37,688 matches
-
vorbe că are relații mai intime cu niște elevi de la liceul de băieți”; primărița Maria Popescu, de la Măru Roș, apare la nedeia de Sfânta Maria Mare „ cu obrajii îmbujorați de berea băută, de câtă carne de ied și gogoși fierbinți mâncase...”, dar hotărâtă să facă ordine, adică să alunge de la sărbătoare pe fetele „ chiaburului” Ion Găvănescu; Gena (a doua soție a dascălului) este „o femeie trufașă, aproape analfabetă și, mai mult ca sigur, hoață...”. Scrierile autobiografice sunt cele mai convenabile, fiindcă
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPIL NEDORIT” DE ION ŞI NELLY GOCIU de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/domnita_neaga_1491298394.html [Corola-blog/BlogPost/374574_a_375903]
-
și pe încrederea că, de regulă, oamenii își construiseră așezările în apropierea apei, indispensabilă vieții. Bun! Ne aflăm pe teritoriul Kema. -- Nu îmi plac kemașii, am auzit că sunt canibali! Asta îmi lipsea acum, poveștile lui So! Decât să fiu mâncată de kemași, mai bine mă dezintegrează o sferă. -- Ai grijă ce îți dorești, i-am șuierat cu ochii pe sfera care apăruse deasupra noastră paralizându-mi toate simțurile. Din pâlcul de iarbă în care eram întinse, vedeam clar cercurile luminoase
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1423294628.html [Corola-blog/BlogPost/367944_a_369273]
-
orientare. Căpetenia, cu privirile pe mișcările mele, porni să râdă mai tare decât restul mulțimii: -- Munteni nebuni! Asta era prea de tot! Poate că eram dintr-un clan de munteni, dar, cu siguranță, nu eram nebuni și nici nu ne mâncam între noi ca barbarii. Am ridicat capul cu mândrie, așteptând să înceteze toată mascarada. Tot căpetenia fu aceea care îi puse capăt: -- Și unde credeați că veți găsi tovarăși? Majoritatea clanurilor au fost distruse. Am informații că, până în câmpie au
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1423294628.html [Corola-blog/BlogPost/367944_a_369273]
-
a decis consoarta mea. El este foarte umblat prin lume, iar dânsa se învârtește prin cele mai selecte cercuri. De mult ar fi trebuit să-i poftim, iată prilejul. Pe sâmbătă... Se înțelege că nu era să-i chemăm ca să mănânce brânză și gata. Ne-am agitat toată săptămîna, am cumpărat o mulțime de specialități și trufandale, am preparat sărmăluțe în foi de varză, pentru că dumnealui făcuse odată un apropo de bucătăria romnească și i-am invitat și pe soții Kleinergrois
SCHIŢE UMORISTICE (28) – BLAZON IMAGINAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1425643591.html [Corola-blog/BlogPost/382709_a_384038]
-
și spini Departe de iubire și brațul cald de mamă, Robiți vor fi de oameni nemilostivi, haini Și vom privi cu jale cum neamul se destramă. Trezește-ne, Mărite, din somn și dezbinare, Căci lupii cei flămânzi pândesc să ne mănânce, Adună-ne din lume, nu-i vreme de-amânare, Unește-ne degrabă sub tricolor și cruce! Referință Bibliografică: Unește-ne sub tricolor și cruce / Rodica Constantinescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2201, Anul VII, 09 ianuarie 2017. Drepturi de
UNEŞTE-NE SUB TRICOLOR ŞI CRUCE de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/rodica_constantinescu_1483993732.html [Corola-blog/BlogPost/378721_a_380050]
-
vă vedeți părinții în fiecare week-end în câteva ore, de ce nu vă sprijină prin investiții să vă deschideți afaceri în zone mai puțin bogate. Când vă promit creșteri de salarii, întrebați-i ce vor face concret ca să nu ne mai mănânce viermii în saloane. Spuneți-le că cei 50 de lei pe lună primiți în bătaie de joc nu vă vor ajuta cu nimic dacă veți lua o infecție cu pioceanic sau stafilococ auriu după o banală apendicită în nenorocitele astea
Un naționalist de grotă se ia de Julien. Aviz părinților care aleg nume „străine” pentru copiii lor by https://republica.ro/un-nationalist-de-grota-se-ia-de-julien-aviz-parintilor-care-aleg-nume-zstraine-pentru-copiii-lor-va-place [Corola-blog/BlogPost/339199_a_340528]
-
