2,156 matches
-
locul liber? și mie tot fără loc mi-a dat, Dumnezeu și Maica Domnului, uite că am nimerit și locuri libere! Dumnezeu și Maica Domnului, tu ai găsit cheia textului! din Drăgășani, de pe malul Oltului, am crescut cu susai și mămăligă rece, Ioana, la 11-12 ani îmi dăduseră și mie țîțucile, uite-atît, cine avea teniși d-ăștea în picioare zîceai că erai boieroaică! da' eu aveam tălpile groase uite, ca aici! da, de atîta umblat pe jos! cinci copii, ultimul aici, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nu ne este, am intrat în brad, navigație după cer, voiesc să cred că sînt din cer! scăzînd cu rima verbul cer, pe nord-vest ur-valea cu apusul, PO km 46+900 de la Ilva Mică, cîinele se aruncă pe codrul de mămăligă și pe colțul din pîine, către clădirea vecină nimic, stația Larion între tunele, fusta uniformei peste genunchi, paletă și frigul de munți păduratici seara, curaj pe tine să te porți la ținuta de vară! km 44 "Tunel 7 Larion /Proiectant
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
paie, în vreme ce un bou și un măgar se odihneau în spatele unei despărțituri joase.22 În privința alimentației, aceasta depindea de anotimp și era firește limitată foarte mult de ceea ce putea cultiva familia respectivă. Alimentele de bază pe parcursul întregului an erau pîinea, mămăliga, fasolea, ceapa, usturoiul, ardeii și varza. La acestea se adăugau produsele livezilor și grădinilor din preajmă, în care intrau diverse legume și fructe ca mere, pere, piersici, cireșe și prune. Din prune, care erau deosebit de prețuite, se făcea șliboviță, un
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
argint, puținele inele și inelușe de aur s-au strîns în bocceaua mamei și au plecat să ne aducă salvarea. Nici bine n-a trecut mama muchia dealului, că noi și așteptam revenirea ei, ne și vedeam burticile pline de mămăliga noastră salvatoare. Treceau greu zilele. Tata lucra zi și noapte la reparatul batozei și a tractorului pentru că peste vreo două luni venea secerișul, venea salvarea noastră, a tuturor. Abia mai tîrziu am aflat că tata era să moară între păierii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a plouat zdravăn și că pește azi nu se va prinde. Grănicerii și-au luat totuși sticla cu rachiu, țigările Kent și o brichetă, oferite cadou. Puțin demoralizați, frații se dau cu sîrg la butelca cu rachiu. Nici rîmele, nici mămăliga și nici miezul de pîine nu trezeau poftele lighioanelor din Prut. Atmosfera de pe malul românesc al Prutului nu era prea optimistă. Pînă la ora 11 pescarii amatori nu prinsese nici o chisoagă și rachiul, deși mai ridica moralul, a pierdut lupta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lume, știindu-l cam « năbădăios », făcând multe « ghidușii ». Poate i-a veni mintea la cap », își spuneau surorile mai mari ca el, în mod deosebit. În ziua de 22 decembrie s-au dat la masa de prânz : supă de varză, mămăligă, și la felul doi varză călită. Pentru hrana de seară s-a dar câte o felie de pâine și o bucățică de telemea. Iar în pachetul cel mare, pentru 23 decembrie, s-a găsit în pachet, pe lângă telemea și o
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ști ea că-s mort de foame, doamne, oare ce ar mai face ?!) Săndel intră în vorbă cu verișoarele și verișorii ce prezenta o curiozitate foarte mare a ști ce face de fapt verișorul lor, timp în care mătușa face mămăliga, iar moș Neculai aduce varză murată și o cană cu vin roșu, punându-le pe masă alături de o cană de sticlă în care se vedea a fi cu vin alb. Fiind gata mămăliga, o răstoarnă pe fundul special făcut pentru
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
verișorul lor, timp în care mătușa face mămăliga, iar moș Neculai aduce varză murată și o cană cu vin roșu, punându-le pe masă alături de o cană de sticlă în care se vedea a fi cu vin alb. Fiind gata mămăliga, o răstoarnă pe fundul special făcut pentru ea, după care o pune pe masă. Spre marea bucurie a lui Săndel, cât era de flămând, nu este invitat singur la masă, ci-i cheamă pe toți, dar, celor de-ai casei
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
-se și la alte cântece mai pământești, unele cunoscute de toți, altele mai puțin. Săndel a venit și el cu unele povestioare hazlii din viața de elev la o școală tehnică militară din zilele acelea și de asemeni cu cântecul : « Mămăligă, mămăligă, fierbe-te, fierbe-te, ramazanul taie, ramazanul taie, aoleu, aoleu.... » ironizând chiar viața de cazarmă în perioada de adâncă criză din zilele acelea. Mulți din cei prezenți au rămas mirați de povestirile lui, reușind cu adevărat să prezinte starea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
