109,899 matches
-
interviul integral http://www.youtube.com/watch?v=VKv H-pAfbg sper că bucată asta de ficțiune istorică nicolaesciană nu e vreun contra-aargument... ouch! oare pot prelua întreg interviul pe blogul meu, citând sursă? scuze, întrebare inutilă, având în vedere cât de lung e... am să fac doar trimitere la el. mulțumesc, oricum, că am avut ocazia să aflu despre el la tine pe blog. Zuzzz ...fragmentul din Oglindă respectă moț a moț stenograma de la procesul lui Antonescu. Moț a Moț. ..fiecare e
Pogromul românesc de la Odessa by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82672_a_83997]
-
și simplă întrebare: de ce atunci când a putut să facă ceva, adică să nu abdice, nu a făcut-o? pentru că ceea ce relatezi tu, și mă refer aici la luările publice de poziție ale lui mihai, nu este, de fapt, decât o lungă și, practic, ineficientă înșiruire de vorbe. să spui, în 1989, “cer armatei române ....” nu este decât o joacă de puști imatur, devreme ce, prin abdicare, mihai a renunțat, de facto și de jure, la rolul să de conducător al oștirii
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
mai ușor să dai vină pe “cineva” pentru eșecurile tale. foarte masculine șosetele. la fel ca gesturile și mimica bucurenciului e a doua emisiune pe care o văd integral. îmi place: calitatea subiectelor, calitatea invitaților, faptul că nu sunt expuneri lungi și faptul că ne încurajați spre respect de sine. mi-ar placea mai mult dacă ați fi voi un pic mai relaxați. formatul emisiunii va priește, se vede că o mare parte sunt ideile voastre, nu văd de ce sunteți un
Bună ca viaţa – a opta ediţie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82666_a_83991]
-
în zilele care vor urma, vă rog să fiți îngăduitori. Spre exemplu, zilele astea mă gândeam că, în țara noastră, și ultimul găinar poartă în rănită stiloul de ministru. nu sunt astea vremuri de gândit...: D Hmm A fost cam lungă pauză, într-adevăr, mi-am făcut griji:D Citesc în fiecare zi acest blog și îmi face plăcere. Din partea mea poți să scrii despre ce vrei, numai să scrii. Nu îmi amintesc să fi citit ceva pe acest blog și
Stare de pauză by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82714_a_84039]
-
Roșia Montană Gold Corporation, Ministerul Mediului, societatea civilă și ONG-urile de profil din România și nu numai, pot găsi soluții pentru că impactul asupra mediului să fie minim. Și de ce nu și un plan de “curățare” a solului pe termen lung. off topic : Te rog să-mi permiți să fac cunoscut acest apel umanitar. O tânără de 17 ani, eleva la Liceu Gh.Lazar din București,diagnosticată cu cancer rinofaringian.Nu poate fi operată, fiind prea riscant. Singura șansă de viață
Roşia Montană by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82654_a_83979]
-
uneori pe colega lui de Catedră cu propoziția: "Zoe, tu care ești o mistică, nu vrei să ne spui...". Iar Zoe nici nu clipea, nici nu schița vreun gest de negare. în mod ciudat, această profesoară hiper-cultă și-a inaugurat lunga serie de lucrări cu unele consacrate literaturii române. A început să scrie volume doar cînd condițiile de minimă libertate i-au permis să spună exact ceea ce credea. Și astfel și-a publicat prima carte semnificativă la vîrsta de 43 de
Doamna Zoe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/10616_a_11941]
-
prim turneu la Brașov. în ciuda drumului dificil, ansamblul a avut, totuși, toate motivele să fie bucuros, întrucât de astă dată dările de seamă din presa locală s-au întrecut în elogii, unele chiar ditirambice. La intervale mai scurte sau mai lungi, au urmat apoi concerte la Sinaia, Constantinopol, Viena, Turnu-Severin, Pitești, Breslau, Cairo, Alexandria sau Nürnberg. La scurtă vreme după sosirea în țară a prințului Carol, corul a dat și primul său concert în Palatul Cotroceni. Iar după alți zece ani
Pe Strada Academiei, despre Goethe și familia lui... by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Imaginative/10647_a_11972]
-
prunduri colțoase... mă gîndeam că parcă aș fi în... Pădurea Albastră...nu fusesem niciodată acolo... de capul meu!...îmi promisese cineva să mă ducă... de undeva îmi abureau ochelarii un cîntec... o harfă?... melodios, încrezător, salvator... cine își înfipsese strunele lungi în sufletul meu?...oricum, merita să fiu atent, politicos cu zînele, cu elfii, cu ielele...și-n răstimpuri aerul căpăta o lichiditate magnetică ... particule de aur clipocind în suspensie... mi se năzărea forma unor umeri orbitori de albi, omoplații unei
Tu trebuia să vii rîzînd by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10842_a_12167]