gust vremea până la timpul potrivit să mestec noul fărâmițând clipe trecute să înghit noaptea zâmbind în colțuri înțelesuri pe măsură să fiu sătulă trăind la nebunie lumină Știi realitatea ce locuiește aici se hrănește prin mine cu viață unghiile mă mănâncă până la os țigările mă fumează din plămâni tăcerea mă istovește de vin dar în fond această înfometare ce este?! e doar idee dârzenie stearpă căzută printre dinți ce face piruete într-un cerc vicios și râd... Referință Bibliografică: DE DATA
DE DATA ASTA UN TITLU RĂMÂNE FĂRĂ TITLU de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/De_data_asta_un_titlu_ramane_anca_elena_serpe_1383670107.html [Corola-blog/BlogPost/357461_a_358790]
-
vine vremea celorlalte.Știți, păstrează mirosul verii trecute, fiecare clipă are mirosul ei, fiecare anotimp. Clipa asta miroase a moarte, spuse cu tristețe întinzând un măr frumos colorat, jumătate roșu, jumătate galben. -Mulțumesc frumos, o să-l păstrez până voi putea mânca...Mă lași să îți spun pe nume? Hai să ne tutuim, că mă obosesc formalismele astea, mai ales acum, spuse abia șoptit Valeria; respira din ce în ce mai greu. Mărul din mâna sa căpătă dimensiuni înfricoșătoare și se transformă într-un monstru cu
LACRIMA DE SUB ZĂPEZI-FRAGMENT DE ROMAN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 by http://confluente.ro/Lacrima_de_sub_zapezi_fragment_de_roman_violetta_petre_1336904641.html [Corola-blog/BlogPost/358651_a_359980]
-
calul pe tabla de șah... Am nevoie să mă-nfășor în ceasul noului, ce zboară puterea tuturor. Sunt ca o lumină, supărată pe singurătatea nopții. Și-atunci, din când în când, rup memoria, să uit că sufletul din verdele pietrelor mănâncă timp! Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: RUP MEMORIA / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1945, Anul VI, 28 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
RUP MEMORIA de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 by http://confluente.ro/florica_gombos_1461874912.html [Corola-blog/BlogPost/378384_a_379713]
-
citire și ei da, aritmetică, care le place-n neștire. Adună ,scad, împart ,înmulțesc până se plictisesc și apoi să se refacă ies în curte la joacă. Deci când mama vine cu un castron mare țineți-vă bine , nu le mâncați ce stați și-ascultați o să vă spună atâtea povești au câte una pentru fiecare pui de om până când vi se face somn și atunci și ele somnoroase când căscatț gura mare nu știu cum fac ca ajung direct în stomac. Dar nu
ŢARA CĂPŞUNILOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Tara_capsunilor.html [Corola-blog/BlogPost/359517_a_360846]
-
și să-ntorc timpul înapoi!/” (Regrete) Citisem undeva printr-o revistă poezia „Bătrâna și cățelul” și rămăsesem cu imaginea unei poete cu sufletul deschis pentru suferința celor săraci: „Are doi bani în batistă/ cumpără cu ei o pâine/ din care mănâncă ea/ ce rămâne dă la câine/ (...) ...fericită peste poate/ împărțind cu acest cățel/ marea ei singurătate”. Adierea toamnei simțindu-se și-n chipul omului: „M-am privit într-o oglindă/ să-mi aduc de mine aminte/ și când m-am
TITINA NICA ŢENE – NOSTALGIA ÎNTOARCERII de VIRGINIA BRĂNESCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/virginia_branescu_1462338023.html [Corola-blog/BlogPost/376533_a_377862]
-
însă rămâne dorul de casa părintească, de familia împrăștiată prin lume, de copilăria trăită modest dar cu toată bucuria și sinceritatea vârstei. Iată-o cu tata la plug: „De pe ștergarul alb, pe iarba verde,/ nu înainte de-a-nălța o rugă,/ mâncam cu poftă, ceapă cu mălai,/ bând apa rece de izvor din tugă./ (...) și dacă aș putea întoarce timpul/ să merg sub salcia pletoasă de la drum/ să mai mănânc așa mâncare simplă/ dau toate bunătățile de acum!/” (Izvorul din tugă). Dorul
TITINA NICA ŢENE – NOSTALGIA ÎNTOARCERII de VIRGINIA BRĂNESCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/virginia_branescu_1462338023.html [Corola-blog/BlogPost/376533_a_377862]
-
