22,583 matches
-
medicamente la câini. Nu trebuie mai mult. Avem, de asemenea, niște precontracte semnate de mine ca persoană fizică și niște fabrici de procesare a cărnii, conserve. Au multe resturi alimentare care cad din procesul tehnologic, resturi care pot intra în mâncarea pentru câini. O să aducem și o mini-fabrică de mâncare pentru câini, mâncare care se face exact din resturile care rămân de la fabricile de procesare", a spus Prigoană.
Planul lui Prigoană pentru a scăpa de maidanezi () [Corola-journal/Journalistic/44796_a_46121]
-
asemenea, niște precontracte semnate de mine ca persoană fizică și niște fabrici de procesare a cărnii, conserve. Au multe resturi alimentare care cad din procesul tehnologic, resturi care pot intra în mâncarea pentru câini. O să aducem și o mini-fabrică de mâncare pentru câini, mâncare care se face exact din resturile care rămân de la fabricile de procesare", a spus Prigoană.
Planul lui Prigoană pentru a scăpa de maidanezi () [Corola-journal/Journalistic/44796_a_46121]
-
semnate de mine ca persoană fizică și niște fabrici de procesare a cărnii, conserve. Au multe resturi alimentare care cad din procesul tehnologic, resturi care pot intra în mâncarea pentru câini. O să aducem și o mini-fabrică de mâncare pentru câini, mâncare care se face exact din resturile care rămân de la fabricile de procesare", a spus Prigoană.
Planul lui Prigoană pentru a scăpa de maidanezi () [Corola-journal/Journalistic/44796_a_46121]
-
o urmară încet pe bătrână. Mergea greu femeia. Da’ nu veniți după mine, mamă, mergeți în casa mare, am făcut focul de când s-a luminat, e bine... În bucătărie așa numeau ei anexa din curte -, e abur și miroase a mâncare. Nu de alta, da’ aveți haine bune și capătă miros... De abia se luminase când bătrâna își sculă feciorii. Dormiseră amândoi într-un pat, același pat în care au dormit toată copilăria. Se culcaseră târziu, aproape de miezul nopții; târziu pentru
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
ai învățat din experiență psihologia maselor. Când totul se joacă pe o carte... Apoi, sincer să fiu, nu cred că vor avea curajul să tragă... doar dacă vor veni alții, din afară... Cei doi nu mai vorbiră un timp. De mâncare nu se atinseră, băură doar. Dar băutura părea să nu aibă nici cel mai mic efect asupra celor doi bărbați. Semănau binișor, ca doi frați. Îi despărțeau doar câțiva ani. Amândoi voinici, lați în spate, cu șezuturile mari, destul de grași
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
avea să se înscrie la țărăniști, făcând o mișcare politică inteligentă, cum urma să se laude în familie sau printre prietenii apropiați... Târziu, în noapte, nu mult după ora unu, Petrache anunță că pleacă pentru două ore să aducă de mâncare, niște afumătură și o țuică adevărată, idee salutată cu ropote de aplauze. Nu plecă pe jos, sună un coleg de serviciu care avea un ARO, primit cadou la nuntă de la socru-său, morar dintr-o comună apropiată. Numai așa reușise
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
intră încet, vizibil emoționat, lăsându-și prietenul în spate. Poate își aduse aminte de taicăsău... El cânta la chef ori ,,Internaționala”, ori ,,Deșteaptă-te, române!”, pe care îl cântau acum cei din cameră. La o masă, plină cu resturi de mâncare și cu pahare, unele umplute, altele goale, avea loc un adevărat chef. Lucica, roșie ca sfecla, îl observă prima pe bărbatu-său. Îi sări în brațe, izbucnind în plâns. Șeful de post el venise cu o noapte în urmă cu
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
latul patului, iar după el, la scurt timp, șeful de post, ce își lăsase capul pe masă și, în sfârșit, Gheorghe, care se dusese în altă cameră, cuibărinduse lângă Elena. Petrache plecase tot pe întuneric, cu două sacoșe pline cu mâncare și băutură pentru revoluționarii lăsați să conducă orașul. O tăcere ca la priveghi se așternu în odaia de curat a bătrânei Tălparu. Gheorghe încremeni în picioare, lângă masă, încleștând cu mâinile spătarul scaunului. Fostul primar, puhav de băutură și de
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
