8,558 matches
-
Acasă > Cultural > Spiritual > IOAN EVCRATA - LIVADĂ DUHOVNICEASCA (49) Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului CAPITOLUL 149 MINUNATĂ POVESTIRE A LUI AMOS PATRIARHUL IERUSALIMULUI DESPRE SFANȚUL LEON, PAPA ROMEI Când a venit avva Amos la Ierusalim și a
LIVADA DUHOVNICEASCA (49) de ION UNTARU în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364848_a_366177]
-
poruncit să-mi dea și tot ce am nevoie. Am slăvit deci pe Dumnezeu, care i-a dăruit lui o atât de mare smerenie față de toți, milostenie și dragoste. http://saraca.orthodoxphotos.com/bibliotecă/limonariu.htm Referință Bibliografica: Ioan Evcrata - Livadă duhovniceasca (49) / Ion Untaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1039, Anul III, 04 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
LIVADA DUHOVNICEASCA (49) de ION UNTARU în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364848_a_366177]
-
a așezat sub tejghea. - Vă salut domnilor! O zi bună în continuare... Acel mâine se făcură trei săptămâni. Sorin a trebuit să plece la țară să culeagă prunele de vară. Le-a vândut, mai pe nimic, unui sătean, vecin de livadă cu el. Întors în oraș într-o vineri, sâmbătă s-a dus la bar.Ușa era deschisă și fumul ieșea ca la un vulcan. Intrând, salută pe cei prezenți, șase la număr, și se îndreptă spre bar. Cum l-a
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364873_a_366202]
-
de către forurile culturale și instituțiile statului. La rândul său, domnul Radu Borcea a realizat un interesant portret moral al lui IONICĂ SAVA, subliniind că profesorul de biologie cândeștean este primul om din România care a amenajat la el acasă o livadă de aluni și nuci aduși din îndepărtatul Iran și aclimatizați condițiilor fizico-geografice ale țării noastre. Poetul Ionel Marin a apreciat, la rândul său, la superlativ opera scriitorului și artistului IONICĂ SAVA, subliniind că un astfel de om de cultură este
INSTANTANEE CULTURALE BOGDANIA LA GALERIILE DE ARTĂ DIN FOCŞANI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364890_a_366219]
-
articulează viața familiei Vaida, care își cumpără o casă și un teren în arealul satului Ruginoasa, component al comunei Cuzăplac. Cartea, având motto poezia Fără țară de Octavian Goga, se deschide cu povestirea Bonus ... bones, făcând aluzie la mormintele din livada cumpărată de Eric și Lea, împreună cu fiul lor George. Matur scris, volumul, ce vădește o mare precizie a stilului, este de extracție analitică și seamănă foarte bine cu tehnica pieselor lui Ibsen, aceea a reactivării trecutului, a aducerii lui în
CONFESIUNEA-AMINTIRE CA RETORICĂ, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364936_a_366265]
-
Ibsen, aceea a reactivării trecutului, a aducerii lui în scenă pentru a-l supune prezentului. Întreaga carte cuprinde nuvele ce relatează întâmplăr le prin care trec protagoniștii pentru a reconstrui și amenaja o casă veche cumpărată, împreună cu o ogradă și livada în care dorm străbunii foștilor proprietari. În contextul negocierii prețului casei, preotul Nastur își povestește o parte din viață cu întâmplări petrecute pe când era medic veterinar la CAP-ul din sat: „- Eu, domnule, iubesc animalele! Prima dată, am fost medic
CONFESIUNEA-AMINTIRE CA RETORICĂ, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364936_a_366265]
-
Publicat în: Ediția nr. 2097 din 27 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului ZILE DE TOAMNĂ Peste tot domnește seninul, Pe cerul de un albastru pur, Se simte prin piețe preaplinul, Prin aerul toamnei din jur. A venit toamna bogată, Prin livezi cu fructe aurii, Privitorului i se arată, Copaci cu frunze ruginii. Pe aleile noi ale toamnei, Se risipesc scumpe metale, Aramă din condurii Doamnei, Aur din îngălbenitele petale. 27 septembrie 2016 Moldova Veche Referință Bibliografică: ZILE DE TOAMNĂ / Mihai Leonte
ZILE DE TOAMNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366286_a_367615]
-
îngrijeau și le iernau tot în acele locuri, unde-și făcuseră colibe și grajduri de bârne, chiar căsoaie și saivane unii, pentru a-și feri oile noaptea de lighioane și, unde, evident, aduceau fân din alte locuri de coasă sau livezi pentru hrana oilor și a măgarilor. Primăvara, după ce da colțu’ ierbii, cei care-și iernaseră oile în sat, le urcau acum în locurile de unde le coborâseră după prima ninsoare în toamna care trecuse, și unde le țineau până ce venea vre
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
