3,499 matches
-
ridici temple de o așa mărime și frumusețe în doar o sută de ani întrece orice efort uman! Oricare ar fi fost rațiunile, putem mulțumi proniei că ei au ales locul acolo unde au decis, iar indienii trebuie să fie mândri că aceasta a ajutat la stoparea influenței invadatorilor moguli care, oriunde, erau gata să-și pună în valoare lucrările lor. De mult, Khajuraho era cunoscut drept Khajuravataka. Prima mențiune despre el o aflăm din scrierile călătorului chinez Hiuen Tsang care
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
fost acuzat că nu e medic, Faria a fost membru al Societății Medicale din Marsilia, bucurându-se de o mare popularitate în acele timpuri. A murit la Paris în 20 septembrie 1819 și e înmormântat la St. Roch. Indienii sunt mândri că s-a născut aici onorând amintirea să prin plasarea statuii și a unui bust chiar în casa sa. Deși zona e predominant agrara, orezul constituind recolta principala urmând apoi nucă de cocos, mango și alunele, populația are cel mai
PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343980_a_345309]
-
Dumnezeul unic(se ivea acum ocazia restituirii milostoniei unui popor către Alesul, Unsul Domnului, care după aproape trei ani de bunăvoință, găzduire și înțelegere avea să multumeascala rându-i prin cuvintele ”binecuvântat fie Egiptul și poporul său”). Egiptul se poate mândri azi cu un amplu proiect al ”repavarii” drumului Sfintei Familii. Este un dar de la Dumnezeu să poți vizită cele mai vechi biserici de pe pământ aici în Egipt. E ca si cum călci pe urmele Sfintei Familii. După sursele bisericii și a celor
EGIPTEANCA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343978_a_345307]
-
mijloc de comunicare dar și putere de seducție a unor tehnici de mult uitate. Cu ajutorul ilustratelor putem ușor să ne imaginăm istoria, arta, literatura, portul de altădată... Nu multe localități sunt în România, si chiar în lume, care se pot mândri cu o așa atestare documentara solidă cum o are Călimăneștiul - parafata chiar de un mare domnitor - Mircea cel Bătrân. Faptul că Mircea a ales acest loc pentru a se odihni în veci trădează că era un bun creștin, un pasionat
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
trădează că era un bun creștin, un pasionat de locuri speciale dar și un strateg pe măsură, defileul Oltului oferind apărarea cea mai bună, acolo unde lucrarea Oltului a săpat adânc în stânci greu de pătruns. Calimanestenii trebuie să fie mândri că mănăstirea găzduiește trupul unui așa mare domnitor alături de Teofana, mama lui Mihai Viteazul. Că orașul s-a dezvoltat mai întâi în jurul Coziei este fără îndoială, dat fiind dimensiunile mănăstirii în acea vreme, ea neputând funcționa fără enoriași! Abia mai
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
patrie cu un foc. Nu pot decât să sper ca pe viitor, românii să fie mai uniți și să împărtășească cu toții, nu doar o mică parte dintre ei - mândria de a fi român. Căci, cred eu, avem cu ce ne mândri! Referință Bibliografică: Românii de 1 Decembrie și în general / Bonaț Alexandru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1799, Anul V, 04 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Bonaț Alexandru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ROMÂNII DE 1 DECEMBRIE ȘI ÎN GENERAL de BONAȚ ALEXANDRU în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343086_a_344415]
-
rea! E seara crudă a răzvrătirii... Sentința cosmică e dată deja... Plutesc molatec în barca lui Atum (Ra)... Pana lui Maat e pusă... Nu-ți voi lăsa nimic lumii... Decât un umil nume adunat pe-o carte, Ca sa nu te mândrești că mă cunoști, Iar bacteriile profane să nu jelească deloc! Nici cripte poleite cu măiestrie să facă! Doar la margine de râu voiesc a sta, Cu icoana mângâietoare la creștet Și-n lumina verde a pădurii să mă pui degrabă
