10,288 matches
-
Sub o poză scria: Vapoare în portul New York. A privit atentă pescărușii încremeniți în aer. I-a numărat. Când, spre prânz, departe, au răsunat împușcături, s-a repezit afară. Dinspre miazănoapte se auzeau. Probabil că vânătorii târgului, scăpați de grija lupilor albi, porniseră după iepuri. Sau se iviseră - iar - vulpi. Donna Iulia a deslușit, parcă, un urlet, mai multe; alte împușcături le-au acoperit. Era vântul, vâjâia în acele pinilor. Tot vântul fusese, poate, și altădată; doar sminteala unora luase șuierul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
le-au acoperit. Era vântul, vâjâia în acele pinilor. Tot vântul fusese, poate, și altădată; doar sminteala unora luase șuierul drept altceva. Donna Iulia și-a dus mâna pâlnie la ureche. Doar vuietul. A stat un timp așa. ...Vânătorul de lupi albi a fost găsit în primăvară; oasele. Târgoveții au recunoscut sacul albastru, zdrențuit, și căciula; armele, atinse acum de rugină. Tigva se înverzise ușor într-o parte. Un strat fin de mușchi; nordul. Roiau furnici. La câțiva pași, doi lupi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
lupi albi a fost găsit în primăvară; oasele. Târgoveții au recunoscut sacul albastru, zdrențuit, și căciula; armele, atinse acum de rugină. Tigva se înverzise ușor într-o parte. Un strat fin de mușchi; nordul. Roiau furnici. La câțiva pași, doi lupi albi, putreziți. Mai încolo, încă patru. Până într-o sută de metri, alți trei. Vânătorul se abătuse din drum, s-a făcut un fel de reconstituire. Donna Iulia s-a dus la postul de jandarmi, se adunase multă lume. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
doctorului - „că există pe lume vreun bărbat care să mă merite?” „Nu, doamnă, și nici nu cred că a existat cândva vreunul!” i-a răspuns acesta, socotind-o nițel scrântită. „Se vede că nu l-ați cunoscut pe Vânătorul de lupi albi!” a zis, râzând, Donna Iulia. „Sunteți doar de câteva luni aici... Venise din lumea largă anume pentru mine! TREBUIA să ne întâlnim! Eu asta n-am priceput! Dar acum sunt sigură. Altfel de ce s-ar fi pornit lupii cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
de lupi albi!” a zis, râzând, Donna Iulia. „Sunteți doar de câteva luni aici... Venise din lumea largă anume pentru mine! TREBUIA să ne întâlnim! Eu asta n-am priceput! Dar acum sunt sigură. Altfel de ce s-ar fi pornit lupii cei albi tocmai asupra acestui târg?” PAGINĂ NOUĂ CEASORNICARUL Poate, cândva, aflând mai multe despre nedeslușita poveste a Ceasornicarului și a orologiului său, voi reveni asupra acestor întâmplări. I se spunea Ceasornicarul. Nici pe firma pusă deasupra ușii nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
goarna. Așa era în ziua în care a bătut orologiul. Nici nu apucaseră oamenii să se dezmeticească - iar când au făcut-o, mintea lor s-a dus la cutremur -, că asupra localității a năvălit, venind dinspre miazănoapte, o haită de lupi albi. Câteva zeci. Poate o sută; mai mulți; cine să mai aleagă și să numere albul pe alb? Mai bântuiseră, cândva, niște sălbăticiuni asemănătoare prin părțile acelea, se apropiaseră și de târg, dar, până la urmă, părăsiseră locul, pierzându-se într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
numere albul pe alb? Mai bântuiseră, cândva, niște sălbăticiuni asemănătoare prin părțile acelea, se apropiaseră și de târg, dar, până la urmă, părăsiseră locul, pierzându-se într-un alt viscol. Într-o urbe nu prea îndepărtată, venise cândva un vânător de lupi albi, cunoscător ca nimeni altul al acestor fiare; încercând, în loc deschis, să țină piept unei haite, fusese răzbit, se povestea. Acum, porniți din cine știe ce codru, poate mereu același, ori din văgăuni de munte, lupii albi au fost, mai mult de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
îndepărtată, venise cândva un vânător de lupi albi, cunoscător ca nimeni altul al acestor fiare; încercând, în loc deschis, să țină piept unei haite, fusese răzbit, se povestea. Acum, porniți din cine știe ce codru, poate mereu același, ori din văgăuni de munte, lupii albi au fost, mai mult de o jumătate de ceas, stăpâni peste așezare. Vânătorii, câțiva, surprinși, nu au izbutit mare lucru. Soldații garnizoanei au intervenit prea târziu, iar jandarmii deloc, sărbătoreau ziua plutonierului, era de Sfântul Lazăr. Doar vreo zece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
știut, măcar în parte, fără ca făptașii să prindă de veste. Nu a făcut nimic pentru a preveni jaful, chiar s-a folosit de prilej. Cât despre chestia cu fiarele, se spune că meșterul l-a cunoscut bine pe vânătorul de lupi albi: de la el a aflat, cândva, despre semnele prevestitoare de invazii... Că în zilele astea de gheață doar nu a văzut nimeni porumbeii zburând... Știi ce se spune despre hulubii lui...” „Faptul că nu au fost zăriți”, a zis Filozoful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