De pe ștergarul alb, pe iarba verde,/ nu înainte de-a-nălța o rugă,/ mâncam cu poftă, ceapă cu mălai,/ bând apa rece de izvor din tugă./ (...) și dacă aș putea întoarce timpul/ să merg sub salcia pletoasă de la drum/ să mai mănânc așa mâncare simplă/ dau toate bunătățile de acum!/” (Izvorul din tugă). Dorul de sat o face să-și imagineze o reîntoarcere definitivă pe plaiurile copilăriei: „M-am întors definitiv/ acasă, la mine-n sat,/ câmpul și pădurile/ tot într-una
TITINA NICA ŢENE – NOSTALGIA ÎNTOARCERII de VIRGINIA BRĂNESCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/virginia_branescu_1462338023.html [Corola-blog/BlogPost/376533_a_377862]
-
noiembrie 2012. Publicat în volumul „Destine evreiești în Timișoara. Portretul comunității din perioada interbelică până azi". Editura Hasefer 2014 MULTE ȘI MĂRUNTE DESPRE VIAȚA LA TIMIȘOARA GN: La voi acasă se ținea cașer? Iudit: La noi în casă, nu. Bunicul mânca la noi în farfurii speciale. Fratele lui mama, deci fiul lui, n-a mâncat nicio felie de pâine la noi. Nu am fost cașer. Era și greu de ținut și lipsea convingerea... La noi se țineau sărbătorile, mergeam la biserică
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 by http://confluente.ro/getta_neumann_1487713129.html [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
până azi". Editura Hasefer 2014 MULTE ȘI MĂRUNTE DESPRE VIAȚA LA TIMIȘOARA GN: La voi acasă se ținea cașer? Iudit: La noi în casă, nu. Bunicul mânca la noi în farfurii speciale. Fratele lui mama, deci fiul lui, n-a mâncat nicio felie de pâine la noi. Nu am fost cașer. Era și greu de ținut și lipsea convingerea... La noi se țineau sărbătorile, mergeam la biserică, ne ducea cu școala la biserică. Duci (iritat, o corectează): La sinagogă! Iudit: La
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 by http://confluente.ro/getta_neumann_1487713129.html [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
am văzut Hamlet, cu Thomas Hampton și Dessay. Ceva atât de frumos! Deci ne-am cunoscut în 1954, la un an după aceea ne-am căsătorit. Săraci. N-am avut lună de miere. Așa de bine stăteam cu banii, că mâncam la cantina Sfatului Popular sau la Centrofarm și, bineînțeles, mergeam acasă pe jos, luam o prăjitură, costa un leu... Duci: ...și pe aia am mâncat-o în doi. (Râdem) Iudit: Bogați n-am fost niciodată! Noi, cu Kohn, niciodată n-
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 by http://confluente.ro/getta_neumann_1487713129.html [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
căsătorit. Săraci. N-am avut lună de miere. Așa de bine stăteam cu banii, că mâncam la cantina Sfatului Popular sau la Centrofarm și, bineînțeles, mergeam acasă pe jos, luam o prăjitură, costa un leu... Duci: ...și pe aia am mâncat-o în doi. (Râdem) Iudit: Bogați n-am fost niciodată! Noi, cu Kohn, niciodată n-am fost bogați. Am fost odată foarte, foarte săraci. Când am terminat Medicina, n-am mai avut bursă, iar Duci avea 300 de lei salariu
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 by http://confluente.ro/getta_neumann_1487713129.html [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
fel și chip pe mama pe motiv ca să scoată curca de unde o știi ea mai bine! Mama în schimb îi tot explica la nebuna de vecină că ea nu știe nimic despre belita de curcă și că ea n-a mâncat-o deloc! Și nici n-avea cum, din cauză că n-a mai mâncat carne de pasăre de vreo 20 de ani și mai bine. Că dac-o mânca de-atunci era putredă cu tot cu curcă și cu mămăliga adiacentă,SCUZAȚI! Din care
ALTE SOLICITĂRI ALE VIEŢII DE LA ŢARĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Alte_solicitari_ale_vietii_d_costel_zagan_1383933177.html [Corola-blog/BlogPost/342069_a_343398]
-
știi ea mai bine! Mama în schimb îi tot explica la nebuna de vecină că ea nu știe nimic despre belita de curcă și că ea n-a mâncat-o deloc! Și nici n-avea cum, din cauză că n-a mai mâncat carne de pasăre de vreo 20 de ani și mai bine. Că dac-o mânca de-atunci era putredă cu tot cu curcă și cu mămăliga adiacentă,SCUZAȚI! Din care pricină și-amu-i flămândă și nemâncată! Altă vecină, trecând din întâmplare pi-acolo