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
fiind de vii și adânci emoții, din cauza recunoștinței și a prețuirii ce v-o port în chip neîncetat, pentru tot ce ați făcut pentru mine personal, pentru universitatea orădeană - care este ctitoria dumneavoastră și de care (sau la care) mă mândresc cu faptul că am învățat și eu, pentru județul și orașul nostru, pentru Biserica noastră strămoșească, pentru învățământul universitar românesc, pentru știința și cercetarea românească, pentru atâția mii și mii de oameni - studenți și cadre didactice, într-un cuvânt pentru
ARTICOL OMAGIAL – CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A PATRU ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A DOMNULUI PROF. UNIV. DR. ING. THEODOR MAGHIAR – RECTORUL UNIVERSITĂŢII ORADEA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 209 [Corola-blog/BlogPost/343114_a_344443]
-
partea cealaltă erau femeile care cântau în cor. În biserică era o muzică divină în timpul slujbelor. Niște simpli țărani dădeau măreție prin glasul lor celor sfinte, înălțând imnuri de slavă Creatorului. Era o încântare să-i asculți. Preotul Plutașu se mândrea nevoie mare cu un asemenea cor. Se dusese vestea chiar și la mai marii bisericii ortodoxe din Constanța și de aceea la acest praznic al Sfântului Dumitru sosise la slujbă un înalt prelat, să se convingă de existența unui asemenea
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
Să se iubească. E cel mai frumos dar lăsat de Dumnezeu. Să prețuiască viața. Și cartea. Și să nu uite de unde au plecat, oricât de fericiți și împliniți ar fi departe de pământul natal. Să nu uite și să fie mândri că sunt Români. Octavian Curpaș Phoenix, Arizona Referință Bibliografică: De vorba cu Mariana Cristescu, autoarea Istoriei Romaniei in pagini muzicale / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 138, Anul I, 18 mai 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian
DE VORBA CU MARIANA CRISTESCU, AUTOAREA ISTORIEI ROMANIEI IN PAGINI MUZICALE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343183_a_344512]
-
Doina, dar și cei care au răspuns chemărilor, au depus și depun eforturi pentru a aduce în sânul lor un crâmpei de romanism. Atât Claudiu Bleonț, cât și cei care ne-au invitat și cei care lucrează alături de noi suntem mândri că le putem oferi câteva clipe de relaxare în compania unor amintiri din locurile natale și speram că vor veni, pe data de 28 iulie 2013 orele 15,00 și 18,00 la Rose Centre pentru a ne bucura împreună
FESTIVALUL ROMÂNESC DE ARTE „DOINA 2013” – AUCKLAND, NOUA ZEELANDĂ de GEORGE SMARANDACHE în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343509_a_344838]
-
cu figuri din Evul mediu, mai aveam unul din Grecia cu piese din mitologie, deci încă o colecție. Alte colecții: băile în mare ! În excursia asta am adăugat una pe Coasta de Azur, la Cannes și, lucru cu care ne mândrim, una în Adriatică. Mai exact, Cristiana și cu mine am fost singurii care am făcut baie la Opatija, seara la ora 20, la o temperatură de 21 grade în aer. Nouă ni se părea normal, apa era bună, în Mamaia
DOM, DOM SĂ-NĂLŢĂM ! de DAN NOREA în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343495_a_344824]
-
rame, să meargă cu barca la pescuit, să adune peștele, să-l curețe, să-l săreze, apoi să-l gătească iar ce prisosea, să-l vândă. Dunărea are un miros al ei specific: apă și mâl, valuri... Pescarii sunt foarte mândri de ea, îi sorb din tinichele apa atunci când sunt în larg și spun celor simandicoși care refuză să-i bea apa, direct de la sursă: „Eu cu asta m-am crescut!” Pe malul ei din dreptul Milei 80, îmi pierdeam privirile
