33,140 matches
-
comunei, precum și structurile administrative, demografice, economice, de educație, cultură, asistență sanitară, fiii satului. VADUL SIRETULUI, cu multe „lespezi” în malul stâng, este un reper ce face legătura între cele două părți ale comunei, dar și între „vechi” cu descoperirile arheologice, Mănăstirea Probota, cu vremurile lui Petru Rareș, și „modernitate” cu târgul, podul de fier, fabrica de sticlă, drumul de fier, noul baraj, evreii și alte etnii care au contribuit la dezvoltarea târgului. Modelele apusene aduse de evrei, austrieci, polonezi etc. au
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
nord de sat; - Ciorap - în satul Dumbrava, din drumul Gafițenilor până la Ciuciu; - Cireș - teren arabil la sud de Țărnuică; - Ciuciu - de la frații Ciuciu spre Dănilă (E și S), tarlaua aparținând comunei Vânători; - Coastă - loc abrupt de pe fruntea terasei medii (Dealul Mănăstirii) care face parte din Terasa Pașcani. Se mai numește „Coasta Colacului”. - Coasta Diudiului - în dreptul cătunului Diudiu; - Coasta Heciului - în dreptul satului Heci; - Coasta Neagră - mai puțin înclinată între culmea Strahotinului și estul satului Lespezi. Toponimul provine probabil de la culoarea mai închisă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și comuna Sirețel, atingând altitudinea de 384 m, spre sud de Dealul Mare Tudora; - Dealul Bursucului - (255 m) pe care este așezat satul Bursuc Deal; - Dealul Heciului - (260 m) pe care este așezată partea de sus a satului Heci; - Dealul Mănăstirii (253 m) - partea mai înaltă a terasei Pașcani, între Heci și Probota; - Dealul Peter (370 m) - face parte din Masivul Dealul Mare Hârlău, între Dumbrava și Hârtoape. Numele vine de la antroponimul Peter (Petru) un călugăr care a ridicat un schit
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Văzut din lunca Siretului seamănă cu Vezuviu, din Italia;Dealul Strahotin - în sud estul satului Lespezi (300 m); - Diudiu - cătun așezat pe dealul cu același nume. Fost cătun pe moșia Heciului, în 1879 este pomenit pe moșia Bursuc Vale;Drumul Mănăstirii - pe creasta Dealului Mănăstirii, între Heci și Probota; - Dumbrava - teren din spatele casei fraților Ciuciu, care se învecinează la est cu comuna Vânători; - După Biserică - teren bun pentru agricultură din spatele bisericii Bursuc Deal, aparține comunei Valea Seacă; - După Tău - pășune și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
seamănă cu Vezuviu, din Italia;Dealul Strahotin - în sud estul satului Lespezi (300 m); - Diudiu - cătun așezat pe dealul cu același nume. Fost cătun pe moșia Heciului, în 1879 este pomenit pe moșia Bursuc Vale;Drumul Mănăstirii - pe creasta Dealului Mănăstirii, între Heci și Probota; - Dumbrava - teren din spatele casei fraților Ciuciu, care se învecinează la est cu comuna Vânători; - După Biserică - teren bun pentru agricultură din spatele bisericii Bursuc Deal, aparține comunei Valea Seacă; - După Tău - pășune și fânețe sărăturoase, la est
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
află în nord-estul Dumbravei, până la hotarul cu Vânători și Sirețel; - Lunca Siretului - terasa de 5-7 m parțial inundabilă, din valea Siretului ; - Lunga - capătul tarlalei de la Târlă până la Siret; - Lungul Vântului - tarla la hotarul dintre Probota și Heci, în lungul Drumului Mănăstirii, unde bat vânturile dominante de la N la S; - Maranda - lot la Heci, între Siret și drumul Heci-Bursuc Vale; - Marineasca - fâneață în continuarea tarlalei După Tău, până la Bursuc Vale; - Moara lui Haim - loc pe stânga pârâului Trestioara, lângă podul de peste pârâu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