ALTE SOLICITĂRI ALE VIEŢII DE LA ŢARĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Alte_solicitari_ale_vietii_d_costel_zagan_1383933177.html [Corola-blog/BlogPost/342069_a_343398]
-
ea nu știe nimic despre belita de curcă și că ea n-a mâncat-o deloc! Și nici n-avea cum, din cauză că n-a mai mâncat carne de pasăre de vreo 20 de ani și mai bine. Că dac-o mânca de-atunci era putredă cu tot cu curcă și cu mămăliga adiacentă,SCUZAȚI! Din care pricină și-amu-i flămândă și nemâncată! Altă vecină, trecând din întâmplare pi-acolo chiar începu și ea să țipe ca nebuna: - Fa, ești chioară sau te faci că
ALTE SOLICITĂRI ALE VIEŢII DE LA ŢARĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Alte_solicitari_ale_vietii_d_costel_zagan_1383933177.html [Corola-blog/BlogPost/342069_a_343398]
-
câțiva oameni mai miloși din zonă pun pe banca din lemn de salcâm câte-un pachețel care conține eventual un sandviș, sau orice altceva de mâncare. Răducu (așa îl cheamă pe copil) le mulțumește frumos, cu o voce stinsă, apoi mănâncă liniștit, mestecând încet, dar mereu cu privirile ațintite în pământ. De dormit doarme pe unde apucă. Iarna, când frigul este stăpânul absolut asupra mediului înconjurător, pustiul doarme prin canale sau beciuri, în apropierea conductelor fierbinți cu apă de la termoficarea orașului
POVESTEA LUI RĂDUCU (SAU CE SE POATE ÎNTÂMPLA ATUNCI CÂND ROMÂNIA RĂMÂNE SINGURĂ ACASĂ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1468617314.html [Corola-blog/BlogPost/367520_a_368849]
-
de circa un deceniu - pentru el, pentru Răducu. Și eu sunt foarte sigur că, după ce Remus reintră în locuința lui, Răducu vine ca de obicei, se așează - cum procedează întotdeauna - pe locul lui obișnuit (banca din lemn de salcâm) și mănâncă, cu privirile-i triste ațintite în pământ, mestecând ușor și cu poftă. Dovada acestui fapt ? Foarte simplă. A doua zi dimineață, în fiecare dimineață când Remus Fabian pleacă gârbovit sufletește, rutinat și foarte plictisit, la un serviciu nesigur, pachețelele lui
POVESTEA LUI RĂDUCU (SAU CE SE POATE ÎNTÂMPLA ATUNCI CÂND ROMÂNIA RĂMÂNE SINGURĂ ACASĂ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1468617314.html [Corola-blog/BlogPost/367520_a_368849]
-
fiecăruia în mod propriu cum să găsească insuflarea asta. Și dacă o dobândim, să o și păzim. Ați văzut cum se spune despre cineva care dorește foarte mult ceva. Este pasionat de ceva. De pictură, spre exemplu. Acela, și când mănâncă, are un album lângă el și se uită acolo, gândindu-se cum să mai tragă o tușă. La fel stau lucrurile și în credință. Este nevoie să păstrăm insuflarea și cred că diavolul are o tactică a lui în timpurile
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429161640.html [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]
-
ne facem rugăciunea, nu simțim că primim putere. Rămânem străini de ceea ce facem. Cum se câștigă prezența în rugăciune? - Cineva se exprima referitor la absența noastră lăuntrică din ceea ce facem cam așa: putem citi rugăciuni fără să ne rugăm, putem mânca de post fără să postim. Este adevărat. Practicăm lucrurile credinței fără suflul credinței. Se întâmplă ceva. Mă gândesc că poate fi folositor și să ne dăm seama de această stare de lucruri și să nu ne împăcăm cu ea. Citim
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429161640.html [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]
-
sale Catinca și Anastasia. Autoarea, cu acea blândețe și răbdare specifică bunicuțelor, se coboară la nivelul inocentelor nepoțele care cu limbajul lor de copii, își manifestă neîncetat curiozitatea pentru nou creând momente hazlii prin pronunțarea literei „l” în loc de „r” sau „mâncând” câte un sunet: „...nu tău aici, vleau cu tine...” „Titina, a venit gonoiul..”. „Latele, latele, du-te și adu țicla cu lațe...” „- Hai să ne jucăm, ială vine mama...” „- Rămân aici sângălă?” Dar nu numai prin „stâlcirea” cuvintelor ci și
LA VÂRSTA COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1410174358.html [Corola-blog/BlogPost/349417_a_350746]