CU ŞI FĂRĂ TIMP DESPRE DUNĂRE. FRAGMENT DIN CARTEA: PRIVIND ÎNAPOI CU SPERANŢĂ [Corola-blog/BlogPost/343661_a_344990]
-
toate acestea, lipsită aproape complet de barierele dialectale ale surorilor ei neolatine și chiar ale englezei, limba română păstrează de veacuri o unitate și exactitate lexicală uluitoare, cimentată de vicisitudinile istoriei, însușire cu care nici o altă limbă nu se poate mândri întotdeauna. Deoarece suntem siguri că viitorii colaboratori vor ține cont de cerințele acestei publicații, „Bogdania” (www.revistabogdania.ro) își deschide cu bucurie paginile ei către toți creatorii români din cele patru puncte cardinale ale lumii și îi așteaptă cu drag
REVISTA BOGDANIA DIN FOCŞANI, LA ÎNCEPUT DE DRUM. de IONEL MARIN în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343694_a_345023]
-
așa se va întâmpla, îi dorim noii reviste un drum bun înainte, o viață lungă și glorioasă care să o impună ca una din cele mai importante publicații de limba română, cu care viitoarele istorii ale literaturii române să se mândrească întotdeauna. Vivat! Crescat! Floreat, „Bogdania”! Cristian Petru Bălan Referință Bibliografică: Revista BOGDANIA din Focșani, la început de drum. / Ionel Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 774, Anul III, 12 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ionel Marin : Toate
REVISTA BOGDANIA DIN FOCŞANI, LA ÎNCEPUT DE DRUM. de IONEL MARIN în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343694_a_345023]
-
dar suntem leneși și ne furăm capra proprie; lăudăm mereu valorile altor popoare; stăm prost la capitolul demnitate, personalitate, mândrie națională, egalitate în drepturi (pe care nu știm cum să o obținem!). Plecând în străinătate uităm limba română și ne mândrim cu faptul că tinerii noștri vorbesc numai limba țării de emigrație, iar noi facem pe ,,niznaiu” când revenim pe plaiurile mioritice că nu mai înțelegem limba strămoșilor folosind cuvinte alogene și accente ilare în vorbire. Râd și curcile de noi
INTERVIU CU POETUL ŞI ZIARISTUL GEORGE ROCA de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340075_a_341404]
-
m-am bătut niciodată cu cărămida naționalistă în piept, dar nici nu mi-am abadonat românismul. Suntem o nație de fală, chiar dacă am fost ascunși aproape 50 de ani după „Cortina de fier”. Începe să ne (re)cunoască lumea. Mă mândresc că sunt român! Georgeta NEDELCU: Au trăit românii vremuri mai grele ca astăzi, vreodată? George ROCA: Acestea sunt cele mai frumoase vremuri pe care le-au trăit români vreodată! Cu mâna pe inimă spun! În afară de câteva necazuri precum criza, inundațiile
INTERVIU CU POETUL ŞI ZIARISTUL GEORGE ROCA de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340075_a_341404]
-
în perechi. Fiecare va avea, pe rând, rolul de reporter și pe cel de respondent. Va trebui să adreseze unele întrebări și să răspundă la altele. Cel care este reporter va lua notițe. Exemple de întrebări: [v] Cu ce te mândrești cel mai mult din comunitatea ta? [v] Ce crezi că ar trebui schimbat în comunitatea ta? [v] Ce crezi că ar trebui eliminat din comunitatea ta? [v] Cine sunt persoanele vulnerabile din comunitatea ta? [v] Ce ți-ar plăcea să
ANEXE din 5 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282373]
-