construcția barajului. Pe partea dreaptă, terasele sunt mai distincte, iar cea mai vizibilă este Terasa Pașcani (30-40 m), pe care sunt așezate satele Probota, Heci și Bursuc-Deal. Pe această parte a văii, dealurile sunt mai joase sub formă colinară: Dealurile Mănăstirii, Trestioara, Heciului (Țintirimului), Diudiului, Bursucului. Terasa cea mai joasă și mai tânără este Lunca Siretului (220 m altitudine), cu aspect de șes, cu lățimi de peste 2 km după ce Siretul depășeste „poarta” Heciului. Șesul Siretului are două trepte: una joasă de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
poalele dealului Heciului de lângă D.J. 208. Moneda a fost studiată și publicată în reviste de specialitate, de către Traian Bița, din Pașcani. Organizarea era încredințată boierilor privilegiați, stăpâni pe pământuri. Petru Mușat (1375-1391) a înlesnit organizarea bisericii ortodoxe în Moldova, iar Mănăstirea Probota avea să fie printre primele, dacă nu chiar prima biserică ortodoxă din Moldova (1391). La 18 aprilie 1409, satul Heci, situat la vărsarea pârâului Trestioara în Siret, era „dăruit Mănăstirii Sf. Nicolae din Poeana”, ceea ce înseamnă că satul exista
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
1375-1391) a înlesnit organizarea bisericii ortodoxe în Moldova, iar Mănăstirea Probota avea să fie printre primele, dacă nu chiar prima biserică ortodoxă din Moldova (1391). La 18 aprilie 1409, satul Heci, situat la vărsarea pârâului Trestioara în Siret, era „dăruit Mănăstirii Sf. Nicolae din Poeana”, ceea ce înseamnă că satul exista la acea dată, de cel puțin trei generații (sec. al XIII-lea), după cum susține profesorul arheolog V. Chirica, în „Monografia orașului Pașcani”, 2000, pag. 24. Există un document de la 2 iulie
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
satul exista la acea dată, de cel puțin trei generații (sec. al XIII-lea), după cum susține profesorul arheolog V. Chirica, în „Monografia orașului Pașcani”, 2000, pag. 24. Există un document de la 2 iulie 1398, când domnitorul Ștefan I Mușat, dăruiește Mănăstirii Poeana (Probota) „un sat Bodino și altul mai sus de acesta ... hotarul se începe de la Coman și până la... movila lângă drum”. După Mitropolitul Dosoftei „satul de mai sus” era Tătărușiul, iar după istoricul M. Costăchescu, era Heciul, părere pe care
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
din comuna Lespezi (1873-1892), iar în 1892 este înglobat în satul Heci, după care dispare, rămânând toponimul. Indiferent de vechime, satul Heci este pomenit pentru prima dată într-un document la 18 aprilie 1409, când domnitorul Alexandru cel Bun dăruiește Mănăstirii Sf. Nicolae „Balta Șomuzului, începând de la gura bălții și până la hotarul cu Hetce” (Arhivele Istorice, B.P. Hașdeu; I, part. II, pag. 12). Acest act este primul care pomenește numele satului Heci și care dovedește vârsta de 600 de ani, împliniți
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
200 de ani. La Probota, Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) și doamna sa, Ileana, la îndemnul viitorului mitropolit al Moldovei, Grigorie Roșca, au ridicat o necropolă (1530-1532) de dimensiuni impunătoare la 200 m mai sus decât vechile ruine, rămase în urma distrugerii mănăstirii lui Petru I Mușat (1391). Petru Rareș a donat mănăstirii o serie de „moșii” și „ezerul Bilăul (probabil Bălătăul sau Colacul din Heci), cu toate gârlele lor”. Satul Heci mai este pomenit în documente și în anii 1444, 1453, 1514
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