și la alte cântece mai pământești, unele cunoscute de toți, altele mai puțin. Săndel a venit și el cu unele povestioare hazlii din viața de elev la o școală tehnică militară din zilele acelea și de asemeni cu cântecul : « Mămăligă, mămăligă, fierbe-te, fierbe-te, ramazanul taie, ramazanul taie, aoleu, aoleu.... » ironizând chiar viața de cazarmă în perioada de adâncă criză din zilele acelea. Mulți din cei prezenți au rămas mirați de povestirile lui, reușind cu adevărat să prezinte starea de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
mărunt poeziile compuse în temniță, ultima fiind datată 29 iunie 1949. Doamna Imbrescu îi dă pachețelul cu poezii părintelui Boris Răduleanu, bun prieten cu părintele Imbrescu, care la rândul său le dă pentru a fi bătute la mașină doamnei Xenia Mămăligă. Din nefericire, Xenia Mămăligă e arestată, deconspirând în anchetă locul în care ascunsese poeziile, astfel că acestea ajung la securitate. Abia după 1990 doamna Xenia Mămăligă, care între timp își făcuse nenumărate procese de conștiință, descoperă în dosarul propriu poeziile
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
temniță, ultima fiind datată 29 iunie 1949. Doamna Imbrescu îi dă pachețelul cu poezii părintelui Boris Răduleanu, bun prieten cu părintele Imbrescu, care la rândul său le dă pentru a fi bătute la mașină doamnei Xenia Mămăligă. Din nefericire, Xenia Mămăligă e arestată, deconspirând în anchetă locul în care ascunsese poeziile, astfel că acestea ajung la securitate. Abia după 1990 doamna Xenia Mămăligă, care între timp își făcuse nenumărate procese de conștiință, descoperă în dosarul propriu poeziile care constituiseră principalul cap
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
care la rândul său le dă pentru a fi bătute la mașină doamnei Xenia Mămăligă. Din nefericire, Xenia Mămăligă e arestată, deconspirând în anchetă locul în care ascunsese poeziile, astfel că acestea ajung la securitate. Abia după 1990 doamna Xenia Mămăligă, care între timp își făcuse nenumărate procese de conștiință, descoperă în dosarul propriu poeziile care constituiseră principalul cap de acuzare în dosarul dânsei. Astfel, sunt redate posterității poeziile părintelui Ilie Imbrescu, apărute în volumul „Poezii din închisoare”, scoase la Editura
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
în dosarul propriu poeziile care constituiseră principalul cap de acuzare în dosarul dânsei. Astfel, sunt redate posterității poeziile părintelui Ilie Imbrescu, apărute în volumul „Poezii din închisoare”, scoase la Editura Bonifaciu, București, în anul 2000, volum care, conform doamnei Xenia Mămăligă, „ilustrează marea personalitate a Preotului, a trăitorului creștin și a luptătorului care se pregătea din tinerețe pentru un martiraj creștin, în slujba lui Dumnezeu și a neamului său”. Poeziile compuse de părintele Imbrescu au un profund caracter spiritual, cu o
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
producă amilază, enzima care permite folosirea ca hrană a amidonului. Eu n’am așa ceva, mai precis am prea puțină ca să-mi țin zilele cu pâine goală ca voi. De aceea nici nu mă dau În vânt după ea ori după mămăligă, precum colțatul cu care obișnuiți să mă comparați, vorbindu-mă de rău: cică aș fi năzuros. Dar acela produce amilază, c’așa l’a lăsat mama Natură. Pe legea mea, personal mă dau În vânt după balmuș, mulțumită amilazei de la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
taxe, descurajatoare, „bat șeaua să’nțeleagă iapa“ că potcoavele interne se potrivesc la caii mei. Dar mai rău e atunci când accept nu doar potcoava străină, ci adopt și modul de viață al potcovarului. De pildă, ajung să mănânc mai puțină mămăligă compensând, să spunem, prin carne, conform feleșagului potcovarului care aparține poate unei societăți de păstori. Ce se Întâmplă atunci cu tradiția mea, condiția vieții mele? Din agricultor sedentar devin păstor ambulant. Și atunci, cineva care râvnește la sursa mea de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai aveam nimic, îmi făcea plăcinte cu brânză și stafide rulate în cerc și înăbușite cu iaurt de capră, să nu fie prea gras, iar aproape de final arunca câteva ouă bătute bine. Când sosea bunicul, familia era reunită, Maia răsturna mămăliga pe fund și o felia totdeauna cu ață de papiotă. Indiferent ce am fi avut la masă, brânzeturile erau nelipsite la masa de seară și prânz. Doamne, mi-aduc aminte de ciulamaua de porumbel a Maiei și înghit gradual fiece