Pârâu’ Cheișorii care traver¬sează satul. Locul acela, care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea netedă de deasupra era loc de arătură, adică teren arabil, iar pe partea de coastă dimprejur - livadă de pruni. După ce s-a căsătorit cu străbunicul meu, fata luată de suflet din Robești a fost și ea poreclită după bărbatul ei: Bărnoaia. N-au avut decât un singur copil, și pe acela la bă-trânețe: pe bunicul meu, Niculaie
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
drept. Locul numit La Cimitir fusese demult împărțit de moșu’ Chircuț între Mama Moașa (Găzăroaia), nea Ilă, nea Titu și tatăl meu. Astfel, Găzăroii i-a revenit partea arabilă ră- masă după donația pentru cimitir a bunicii ei, Bărnoaia, iar livada de pruni de pe coastă a fost împărțită în mod egal între cei doi unchi și tatăl meu. Drumul spre livada noastră de pruni de La Cimitir trecea prin fața gospodăriei lui Dumitru Ureche, zis Mitu lu’ Niculcea care țânea pe fata lui
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VIII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366415_a_367744]
-
tatăl meu. Astfel, Găzăroii i-a revenit partea arabilă ră- masă după donația pentru cimitir a bunicii ei, Bărnoaia, iar livada de pruni de pe coastă a fost împărțită în mod egal între cei doi unchi și tatăl meu. Drumul spre livada noastră de pruni de La Cimitir trecea prin fața gospodăriei lui Dumitru Ureche, zis Mitu lu’ Niculcea care țânea pe fata lui Cam sau Cămulete, vecinul lui moșu’ Hobza în Câmpuri. Casa și grajdul lui Mitu lu’ Niculcea du pă Mal erau
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VIII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366415_a_367744]
-
îngrijeau și le iernau tot în acele locuri, unde-și făcuseră colibe și grajduri de bârne, chiar căsoaie și saivane unii, pentru a-și feri oile noaptea de lighioane și, unde, evident, aduceau fân din alte locuri de coasă sau livezi pentru hrana oilor și a măgarilor. Primăvara, după ce da colțu’ ierbii, cei care-și iernaseră oile în sat, le urcau acum în locurile de unde le coborâseră după prima ninsoare în toamna care trecuse, și unde le țineau până ce venea vre
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
Acasă > Poeme > Emoție > ROSTURI Autor: Călin Marton Publicat în: Ediția nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului ROSTURI au împletit în trunchiuri reci, din livadă de portocali răcoarea, cu misterul din atingerea harfei de către faunul fără flaut. buchetul, cu împletituri l-au predat ultimului apus de mai din ochii plini de întrebări. Off topic: 250 de caractere, 250 de caractere, 250 de caractere au strivit
ROSTURI de CĂLIN MARTON în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366481_a_367810]
-
Povestea că străbunica lui obișnuia să facă în fiecare an acest drum, după obicei, cu carul cu boi. Revin. În 1991 în prima zi de concediu la Agapia la maica Anișoara Smeu am ieșit, ca întotdeauna, mai întâi prin mănăstire. Livada casei memoriale Vlahuță, pe dealul din spatele casei, nu mai exista: era transformată într-o groapă imensă, în fund plină cu apă. Întrebați, muncitorii au răspuns că acolo se va ridica un seminar cu 3 etaje. La observația că pământul este
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
I. ROSTURI, de Călin Marton , publicat în Ediția nr. 1851 din 25 ianuarie 2016. ROSTURI au împletit în trunchiuri reci, din livadă de portocali răcoarea, cu misterul din atingerea harfei de către faunul fără flaut. buchetul, cu împletituri l-au predat ultimului apus de mai din ochii plini de întrebări. Off topic: 250 de caractere, 250 de caractere, 250 de caractere au strivit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366482_a_367811]
-
Nichita. 250 de caractere, două sute cinci zeci de caractere , 250 trebuie să se lase strivite. era oră 250 cu 250, sau mint era 250 fără un vers. Către toate nopțile: 250! 250factorial. Citește mai mult ROSTURIau impletitin trunchiuri reci,din livadă de portocaliracoarea,cu misteruldin atingerea harfeide către faunul fără flaut.buchetul, cu impletituril-au predat ultimului apus de maidin ochii plini de intrebari.Off topic: 250 de caractere, 250 de caractere, 250 de caractere au strivit sărutul lui Nichita.250 de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366482_a_367811]
-
drept. Locul numit La Cimitir fusese demult împărțit de moșu’ Chircuț între Mama Moașa (Găzăroaia), nea Ilă, nea Titu și tatăl meu. Astfel, Găzăroii i-a revenit partea arabilă ră- masă după donația pentru cimitir a bunicii ei, Bărnoaia, iar livada de pruni de pe coastă a fost împărțită în mod egal între cei doi unchi și tatăl meu. Drumul spre livada noastră de pruni de La Cimitir trecea prin fața gospodăriei lui Dumitru Ureche, zis Mitu lu’ Niculcea care țânea pe fata lui
