_a_14750]
-
la gimnaziul din Oradea Societatea de lectură a tinerimii române. Toate aceste momente pregătitoare, favorabile deschiderii unei catedre românești la nivel universitar, au condus la numirea în 20 decembrie 1862 a lui Alexandru Roman “ca profesor extraordionar al limbii și literaturii române la universitatea regească din Pesta”, pentru ca după zece ani, în 1872, ca urmare a bunei prestații în calitatea de dascăl, să primească titulatura de profesor ordinar. Era o recunoaștere oficială și publică a rolului său de întemeietor și mentor
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]
-
secolul XX. A trăit în sisteme politice diferite (regimul Antonescu, recucerirea sovietică a Basarabiei, comunismul pur și dur din România anilor ’50, democrația americană a ultimelor decenii) a cunoscut oameni intrați în istorie (inclusiv în istoria culturii și/sau a literaturii), a înțeles, din experiență directă, tîlcul ascuns al unor evenimente, prea puțin și, adesea, incorect prezentate în presa vremii. Privită de aproape, prin prisma experiențelor concrete care au marcat-o, viața sa pare o nesfîrșită succesiune de ghinioane și episoade
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
scriitori de la noi care practică scrisul la modul profesionist. A publicat poezie, proză scurtă, eseu, antologhează, face și critică literară, scrie studii serioase, iar anul trecut i-a apărut pe piață și un roman. Oricât de la modă ar fi astăzi literatura cu și despre sex (dar când n-a fost!), în micuța noastră literatură o astfel de scriere este binevenită oricum. Nu știu în ce măsură Ruxandra Cesereanu și-a publicat romanul trăgând cu ochiul în Occident, cert e că această carte a
În cheia sexualității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13467_a_14792]
-
scurtă, eseu, antologhează, face și critică literară, scrie studii serioase, iar anul trecut i-a apărut pe piață și un roman. Oricât de la modă ar fi astăzi literatura cu și despre sex (dar când n-a fost!), în micuța noastră literatură o astfel de scriere este binevenită oricum. Nu știu în ce măsură Ruxandra Cesereanu și-a publicat romanul trăgând cu ochiul în Occident, cert e că această carte a apărut într-un moment prielnic. Așa cum o arată și titlul, Tricephalos este un
În cheia sexualității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13467_a_14792]
-
potrivit firii sale intelectuale: Poezia generației mele. Așteptăm cu mult interes vestea susținerii (în ce sală? în ce an?) tezei. l Un comentariu foarte dur semnează în ALA nr. 684 dl C. Stănescu pe tema Festivalului „Zile și Nopți de Literatură” de la Neptun. Unele observații sînt întemeiate, altele, pur și simplu răutăcioase. Toată chestiunea finanțării recentei manifestări, de exemplu, este tendențioasă. Nicicum nu e bine: nici dacă statul dă bani de la buget pentru literatură, nici dacă nu dă. Iar ideea că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]
-
pe tema Festivalului „Zile și Nopți de Literatură” de la Neptun. Unele observații sînt întemeiate, altele, pur și simplu răutăcioase. Toată chestiunea finanțării recentei manifestări, de exemplu, este tendențioasă. Nicicum nu e bine: nici dacă statul dă bani de la buget pentru literatură, nici dacă nu dă. Iar ideea că dl Năstase își face campanie electorală aflîndu-se în „compania virtuală” a lui Kadaré și Antunes, după ce s-a ținut de mînă la emisiunea lui Teo cu un vestit comic al micului ecran, poate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13464_a_14789]
-
păsărele și De ce nu-mi vii. În toamna anului 1957, Ge Baoquan a fost vizitat de Xu Wende, care tocmai își terminase studiile filologice la Universitatea C. I. Parhon din București. Tânăr și talentat românist, Xu Wende se preocupa de literatură încă din anii studenției, asigurând și translația la întâlnirile scriitorilor chinezi cu Sadoveanu și cu alți autori români. El i-a adus lui Ge Baoquan câteva poezii eminesciene traduse direct din limba română, dintre care trei au fost publicate în
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