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
pentru că n-aveam voie să vorbim. Doar noi, nepoții, mai deranjam din când în când tăcerea rândurilor și cumințenia deplasării. La întoarcere acasă, după o masă consistentă, cei mici ne culcam și ne lăsau până la orele amiezii, când bunica învârtea mămăliga. Mai în fiece seară, începând cu orele 18 mă vizita Geta lu’ Stan Cerbu, singura mea prietenă pe ulița Maiei. Era o fată frumoasă, cu un contur al ochilor ușor migdalat, asemenea cadânelor din raiaua<footnote 1. Teritoriu ocupat și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Smârdan (fostă Ghecet), distanța de la Brăila și până în Munții Măcinului fiind în jur de 15 km. La Smârdan, povestește mama, bunicii, în compania celor mici, veneau destul de des pe perioada verii unde savurau, de fiecare dată, saramură de pește cu mămăligă. Noi suntem doar în trecere prin Ghecet și nici n-am mai avea unde comanda pentru că s-au schimbat multe de atunci. Lăsăm în urmă Ghecetul copilăriei mamei mele și ne îndreptăm spre Măcin. Cam pe la jumătatea distanței, paralel cu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
din partea din care se bănuie că ar putea veni ciuma. Văzând ia din par, ciuma se va speria și se va întoarce din drum. - Holera. Toată lumea să bea apă fierbinte cu untdelemn și zahăr. - Cur de găină (Pecingine). Se aplică mămăligă fierbinte pe zona bolnavă, care apoi se dă s-o mănânce găinile. - Dalac (Antrax). Se amestecă frunză de dalac, sau buretele dalacului cu usturoi și cu untură și se unge buba. Un leac radical dar foarte dureros constă în a
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ce se produc turnând vin peste o cărămidă fierbinte pusă pe fundul blidului. - Dureri de dinți. Se vindecă cu aburii fierturii de măselariță ori cu spânz, punânând un firicel din această buruiană în caria dintelui bolnav. Hreanul fiert în vin, mămăliga nesărată, ceaiul făcut din scoarță de stejar amestecat cu piatră acră, zeama de cimbru, ceaiul de cucuruz de brad, ținute câtăva vreme în gură, încă alină durerea de măsele. Cândva de mult, durerea de măsele se lecuia trăgând din pipă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cumsecade, bun. Dacă sub blid va fi o monedă, mirele va fi bogat. Dacă fata găsește sub blid o oglindă, mirele va fi mândru, fudul, dacă găsește un pieptene mirele va fi urât, colțat, dacă va găsi un boț de mămăligă va fi sărac, dacă găsește un dărab de sare va fi aspru, dacă găsește o prună, mirele va fi beutor, dacă găsește un șirag de mărgele acesta va fi muieratic, și tot așa pentru fiecare fată se va găsi un
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
a făcut cunoscut tuturor locuitorilor județului că începând cu data de 8 mai 1941, se interzice consumul de pâine în zilele de luni, marți și vineri ale fiecărei săptămâni. În aceste zile se instituie obligația ca tot locuitorul să consume mămăligă. * în anul 1943, teatrul de război cuprinzând teritorii tot mai extinse din suprafața țării prin întețirea bombardamentelor aviațiilor puterilor aliate cu care România se afla în beligeranță, a apărut necesitatea ca locuitorii localităților mai expuse să fie evacauați în deosebi
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
brigadier silvic briftaș pungă mică din piele pentru bani brotărie cuptor pentru copt la sobe bruș bulgăre buboi furuncul bubou haină de lână piuată buchie literă buctat greșit budihala sperietoare budului(a) a căuta un obiect pierdut prin preajmă bulz mămăligă în brânză prăjită pe jar bumb nasture bumbariu îmbufnat bumben înțepenit, rece buna, bunu bunica, bunicul bundăhaină îmblăită buștină ceață butuc buștean C canapei canapea ce se strânge ziua cale drum îngust de hotar căldărit amețit, beat cănceu cană pentru
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
dăduse ortul popii tata a adus de la un prieten un cățeluș negru cu două ținte albe în frunte, un cățeluș grăsuț ca un pepene, lung și frumos pe care mi 1-a dat în grijă, să-i dau lapte cu mămăligă și apă rece într-o trocuță și zice tata: Ia seama să nu iasă în drum, să-l calce vreo mașină ori să se ducă prin grădină, prin popușoaie și să pună cineva mâna pe dânsul, că el e încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]