-
aer în plus. Suntem sătui, deși nu așa cum ai crede, însă niciunul nu spune nimic. E 4 dimineața și tătuca nu lasă pe nimeni să doarmă - trupul lui e-un sicriu de carne în care deja viermii și-au început lunga lucrare. întocmai, domnișoară: tătuca e doar o carcasă de celule în descompunere, un sac de piele în care din ce în ce își face loc boala iar dracul forează tot mai adânc, din cap până-n piept și din piept până-n
Poemele cu Tătuca - o poveste basarabeană pentru Ruslan by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/10571_a_11896]
-
de pete negre, sfâșiate, cu paie vineții ieșind din acele răni ale cârpei, umbrele pândind în câte un colț de culoar și izbucnind în chiote demente când ne îndreptam pașii într-acolo? Undeva într-o curte interioară, la capătul unui lung și strâmt culoar, o macara cu o mare bilă ruginie atârnată de un fel de parâmă izbea într-un turn. Bușituri surde, gemete aproape umane, de trup chinuit de lovituri grele, icnete de ins care nu vrea să țipe, se
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
țipe, se chinuie în dureri atroce doar cu buzele încleștate, ultimă, disperată dovadă că a rămas viu și nu vrea să se lase învins, biruit. Privea și Ester într-acolo, înfrigurată strângându-mă de braț ori de câte ori bila aceea imensă, după lung balans, lovea zidul care se îndârjea să rămână în picioare, aruncându-i demolatorului, din când în când, câte o bucată de tencuială, o ciozvârtă de zidărie sau câte o halcă de pietroaie. Dăm peste câte o făcătură de-asta", a
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
Channel, ,în nordul Scoției", am repetat, privindu-i ochii de un verde-cenușiu, apărați de lentile fine - ochi în care mă pierd adesea, ochi pe care-i luminează uneori o rază verde venită din niște abisuri pe care viața, oricât de lungă, n-o să-mi îngăduie niciodată să le explorez până la capăt -, ,fermierii au început să-și descopere, de câțiva ani încoace, oile sfârtecate. Cum în Insulele Britanice prădătorii de talie mare au dispărut de mult - urșii, de secole, lupii, în secolul
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
-se și pornind când nu te mai așteptai să-l auzi. M-am ridicat, încercând să descopăr sursa. Din perete? Nu, din gravură. Mi-am trecut mâna peste turlele Catedralei Primate, și tic-tacul s-a stins. După, și-a reluat "lunga timpului bătaie", reînviată dintr-un ceas fără timp, adică fără cadran care să-ți indice orele. Așa am descoperit că, dincolo de ceea ce părea, lucrarea gravorului anonim mai fusese cizelată de cineva, de alți meșteri, pricepuți în alte profesii, și transformată
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
căror idei se ducea această încrâncenată ofensivă demolatoare. Unele au fost prezentate pe larg de Ana Selejan în vol. Trădarea intelectualilor: literatura pentru mase, scriitorul, ca luptător social, modelul sovietic etc. Apar și altele, din aceeași familie. Ideologii partidului publicau lungi articole de "îndrumare" sau rapoarte la congresele organizațiilor profesionale, ca U.S.A.S.Z. (Uniunea sindicatelor de artiști, scriitori și ziariști) sau la Societatea Scriitorilor Români. Ei se aflau angajați în "fronturi de luptă", formulă mobilizatoare care le plăcea foarte mult
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
Să lăsăm principalele însemnări lămuritoare în această privință să ne vorbească direct: 19 Martie 1936 (în legătură cu Leni Caler pe care o iubea cu disperare la vremea aceea): , Nu pricepe nimic și - cu cea mai bună dreptate - așteaptă ca acest prea lung joc să ia sfîrșit. Dar pentru mine nu există decît un sfîrșit. Unul singur". 20 Martie 1936 : ,Am impresia că ar accepta (Leni Caler, n.n.) o evadare - și mă cutremur gîndindu-mă cît de fericit m-ar face un astfel de
Taina lui Mihail Sebastian by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/10728_a_12053]
-
Miron Kiropol Când noaptea e mai lungă în om Decât noaptea, iar alfabetul stelelor cade Într-o altă ascendență a vârstelor, risipirii Spiritului în carne În mii de alte spirite, atunci din sfărâmare Locul ființei stabilit de la facere apare Ca în androgin mirii. Da, tu, cel sfărâmat
Poezii by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/10900_a_12225]
-
ordinul să mi se dea viață Încă o dată într-o mie de ori. Lumina în fiecare durere se desprinde Cu frumusețea ce îmbrățișare mă doboară. 10 decembrie 2003 * 1 Am trecut dincolo de pagina Pe care scria fericire. Drumul a fost lung și asuprit. A fost un vis în paragină, A fost un palat fără prinț. Cu capul în jos am cântat și am iubit, Învățând de la rug să umblu. -Vino să te împodobești Cu bătăi de inimă ce par căzute din