chiar de ar fi fost văzuți, nu aceasta e problema, fiindcă noi nu putem crede în așa ceva...” ...De-abia în primăvară, într-o dimineață calmă și senină de sfârșit de aprilie, orologiul a bătut iar. De când cu prăpădul făcut de lupii albi, nu se mai petrecuse nimic deosebit în așezare. Lumea, obosită de iarna grea și de prăpădul făcut de fiare, se bucura de soarele molcolm, liniștitor. Ce se va mai întâmpla? s-au întrebat iar târgoveții. Au fost și așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
cu atenție. Nu pricepe nimic. Îi simți răsuflarea fierbinte, mirosul specific. Din când în când, te adulmecă. Botul fierbinte îți atinge fața. Asta e tot. De azi înainte, vei purta în buzunar un țignal. PAGINĂ NOUĂ CUPRINS Caligraful Vânătorul de lupi albi Ceasornicarul Sindromul G. Labirintul de sticlă Cei trei copii-Mozart Șoseaua Femeia solară Conviețuirea mea cu Erika Spleen ∗ (lat.) - „Mă înfior povestind” (Vergiliu - Eneida). ∗ Făcând o pauză, sergentul a numărat optzeci și trei de j-uri. ∗ Scrisoarea, să-i zicem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
în care nu se puteau depăși, totuși, anumite praguri ale devoalării adevărului), însă el lasă în text suficiente indicii pentru cititorul atent. Tânărul abia liberat din armată și care își poartă pe figură întreaga frăgezime vulnerabilă ("capul acela frumos, de lup tânăr, frumos dar nu și puternic, puțin prea fraged în frumusețea lui sălbatică") nu este atât de energic precum bătrâna, femeie dintr-o bucată, imperativă, mai ales atunci când se află în fața casei sale. Chiar dacă (sau mai ales pentru că) aceasta i-
Istorie și metaforă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7842_a_9167]
-
făcut de bătrână, care se întoarce, cu încăpățânare, în punctul de unde a fost izgonită, pentru a închide ochii în casa ei. Primarul își pierde repede aerul ironic-oficial și, intrat în panică, își varsă furia pe tânărul cu cap frumos, "de lup tânăr". Toată povara vechilor și noilor întâmplări, a morții bunicii sale, apasă de acum pe umerii acestuia. Însă, mai importantă în economia simbolică a povestirii este mișcarea de flux istoric și reflux omenesc. Esențial este faptul că, până la urmă, dreptatea
Istorie și metaforă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7842_a_9167]
-
primăvară... Când ne întoarcem, se întorc și ei, ca niște ace magnetice, și ne petrec îndărăt, curioși, ca niște deținuți după gratii. "Crapii unde sunt?" - "Crapii, dincoace. Ei turbură apa, nu le place să-i vezi." Câinii de pază, doi lupi negri, se zbat în lanț, lătrând, și lanțul glisează în sus, în jos, pe sârma lungă, care, sub opintirile lor, se întinde, mai-mai să se rupă. Pe urmă, mi se face frig. Afară nu-i frig. în odaie, în mijlocul ei
Păstrăvii (din reportajele de altădată) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7852_a_9177]
-
ana, Elena Badea Phil, Stu, Alan și Doug, "haita de lupi" din Marea Mahmureală pornesc la drum din nou, deși nimic nu este sigur. Începând din ultima zi a acestei luni, cea de-a treia și ultima parte a comediei regizate de Todd Phillips, Marea Mahmureală III, poate fi urmărită în
Marea Mahmureală III vine pe marile ecrane. Vezi de când by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78704_a_80029]
-
nimic nu este sigur. Începând din ultima zi a acestei luni, cea de-a treia și ultima parte a comediei regizate de Todd Phillips, Marea Mahmureală III, poate fi urmărită în cinematografele din România. Singurul membru nemulțumit al „haitei de lupi” este Alan (Zach Galifianakis), care a renunțat la tratament și s-a lăsat pradă impulsurilor sale. Până când o situație de criză îl obligă să ceară ajutor, Alan acționează fără limite, fără logică și fără vreun raționament. Cei trei prieteni ai
Marea Mahmureală III vine pe marile ecrane. Vezi de când by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78704_a_80029]
-
războinici, care-și păstrează trufia și în umilința pulberii. Generațiile de păstori în stepă le-au sondat închisorile; mocanii de azi le privesc și acuma într-un chip anumit, visînd la cuvîntul fermecat care face să cadă lăcățile comorilor." (Ostrovul lupilor) Pe aceste șesuri fără margine ai văzut domnia ta, domnule Odobescu, cîrdurile de dropii, ,cutreierînd cu pas măsurat și cu capul ațintit la pază". De ce oare tămădăienii le ziceau ,mitropoliți"? Era un omagiu adus celei mai trupeșe păsări a meleagului, sau
Epistolă către Odobescu (IX) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7874_a_9199]
-