doamna sa, Ileana, la îndemnul viitorului mitropolit al Moldovei, Grigorie Roșca, au ridicat o necropolă (1530-1532) de dimensiuni impunătoare la 200 m mai sus decât vechile ruine, rămase în urma distrugerii mănăstirii lui Petru I Mușat (1391). Petru Rareș a donat mănăstirii o serie de „moșii” și „ezerul Bilăul (probabil Bălătăul sau Colacul din Heci), cu toate gârlele lor”. Satul Heci mai este pomenit în documente și în anii 1444, 1453, 1514, ca moșie a Mănăstirii Probota. În 1618, potrivit uricului lui
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Mușat (1391). Petru Rareș a donat mănăstirii o serie de „moșii” și „ezerul Bilăul (probabil Bălătăul sau Colacul din Heci), cu toate gârlele lor”. Satul Heci mai este pomenit în documente și în anii 1444, 1453, 1514, ca moșie a Mănăstirii Probota. În 1618, potrivit uricului lui Gavril Movilă, satul Heci trecea în proprietatea Mănăstirii Galata, de lângă Iași. În 1790, satele Buda, Heci, Lespezi erau menționate în documente ca sate din ținutul Sucevei. În 1803, satul Lespezi era înglobat în satul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
probabil Bălătăul sau Colacul din Heci), cu toate gârlele lor”. Satul Heci mai este pomenit în documente și în anii 1444, 1453, 1514, ca moșie a Mănăstirii Probota. În 1618, potrivit uricului lui Gavril Movilă, satul Heci trecea în proprietatea Mănăstirii Galata, de lângă Iași. În 1790, satele Buda, Heci, Lespezi erau menționate în documente ca sate din ținutul Sucevei. În 1803, satul Lespezi era înglobat în satul Brăteni. La 1812, satul Lespezi a fost menționat în lista de hrisoave pentru înființarea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Lespezi, care-i aduceau un venit anual de 7. - Spătarul Constantin Negrea și Banul Ioan Pătrașcu. - Comis Iordache Bosie ținea o parte din moșiile Sirețel și Lespezi, cu un venit anual de 4200. La 1825, Heciul era o moșie a Mănăstirii Probota, ca și Tătăruși, Gulia, Dolhasca și altele. Înainte de 1851, moșia Heci a fost arendată cu 1175 de galbeni, iar după această dată cu 24420 de lei (Uricul de la T. Codr., vol. II, pag. 96). În același an, moșiile Brăteni
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
care a permis dreptul la exprimare liberă a apartenenței etnice. Rromii sunt cea mai veche etnie conlocuitoare, fiind aduși de tătari, încă din secolul al XIVlea. S-au stabilit în nordul satului Heci, la hotarul cu Probota, unde lucrau pământurile mănăstirii. La Diudiu, între Heci și Bursuc Deal, a venit în secolul al XVIII-lea un grup de țigani lingurari. În număr mai mic sunt și la Lespezi, Buda și Dumbrava. Marea majoritate a etniei s-a amestecat cu populația română
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de vest a comunei Lespezi, la vărsarea pârâului Trestioara în Siret, pe terasa medie și terasa de luncă a râului. Este o așezare veche, atestată documentar la 18 aprilie 1409, în timpul lui Alexandru cel Bun (1400-1432), care menționa: „am dat mănăstirii Sf. Nicolae care-i în Poeana Siretului, bălțile de la gura Șomuzului, ca nimeni să nu cuteze a pescui până la hotarul care este Hetce” („Dicționar topografic”, Frunzescu). Bătrânii spun că primii locuitori ai acestui sat sunt dacii, iar printre aceste familii
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Dicționar topografic”, Frunzescu). Bătrânii spun că primii locuitori ai acestui sat sunt dacii, iar printre aceste familii ar fi: Pahomi și Curuț. Serafim Ionescu pe de altă parte afirma, la 1894, că descălecătorii satului ar fi niște țigani robi ai Mănăstirii Probota. Într-adevăr, în anul 1444, Petru Vodă întărește Mănăstirea Probota cu 4 sălașe de țigani, ale căror nume nu se mai păstrează. Nu credem că printre cele 4 sălașe să fi fost și Heciul, deoarece satul exista la 1444