Poezii by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/10900_a_12225]
-
și de ziua lui! Era o zi mohorâtă și rece de septembrie, mai degrabă potrivită pentru o zi de noiembrie târziu. își trase pardesiul negru pe el și își înfășură fularul negru de mătase în jurul gătului. Purta pardesie și paltoane lungi încă de când era în liceu, pentru a da impresia de înălțime. Avusese dintotdeauna temerea nemărturisită că e prea scund, la 1,69 m. De-abia când intră în Internet café și își scoase pardesiul își dădu seama că era în
Copilul de foc by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Imaginative/10203_a_11528]
-
și că nu mai este obligat să îndrepte telecomanda spre aparatul de aer condiționat. (Care odată s-a și stricat. Acum, din partea lui, n-are decât să se strice tot timpul...) Își amintea cu o duioșie necunoscută până atunci de lungile săptămâni cât a trebuit să meargă la serviciu, de plictiseala de acolo, de nenumăratele compromisuri pe care a fost nevoit să le facă fără încetare pentru a păstra o atmosferă cât de cât respirabilă printre niște șefi imbecili și niște
Două proze by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/10436_a_11761]
-
joacă în aer, în roiurile ei de albine care nu se văd. Privea de pe trepte la postatele care se întindeau ochilor înainte, și nu se mai sătura să-și privească pământul. Era îmbrăcat tot cu haina aceea, de capă cafenie, lungă ca un antiriu și sub atingerea moale a stofei calde, își simțea genunchii goi. De câțiva ani deprinsese de la Mișu, fiu-său, boala asta a naibii, modernă, de a îmbrăca izmene scurte, chiloți, cum îi spuneau ăștia tinerii. Făcuse el
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
față de proză, fascinația pe care o provoacă asupra autorului tot ceea ce are tangență cu ficțiunea narativă? Există argumente care ne îndreptățesc să credem că așa stau, în parte, lucrurile (mopete însuși mărturisește undeva: "am să scriu în sfârșit un roman lung, cu nenumărate personaje"). Proza bună ajunge întotdeauna la poezie, cum credea Pound, iar tentația prozei devine, dintr-o atare perspectivă, explicabilă. Dar mai e ceva. Dacă "mopete știe că nu-și va scrie niciodată marele său roman", ci alege, de
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
observația lucidă, lirismul cu notația realistă cât se poate de exactă, incisivă. Nu pot intra acum în amănunte privitoare la opera epică a Adrianei Bittel, dar spiritul critic mi se pare a fi unul din elementele care o structurează. În lungul răstimp de când suntem colegi, au fost nenumărate ocaziile de a mă convinge că spiritul critic al Adrianei Bittel funcționează impecabil și în materie de judecăți literare. Cititoare pătimașă, devorantă, a literaturii la zi (mă tem că îi place chiar mai
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
nu înnegrești degeaba hârtia. Când nu zice nimic despre tine, ai motive reale de îngrijorare. Cu mai mulți ani în urmă, am primit din partea anonimului Cronicar al României literare o laudă a cărei amintire îmi provoacă delicii și astăzi. După lungi deliberări asupra stilului notei cu pricina, am ajuns la concluzia că îi aparține Adrianei Bittel. Și totuși, dacă m-am înșelat. Poate că nu a fost decât o frumoasă și păguboasă iluzie personală. Știu că sună ca o amenințare: dar
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
cantitate de stupidități banale ce-i trecea pe sub ochi - și era vremea cealaltă, vremea stupidităților impuse, a exercițiilor de tîmpenie obligatorii. își ridica frumoșii ei ochi albaștri din șpalturi și dactilograme, surîdea blînd și dezarmant, ei, da, o imbecilitate, un lung șir de imbecilități, chiar, și ce-i cu asta?! Ne-am văzut, mai apoi, de cîteva ori, prima dată după a fost la Paris, pe urmă la București. Trecuse vremea tîmpeniilor obligatorii, venise aceea a tîmpeniei libere. Irezistibilă, vitală, multiformă
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
și în plus, pline de chiriași puși pe scandal. Mă văd atunci fără nici o milă: fața ridată și plină de pete, gușa care îmi atârnă, ochii cu culoarea spălăcită de vârstă sub sprâncenele rărite din care răsar mereu fire prea lungi, carnea moale a pulpelor care face cute,încheieturile care dor și scârțâie. M-am lăsat înapoi pe pernă, nu văd nici un ceas, nicăěeri, și ace subțiri îmi străpung din toate părțile, rotund, țeasta de plumb. Mi-am amintit, brusc coridoarele
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]