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
tatăl meu. Astfel, Găzăroii i-a revenit partea arabilă ră- masă după donația pentru cimitir a bunicii ei, Bărnoaia, iar livada de pruni de pe coastă a fost împărțită în mod egal între cei doi unchi și tatăl meu. Drumul spre livada noastră de pruni de La Cimitir trecea prin fața gospodăriei lui Dumitru Ureche, zis Mitu lu’ Niculcea care țânea pe fata lui Cam sau Cămulete, vecinul lui moșu’ Hobza în Câmpuri. Casa și grajdul lui Mitu lu’ ... Citește mai mult VIIIMai bine
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
drept.Locul numit La Cimitir fusese demult împărțit de moșu’ Chircuț între Mama Moașa (Găzăroaia), nea Ilă, nea Titu și tatăl meu. Astfel, Găzăroii i-a revenit partea arabilă ră- masă după donația pentru cimitir a bunicii ei, Bărnoaia, iar livada de pruni de pe coastă a fost împărțită în mod egal între cei doi unchi și tatăl meu. Drumul spre livada noastră de pruni de La Cimitir trecea prin fața gospodăriei lui Dumitru Ureche, zis Mitu lu’ Niculcea care țânea pe fata lui
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
tatăl meu. Astfel, Găzăroii i-a revenit partea arabilă ră- masă după donația pentru cimitir a bunicii ei, Bărnoaia, iar livada de pruni de pe coastă a fost împărțită în mod egal între cei doi unchi și tatăl meu. Drumul spre livada noastră de pruni de La Cimitir trecea prin fața gospodăriei lui Dumitru Ureche, zis Mitu lu’ Niculcea care țânea pe fata lui Cam sau Cămulete, vecinul lui moșu’ Hobza în Câmpuri. Casa și grajdul lui Mitu lu’ ... VI. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
Pârâu’ Cheișorii care traver¬sează satul. Locul acela, care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea netedă de deasupra era loc de arătură, adică teren arabil, iar pe partea de coastă dimprejur - livadă de pruni. Citește mai mult IIIAșadar, Chirca Pătrașcu, zis Barna sau Chirca Barna, străbunicul meu, se însurase cu o fată cu zestre însemnată - pământ, vite, oi, capre -, moștenire de la cei care o înfiaseră. Am descris deja terenul din Capu’ Satului
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
Pârâu’ Cheișorii care traver¬sează satul. Locul acela, care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea netedă de deasupra era loc de arătură, adică teren arabil, iar pe partea de coastă dimprejur - livadă de pruni.... XI. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II), de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2091 din 21 septembrie 2016. II Porecla neamului nostru - Chircuț, provine de la numele străbunicului meu din partea tatălui - Chirca Pătrașcu, zis Barna, pe care eu nu
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
Stihuri > Anotimp > PRIMĂVARĂ FĂRĂ CUC Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 386 din 21 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului fulger ghem de frică cioburi luminează neguri ape șarpele pândea aproape licitațiile de joburi primăvară fără cuc frunză veștedă în livadă pasărea ce stă să cadă din poveștile lui Muck clipă tăinuind averi pășunea mea pe care iezii se scaldă în laptele amiezii cu adevăruri în doi peri dacă nu înfrunți un risc ți-a secat vigoarea parcă duc în spate
PRIMĂVARĂ FĂRĂ CUC de ION UNTARU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366587_a_367916]
-
eu mă plimb pe aleile parcului lăsându-mă dezmierdată de adierea vântului tomnatic. Furată de frumusețea peisajului, port un dialog interior cu mine însămi, spunându-mi că Toamna, inclusiv Toamna vieții, este anotimpul „belșugului” spiritual, dar și al roadelor din livezi și de pe câmp... Bogăția de culori alcătuiește de la sine o Simfonie armonioasă... încât rămân mută în fața acestei frumuseți dumnezeiești. Îmi vine greu să cred că tot ceea ce văd este real. Mai degrabă, cred că cineva misterios a combinat culorile de la
JAPAN-SIMFONIA TOAMNEI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366633_a_367962]
-
noastre “agresive” de copii de țară, de țurcă și șotron de a reinstaura “vechile stări de lucruri” în România la zece ani după război - pentru că am scris cu o buia albastră, pe un gard ce împrejmuia o pârloagă și-o livadă cu pomi fructiferi, numele unui prieten de-al nostru “Olteanu Walter, proprietar!”, de unde-om fi auzit și noi asta că cică ar fi o formă de a le contesta celor de la putere dreptul de a ne rupe de trecut, dar
NUNŢILE UTC-ISTE, TOGILE VIRILIS ŞI PROPRIETARII LUI PEŞTE ÎN VEGAS ! (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366659_a_367988]