3,738 matches
-
beau, să uit de mine ... Să privesc cu dragoste trecătorii care se perindă din toate părțile... Să mă minunez cum izvorăsc și se scurg oamenii, ca furnicile, în gurile pasajului!... Iar cu un dor nestăvilit, să-mi clătesc ochii pe măreția cerului!... De acolo mi s-a părut că pot vedea cerul în toată întinderea lui... Acolo, deasupra Pasajului de la Universitate, simt eu că se află cel mai înalt punct al cerului...”. ... Citește mai mult Maria Mireanu se simțea în largul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
beau, să uit de mine ... Să privesc cu dragoste trecătorii care se perindă din toate părțile... Să mă minunez cum izvorăsc și se scurg oamenii, ca furnicile, în gurile pasajului!... Iar cu un dor nestăvilit, să-mi clătesc ochii pe măreția cerului!... De acolo mi s-a părut că pot vedea cerul în toată întinderea lui... Acolo, deasupra Pasajului de la Universitate, simt eu că se află cel mai înalt punct al cerului...”.... Abonare la articolele scrise de ioana stuparu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
a condus la o oarecare risipire în planul canonic al achizițiilor științifice, neîmplinindu-se într-un spațiu strict delimitat al vreunei discipline precum alți colegi de generație. Refuzul de a sta sub „blestemul” unei singure idei, moartea, de o tragică măreție, asumată din nou cu firescul care îl caracteriza, sunt poate cauze ale acestei neîmpliniri aparente. Constantin Noica spunea că, dacă nu ar fi citit studiul Dimensiunea românească a existenței, n-ar fi scris poate niciodată Rostirea filosofică românească. Și azi
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
a adunat textele Părinților filocalici în colecția „Filocalia“, în limba greacă, la anul 1782, era cuprins de o adâncă iubire duhovnicească pentru Maica Domnului. Deci, sfinții au avut o dorință nepotolită de preamărire a împărătesei Cerurilor. Cu cât înțelegeau din mărețiile ei, se minunau și admirația lor se transforma în iubire manifestată în imne și cântări. Și tot ce nu puteau să prindă cu mintea, ci numai cu simțirea, devenea substanță a altor tresăriri și aclamații ale sufletului. În altă ordine
CÂTEVA CUGETĂRI ŞI REFERINŢE DESPRE MAICA DOMNULUI, ÎNTR-UN DIALOG CU PĂRINTELE ARHIM. CLEMENT HARALAM – MARELE ECLESIARH AL CATEDRALEI PATRIARHALE DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 203 [Corola-blog/BlogPost/371087_a_372416]
-
preamărim pe Iisus Hristos. Preasfânta Fecioară s-a bucurat de o cinstire deosebită din partea credincioșilor încă din timpul vieții, deoarece persoana ei a fost mereu asociată în chip firesc cu cea a divinului Mântuitor. Astfel, observăm că, atunci când descrie necuprinsele măreții ale Maicii Domnului, cuvântul sfinților deodată devine cântare, laudă și preamărire. Ei știau că, oricâte ar spune despre ea, niciodată nu vor găsi cuvinte să cânte îndeajuns pe Maica Domnului, necunoscând limite pentru preamărirea ei. De asemenea, niciodată nu vor
CÂTEVA CUGETĂRI ŞI REFERINŢE DESPRE MAICA DOMNULUI, ÎNTR-UN DIALOG CU PĂRINTELE ARHIM. CLEMENT HARALAM – MARELE ECLESIARH AL CATEDRALEI PATRIARHALE DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 203 [Corola-blog/BlogPost/371087_a_372416]
-
platoniene. În plus, la Coșbuc Zeii par a avea o poziție privilegiată ca urmare a unui "contract"care, nemaifiind respectat, se denunță. Din versurile coșbuciene se desprinde o valoare morală, în care omul este ridicat la rang de divinitate, prin măreția sentimentelor sale. Spre deosebire de Blaga, la Coșbuc, o valoare este înlocuită cu alta atunci când se demonetizează, cu condiția ca a doua să nu-i fie inferioară. La Coșbuc, satul este peren, real, înconjurat de natură. La Blaga, acesta e proiectat pe
FENOMENUL HIPERIONIC LA G.COŞBUC ŞI BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371202_a_372531]
-