publicate în revista „Traduceri” din ianuarie 1958. Cele trei poezii sunt: Ai noștri tineri, Criticilor mei și Lacul. O altă poezie eminesciană tradusă de Ge Baoquan este Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, publicată în august 1959 în revista „Literatura universală” (continuatoarea revistei „Traduceri”). După aceea, însă, timp de două decenii, nici el, nici alți traducători chinezi n-au putut continua opera de traducere în limba chineză, întrucât China aproape și-a închis porțile în domeniul relațiilor culturale cu străinătatea
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
tipărit nici o carte de beletristică română. După ieșirea din această perioadă de barbarie culturală, China a pășit pe un drum de dezvoltare generală rapidă, caracterizată prin deschidere și reformă, iar primele semne de transformări înnoitoare au apărut în învățământ, știință, literatură și artă. În 1978, la Nanjing, în provincia Jiangsu, se pregătea editarea unei noi reviste cu numele „Pădurea traducerilor” (Yi Lin). Redactorul Li Jingduan i-a scris lui Ge Baoquan ca să-i ceară sfatul în probleme redacționale. Ge i-a
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
Shanghai a editat cartea Eminescu, poezii, prima antologie eminesciană în limba chineză, tradusă în colaborare de Ge Baoquan, Xu Wende și Li Ninglai (vezi foto 1). Cartea este o selecție din volumul de poezii tipărit la Editura de Stat pentru Literatură și Artă din București în 1960. Cuprinde 34 de titluri și, după distribuția traducătorilor, 11 sunt semnate de Ge Baoquan și confruntate cu originalele pentru revizuire de către Wang Mingsheng, cercetătoare și traducătoare românistă de la Institutul de Cercetări al Literaturii Universale
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
pentru Literatură și Artă din București în 1960. Cuprinde 34 de titluri și, după distribuția traducătorilor, 11 sunt semnate de Ge Baoquan și confruntate cu originalele pentru revizuire de către Wang Mingsheng, cercetătoare și traducătoare românistă de la Institutul de Cercetări al Literaturii Universale de pe lângă Academia Științelor Sociale din China; 16 sunt semnate de Xu Wende, care lucra atunci la Administrația Centrală a Radiodifuziunii; 7 sunt semnate de Li Ninglai, jurnalistă la ziarul „Remin Ribao”. Volumul conține și șase ilustrații de Angi Petrescu-Tipărescu
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
a operei lui Eminescu a avut un tiraj de numai 6.500 de exemplare, puține în comparație cu alte cărți de pe vremea aceea, și s-a epuizat într-un timp scurt. Cartea rămâne mulți ani sursă principală de selecții pentru antologii de literatură universală. Eminescu, apreciat drept cel mai reprezentativ liric român, este inclus în mod firesc în diverse antologii de poeți universali editate în China timp de două decenii. Prezentările și comentariile despre Eminescu le întâlnim mai ales în enciclopedii, dicționare și
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
în enciclopedii, dicționare și istorii literare. Între primele texte trebuie amintită prezentarea făcută de Wang Mingsheng, în Scriitori străini, biografii (Editura Academiei Științelor Sociale din China, 1979). În Marea Enciclopedie chineză, editată la Beijing și Shanghai în 1982, volumele pentru literaturi străine Eminescu apare într-un articol redactat de diplomatul-românist Xu Cinong, un text dens în conținut. Asemenea rubrici se găsesc și în Marele dicționar al scriitorilor iluștri universali (Editura Lijiang, 1989) și Marele dicționar al literaților străini (Editura pentru Literatură
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]
-
literaturi străine Eminescu apare într-un articol redactat de diplomatul-românist Xu Cinong, un text dens în conținut. Asemenea rubrici se găsesc și în Marele dicționar al scriitorilor iluștri universali (Editura Lijiang, 1989) și Marele dicționar al literaților străini (Editura pentru Literatură și Artă „Vântul de Primăvară”, 1989), semnalat deja cititorilor români. În cursul anilor, instituțiile și organizațiile culturale și obștești chineze au organizat două manifestări omagiale consacrate poetului Eminescu, care au avut ecou nu numai în cercurile literare, dar și în
Scrierile lui Eminescu în China () [Corola-journal/Journalistic/13443_a_14768]