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sat sunt dacii, iar printre aceste familii ar fi: Pahomi și Curuț. Serafim Ionescu pe de altă parte afirma, la 1894, că descălecătorii satului ar fi niște țigani robi ai Mănăstirii Probota. Într-adevăr, în anul 1444, Petru Vodă întărește Mănăstirea Probota cu 4 sălașe de țigani, ale căror nume nu se mai păstrează. Nu credem că printre cele 4 sălașe să fi fost și Heciul, deoarece satul exista la 1444 sub denumirea de astăzi, de la 1409, și ar fi fost
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Heciul, deoarece satul exista la 1444 sub denumirea de astăzi, de la 1409, și ar fi fost pomenit sub acest nume. Țigani au existat în satul Heci, dar nu ca descălecători. Ei au fost aduși după 1409, pentru a lucra moșiile Mănăstirii Probota. La 1444, 1453, 1514, Heciul era moșie a Mănăstirii Probota. La 1618, potrivit uricului lui Gavril Movilă, satul Heci trecea în proprietatea Mănăstirii Galata, de lângă Iași. Domnitorul Miron Barnovschi Moghilă împuternicea Mănăstirea Probota „să-și strângă toți vecinii din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de la 1409, și ar fi fost pomenit sub acest nume. Țigani au existat în satul Heci, dar nu ca descălecători. Ei au fost aduși după 1409, pentru a lucra moșiile Mănăstirii Probota. La 1444, 1453, 1514, Heciul era moșie a Mănăstirii Probota. La 1618, potrivit uricului lui Gavril Movilă, satul Heci trecea în proprietatea Mănăstirii Galata, de lângă Iași. Domnitorul Miron Barnovschi Moghilă împuternicea Mănăstirea Probota „să-și strângă toți vecinii din Heciu și Bodești și pe țiganii fugiți în alte țări
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
satul Heci, dar nu ca descălecători. Ei au fost aduși după 1409, pentru a lucra moșiile Mănăstirii Probota. La 1444, 1453, 1514, Heciul era moșie a Mănăstirii Probota. La 1618, potrivit uricului lui Gavril Movilă, satul Heci trecea în proprietatea Mănăstirii Galata, de lângă Iași. Domnitorul Miron Barnovschi Moghilă împuternicea Mănăstirea Probota „să-și strângă toți vecinii din Heciu și Bodești și pe țiganii fugiți în alte țări”. Din acest text reiese că Heciul nu era locuit numai de țigani, care munceau
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
aduși după 1409, pentru a lucra moșiile Mănăstirii Probota. La 1444, 1453, 1514, Heciul era moșie a Mănăstirii Probota. La 1618, potrivit uricului lui Gavril Movilă, satul Heci trecea în proprietatea Mănăstirii Galata, de lângă Iași. Domnitorul Miron Barnovschi Moghilă împuternicea Mănăstirea Probota „să-și strângă toți vecinii din Heciu și Bodești și pe țiganii fugiți în alte țări”. Din acest text reiese că Heciul nu era locuit numai de țigani, care munceau pământurile mănăstirii, așa cum lasă să se înțeleagă unii autori
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de lângă Iași. Domnitorul Miron Barnovschi Moghilă împuternicea Mănăstirea Probota „să-și strângă toți vecinii din Heciu și Bodești și pe țiganii fugiți în alte țări”. Din acest text reiese că Heciul nu era locuit numai de țigani, care munceau pământurile mănăstirii, așa cum lasă să se înțeleagă unii autori. - 1774 - sat în ocolul Siretul de Jos; Valea Seacă, Heciul și Lespezi n-au fost sate libere, răzeșești, ci sate supuse cu iobagi (Ion Bogdan, „Documente Moldovenești”, vol. II, pag. 237) - 1851 - moșiile
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]