pioletul și înclin ușor capul a recunoștință. Drumul până acasă e parcă mai lung decât oricând, ultimele trepte sunt mai abrupte decât orice costișă. Ușa se deschide și pășesc încet pe holul atât de familiar. Din bucătărie vine miros de mâncare și o undă de muzică. Apa fierbinte a trecut în șuvoaie peste corpul meu ostenit. Ici-colo, vânătăi martore ale pățaniei zâmbesc violet și promit să mai doară o vreme. După cea mai bună cină, mă las purtat în valurile de
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
pantalonii de trening îi foș nesc enervant. Pe cartonașe sunt de sene cu mân care, și-ncerc să recu nosc cât mai multe până nu trece de mine. Mă-ntreb la ce-i trebuie, de ce se uită toc mai la mâncare. Oare se-ngrașă privind? Mă ntreb ce e în mintea lui și cum mă vede. Vreau să intru în mintea lui, mă car pentru o clipă, șapte secunde, cât du rează un vis, măcar atât. Am tot oceanul, știu toți
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Poate pentru el nu sunt decât un cartonaș imens ce fuge de pe șnur. La fel și restul oamenilor din autobuz. Suntem cartonașele lui Lucian. Vreau să fiu o lasagna. Nu-mi place lasagna și cred că nici lui. E o mâncare nasoală care nu merită să apară pe cartonașe. Sunt curioasă ce s-ar întâmpla dacă ne-am pune toți căști în urechi și pentru o clipă ne-am pierde simțul realității. Dacă lumea ar fi diferită și dacă ne-am
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
simțeam o chiorăială în stomac. Acum a-nceput să mă doară. Pipăi aerul care duce spre bucătărie. De aici știu că mai am câțiva pași și ajung la frigider. Îl deschid. Nu-mi amintesc dacă am pregătit ieri ceva de mâncare. Caut cu disperare laptele. Vreau să beau o cană de lapte rece. În final dau de el, după ce răs torn ceva prin frigider. Pur și simplu, nu mai am nervi să-mi găsesc o cană, așa că deschid cutia de lapte
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
doară gâtul, dar nu mă pot opri. E rece și bun. Laptele începe să-mi curgă și pe bărbie. Și nu mă opresc până când nu beau și ultima picătură. Acum chiar m-am săturat și nu mă mai gândesc la mâncare. Ar fi un chin mult prea mare dacă ar trebui să și gătesc ceva. E groaznic. Parcă aș trăi în corpul altcuiva. Parcă și aerul pe care-l respir e dat cu porția. Mă așez pe jos în bucătărie. Gresia
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
rămas în jur de o oră și am hotărât să mă mai plimb un pic, deși afară era frig și cenușiu. Nu mai aveam țigări de ceva timp, nici bani și trebuia să înnoptez undeva. Mi-am luat ceva de mâncare de la un chioșc, am împărțit fără cuvinte o țigară cu un vagabond în parc. Am găsit niște oase mici de pui lângă un copac, le-am luat și i-am dat pisicii să mănânce și ea ceva. După ce le-a
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
scuturat. Ochii negri mă priveau fix, fără să clipească. Continuu, de parcă voia să mă hipnotizeze. Eu nu schițam nici un gest. Un tânăr frumos, de vreo douăzeci de ani, mi-a spus că pa pagalul așteaptă să îi dau ceva de mâncare. Nu aveam nimic. M-am uitat la el, dar n-am răspuns. El mi-a zâmbit. Papa galul încă mă urmărea. Pe urmă s-a mișcat puțin, a clătinat capul, a tras un bilețel dintr-o cutie și mi l
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
despre "Un brad bătrân"? Nu cred că ați auzit pentru că nu vă interesează asemenea bagatele care numai vă Încurcă În ascensiune. Dar, parafrazându-l pe George Coșbuc, v-aș aminti: să nu dea Dumnezeu cel Mare, să vrem dreptate, nu mâncare! Apropos, mâncare: ne tot anunțați prin toate mijloacele massmedia că doar 10% din venitul nostru reprezintă toate angaralele față de stat (lumină, căldură, alte taxe și impozite), iar coșnița este suficientă la un milion pe lună. Vă rugăm frumos să Încercați
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
brad bătrân"? Nu cred că ați auzit pentru că nu vă interesează asemenea bagatele care numai vă Încurcă În ascensiune. Dar, parafrazându-l pe George Coșbuc, v-aș aminti: să nu dea Dumnezeu cel Mare, să vrem dreptate, nu mâncare! Apropos, mâncare: ne tot anunțați prin toate mijloacele massmedia că doar 10% din venitul nostru reprezintă toate angaralele față de stat (lumină, căldură, alte taxe și impozite), iar coșnița este suficientă la un milion pe lună. Vă rugăm frumos să Încercați dumneavoastră măcar