e jocul legislativ", potrivit Mediafax. Ceea ce spune președintele Zegrean este că această lege este identică cu legea pe care CCR a mai declarat-o o dată neconstituțională. Întrebat ce poziție va avea în legătură cu această lege, Augustin Zegrean a declarat: "Am câine lup, este în grevă de trei zile, a aflat ce se întâmplă și mă amenință". Citește și: Legea eutanasierii maidanezilor, imposibil de aplicat. Vezi care sunt articolele neconstituționale și de ce
Declarația președintelui CCR care aruncă în aer legea eutanasiei by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/70054_a_71379]
-
să plece la armată. S-a urcat lîngă el pe capră. Tătarul nu l-a recunoscut și mai să-l dea jos din birjă: - Așteptam la cineva! Acasă, cînd a intrat în curte - cîinii, pe el! Scheunau fericiți, iar Max lupul i-a pus labele pe piept și l-a împins cu botul, să-l scarpine pe ceafă. Că o fi auzit cîinii, că stătea pe ghimpi cu gîndul la el, iese maică-sa din casă, îmbrăcată în negru după Gheorghe
Locuri rezervate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7006_a_8331]
-
său regret a fost acela că nu a făcut mai multe pelicule. De asemenea, Geo Saizescu a fost un pedagog renumit și și-a dorit mereu să împărtășească arta cinematografică mai tinerilor săi colegi. A scris cărțile "Jurnalul unui bătrân lup de cinema" și "Păcală se întoarce și.. rămâne!". A primit numeroase premii și distincții, între care și premiul de excelență al Festivalului Internațional de Film Comedy Cluj. Geo Saizescu s-a născut pe 14 noiembrie 1932, în comuna Prisăceaua, județul
Cine a fost Geo Saizescu, maestrul filmului de comedie românesc by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/70243_a_71568]
-
în zona de nord a țării, ține cu sfințenie această zi, deoarece, probabil, pornind de la asemănarea Foca - foc, mulți oameni, femeile îndeosebi, se tem de foc și nu lucrează în această zi. Ziua în care românilor le e frică de lupi O altă sărbătoare este zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul, pe 24 septembrie, fiind ținută de popor sub numele de Zămislirea. În aceeași zi, țăranii cinstesc amintirea Mucenicei Tecla, fiind cunoscută și serbată prin unele părți sub numele de Tecle sau Teclele
Septembrie la români: credințe populare. De se consideră pregătirea pentru o nouă viață by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/73943_a_75268]
-
Tecle sau Teclele. Unii țărani socotesc Teclele ca pe niște Filipi, numindu-le Strefetitele, Tresfetitele sau Tiecărașii. Teclele se păzesc cu mare strășnicie, mai ales prin părțile muntoase, crezându-se că ar fi rele de foc, dar mai ales de lupi. La casa celui care va îndrăzni să lucreze, lupii vor veni și vor mânca berbecii și oile celui ce va fi crescător de turmă, din această pricină numindu-se și Teclele berbecilor. Prin alte părți Teclele se numesc Berbecari și
Septembrie la români: credințe populare. De se consideră pregătirea pentru o nouă viață by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/73943_a_75268]
-
niște Filipi, numindu-le Strefetitele, Tresfetitele sau Tiecărașii. Teclele se păzesc cu mare strășnicie, mai ales prin părțile muntoase, crezându-se că ar fi rele de foc, dar mai ales de lupi. La casa celui care va îndrăzni să lucreze, lupii vor veni și vor mânca berbecii și oile celui ce va fi crescător de turmă, din această pricină numindu-se și Teclele berbecilor. Prin alte părți Teclele se numesc Berbecari și țin trei zile, în perioada 26-28 septembrie. Ele se
Septembrie la români: credințe populare. De se consideră pregătirea pentru o nouă viață by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/73943_a_75268]
-
berbecii și oile celui ce va fi crescător de turmă, din această pricină numindu-se și Teclele berbecilor. Prin alte părți Teclele se numesc Berbecari și țin trei zile, în perioada 26-28 septembrie. Ele se serbează „pentru că-i rău de lupi, ce fac zbranca printre dobitoace”. În aceste zile nu se mătură prin casă, nu se râșnește, nu se macină, nu se coasă, nu se umblă cu frigări sau țăpoaie, topoare și alte unelte ascuțite. Ultima zi a acestora, numită „Haritonul
Septembrie la români: credințe populare. De se consideră pregătirea pentru o nouă viață by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/73943_a_75268]
-
Prințul Charles apare într-o emisiune britanică în care este promovat turismul românesc. Transilvania este prezentată ca fiind "un loc al mitului și legendei" unde "urletul lupilor îți dă fiori în aerul răcoros al nopții". "Carpathia" este un loc al mitului și legendei, unde "urletul lupilor îți dă fiori noaptea". Nu este un nou slogan asociat cu un eventual brand turistic la care s-ar gândi responsabilii
Cum promovează Prinţul Charles turismul românesc în Anglia - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/68774_a_70099]