grupați în perechi. Fiecare va avea, pe rând, rolul de reporter și pe cel de respondent. Va trebui să adreseze unele întrebări și să răspundă la altele. Cel care este reporter va lua notițe. Exemple de întrebări: • Cu ce te mândrești cel mai mult din comunitatea ta? • Ce crezi că ar trebui schimbat în comunitatea ta? • Ce crezi că ar trebui eliminat din comunitatea ta? • Cine sunt persoanele vulnerabile din comunitatea ta? • Ce ți-ar plăcea să faci chiar tu pentru
ANEXE din 5 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282373]
-
șicană Patriarhul. -Hai, măi, nu fi rău... interveni Flower-Power. -Papa, am și eu o curiozitate, totuși! zise Diplomatul. -Care? glăsui siderat Papa, de la înălțimea succesului de moment. -Cine era profesorul competent de care spuneai? continuă Diplomatul. -Unchiul meu... evident! se mândri Papa. -Aha, Seniorul ți-era unchi, deci! concluzionă Dipomatul. -Aaaa, nuu... Sufleurul... zâmbi puțin stingherit Papa. Un nou ropot de aplauze, de data asta din mare simpatie pentru ingenuitatea și sinceritatea răspunsului, îl copleșiră pe Papa. Apoi voci amestecate reînsuflețiră
CAP.8 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377379_a_378708]
-
firește ! - nelipsita bucată de slană cu o ceapă roșie sau albă, mare cât o mingiucă de tenis. Stinse luminile și ieși din apartament. La patru fără un sfert pleca autobuzul-convenție către mină. Istrate era navetist. Locuia la municipiu și se mândrea cu asta, pe când locul de muncă îl avea în orășelul vecin. Nu foarte departe. O jumătate de oră făcea autobuzul până în incinta minei. Se obișnuise cu naveta. Chiar îi plăcea. Pe mașină mai schimba și el o vorbă-două cu ortacii
NOROC BUN ORTACUL MEU ! (PARTEA A TREIA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377387_a_378716]
-
din jurul ei, momente, cu care ea, Magda, nu se va putea împăca. Fiind o femeie, care se luptă cu ea, lăuntric, Magda, conștientizând și durerea, care i s-a scurs în suflet, în loc să suspine și să se supună, parcă se mândrea cu suferința ei, ca și cum i-ar fi fost scumpă și descoperea dulceața din ea. Rămasă singură cu fiul ei Cosmin, după decesul soțului, va recunoaște cât de puțin și-a iubit tatăl copilului, pe soțul ei, Dragoș. Romanul scriitorului Petre
ROMANUL LUI PETRE RĂU OROLOGIUL DE NISIP , UN ROMAN AL CONTRA-TIMPULUI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377496_a_378825]
-
ți-o umbrească, Ci la gât, s-o porți cu drag, Totu-n juru-ți, să zâmbească. Vreau, la piept, să-ți stau cuminte Și să-ți spun că te iubesc; Hai, te rog , mai ține minte: Cu tine cât mă mândresc!... Căci fata cea mica-ți sunt, Luminată de o stea, Fie sufletul tău sfânt! La mulți ani , măicuța mea! Citește mai mult Azi, maicută,-i ziua ta,,Soarele mă ia de mână. Pe câmpie, că as vrea,Ca să-ți împletesc
ELENA SPIRIDON [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
nu ți-o umbrească,Ci la gât, s-o porți cu drag,Totu-n juru-ți, să zâmbească.Vreau, la piept, să-ți stau cuminteși să-ți spun că te iubesc;Hai, te rog , mai ține minte:Cu tine cât mă mândresc!...Căci fata cea mica-ți sunt,Luminată de o stea,Fie sufletul tău sfânt!La mulți ani , măicuța mea!... Abonare la articolele scrise de elena spiridon
ELENA SPIRIDON [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
motivul telefoanelor lui Costache. Și el care credea că Olguța...Bine că aflase cum stă treaba. Știa după ce poziție să negocieze. --Și acum, hai să-ți arăt raiul nostru pentru care ne spetim! Într-adevăr, aveau cu ce să se mândrească. Zamfirescu era uluit de ordinea și diversitatea legumelor cultivate, dar mai ales de tehnologia aplicată, care se regăsea în roadele realizate. La roșii evaluă cantitatea de pe fiecare plantă: patru-cinci kilograme. Dar cel mai mult l-a impresionat sistemul de irigație
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378342_a_379671]