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
pe care ne-o propovăduiți de ani de zile Își are aportul decisiv aici?! Sau am mai vrea să știm de ce spitalele n-au cu ce să ne trateze, pentru că medicamentele lipsesc aproape cu desăvârșire; Să nu mai spunem de mâncarea care se oferă bolnavilor În spitale: cred că și porcilor li s-ar apleca, dar asta nu contează, sunt lucruri mărunte, care n-au cum să ajungă să vă streseze urechile și nervii. Și doar toate astea se plătesc din
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
Noi oferim, prin reprezentanții noștri. Noi, fostă țară „eminamente agricolă”, care i-am hrănit pe toți din lume de-a lungul anilor, noi n-avem ce mânca. Noi, care nu mai pridideam cu Împărțitul și tot mai aruncam de multă mâncare ce era, acum murim de foame, ne Îmbolnăvim de foame, suspinăm În somn de foame. Ne curg ochii după un măr sau un strugure (care costă acum, În toamnă, 60-70 mii lei kg), nouă și copiilor noștri, nouă, cei din
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
priviți cu atenție În jur și chiar fără să aveți altă informație decât simpla viață, vă doresc să realizați câte s-au schimbat Într-un timp foarte scurt și În favoarea obijduiților, nu a „programatorilor”. Vă exemplific, așa cum v-am obișnuit: mâncare și medicamente n-au bieții oameni cu ce să-și cumpere, dar n-au murit și nici nu s-au Îmbolnăvit atâția câți s-a dorit și planificat; ba dimpotrivă, aș afirma eu, a Început era „minunilor”, oamenii rezistă fără
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
În urmă, când reprezenta pe altcineva (pe cine nu știm, pe noi, cei mulți, În nici un caz) spunea cu totul altceva. Dar, mă Întreb din nou, a trăit acest domn, măcar o lună, cu toate angaralele de plată, cu pâine, mâncare, medicamente, haine etc. dintr-o pensie care nu depășește 2,5 milioane sau chiar dintr-un salariu de 4-5 milioane? După cum arată și după cum vorbește, nu sar spune. Și ca el, cu miile. Uită toți de unde au plecat când se
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
cap la cap toate dările către stat, ca să aveți voi cu ce vă plimba și să vă meargă mintea bine când ne coaceți alte dări, afli că te Îndatorezi pe cel puțin o lună Înainte. Ce să mai spunem de mâncare ? Aia nu mai este necesară, pentru că se recomandă silueta cât mai uscată acum, sau chiar scheletul. Vrei să mai caști gura să mai ceri cumva și medicamente ? De unde atâta neobrăzare, că doar banii tăi de sănătate trebuie să Întrețină atâția
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
și spune adevărul : ăștia-s puși să ne omoare spunea cineva la o coadă de-astea. E posibil domnilor ? Iaca că i posibil, că România este doar țara tuturor posibilităților, nu ? De ce nu și asta ?! Spitale Închise, altele fără medicamente, mâncare etc, iar medicamentele la niște prețuri mai mult decât occidentale. Ce contează că salariul sau pensia de aici echivalează cu mărunțișul uitat În buzunarul unui occidental; prețurile să fie chiar mai sus, că doar vrem să fim europeni. Că până
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
fântâni pentru comunități ?! Dintre cei buni și foarte buni, specialiști care au pus totul În munca lor nu vor fi prea mulți, pentru că sunt săraci și atunci vă Întreb pe mâna cui va Încăpea agricultura, cu alte cuvinte pâinea și mâncarea noastră ? Pe mâna unor ciocoi noi care habar n-au de această meserie și care vor plăti foarte prost un specialist mai tânăr, fără experiență, care va munci și el pentru câți bani i se oferă. Dacă credeți că asta
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
costă alt salar ( nu vorbesc deloc de pensii sau de tinerii care n-au nimic, nimic ) și apoi nici nu e prea sănătos să stai la căldură, pentru că s-ar putea să răcești când ieși la plimbare; pentru că medicamente și mâncare nu-ți mai trebuie, pentru că... pentru că... Așa că, oameni buni, a venit vremea să vă luați soarta În mâini și cu mâinile de cap și să vă echilibrați energetic după metoda Reiki - și asta o să vă ajute să mai suportați până la
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]