neîmblânzită ce desface toate barierele și ne unește cu Dumnezeu. Descătușarea timpului si forma expresiei prin dans o regăsim în toate formele naturii. Adierea vântului e suflul ușor, respirația ființei. Soarele este focul din secretul coregrafiei. Munți ... .privește spre ei! Măreția poziției tale în dans, egală cu distincția piscurilor semețe. Natura dansează, traiește, respiră. Întoarce-te spre misterul de argint al lunii și vălul ei străveziu va transforma senzualitatea dansului într-o formă de manifestare creativă. Dansul..energia creatoare. Așează-te
DANSUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371254_a_372583]
-
mângâie lespezi cu-ntreruperi ori accente. Fulgere răsar din nouri cu lumină orbitoare. Tunete-n prelungi ecouri trag doar salve de onoare ! Uite,se înseninează... De prin văi, de prin vâlcele ies fuioare ce planează transformate-n sentinele. Muntele cu măreție își arată iarăși fața. Ploaia-n scurtă vijelie a trecut, cum trece viața ! De Dorel Dănoiu Referință Bibliografică: În Bucegi / Dorel Dănoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2073, Anul VI, 03 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dorel
ÎN BUCEGI de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371291_a_372620]
-
New York Spectator (New York) și altele. Profesorul Șerban C. Andronescu a propus recunoașterea a patru caractere fundamentale ale identității de neam la români : credința ortodoxă, limba, tradițiile strămoșești și emoția pe care numai românii - susținea el - o încearcă în prezența vestigiilor măreției lor apuse. „În acest sens, spre deosebire de emoția românilor, străinii au o sensibilitate turistică în fața acelorași vestigii. Cele patru caractere fundamentale enumerate, s-au dezvoltat la români în secolele trecute, în spațiul mioritic, în viața socială, în muzică, poezie și proză
REDUTABIL INTELECTUAL SI PATRIOT ROMAN de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 72 din 13 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344862_a_346191]
-
corabie era preînchipuită Biserica; prin Noe, Iisus Hristos; prin porumbel, Sfântul Duh, prin frunza de măslin, dragostea lui Dumnezeu pentru oameni (Geschihte der Altkirchlichen Literatur, 1923, p. 355). Cuvântul a fost vocația și dorința sa arzătoare și cea mai pură măreție. Contemporanilor săi le plăcea deja să spună: Și din gura sa ieșeau cuvinte mai dulci ca mierea. Toate secolele creștine au confirmat acest elogiu. A fost numit Homer al oratorilor. El cunoștea regulile artei oratorice încât nici un scriitor grec creștin
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. IOAN ALEXANDRU MIZGAN, SFÂNTUL IOAN GURĂ DE AUR – ARHIEPISCOP LA CONSTANTINOPOL, EDITURA „THEOSIS”, ORADEA, 2016, 116 PAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2092 [Corola-blog/BlogPost/344792_a_346121]
-
valorile ei sentimentale ar fi de prisos, iar dacă am întâmpina-o cu prejudecăți și cu tandrețuri de duzină ar fi de-a dreptul dramatic. Și cum ea poezia a rezistat după ce atâtea genii i-au reafirmat ciclic misterul și măreția, astăzi, trebuie, măcar ca onești cititori să-i dăm crezare sărbătorind-o acolo unde ea există. Am făcut această introducere pentru a putea scăpa de stereotipii în ceea ce privește miza unor texte literare, dar și pentru a sublinia că ea, poezia, chiar dacă
CU ÎNCREDERE, DESPRE POEZIE DE DOAMNA IOLANDA MALAMEN (PREFAŢĂ LA VOLUMUL GEOMETRIA SUFLETULUI ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345998_a_347327]
-
ocupă, cu adevărat! După conștiința artistică a prezentatorului de spectacole, care schimbă în chip merituos microfonul în condei, rostirile în articole și cărți, atât unele cât și celelalte pe o câmpie rodită cu trudă, pentru înaintarea și înnoirea memoriei în măreția muzicii. Cartea „Titel Popovici” împăturește în pagini un spirit scăpărător al evocării muzicianului. Din ea se revarsă chiar umbra lui, chiar glasul lui, chiar opera lui, trudele lui. Toate sunt o hrană pentru sufletul cititorului, din partea autorului cărții, dar și
TITEL POPOVICI. O CARTE DE OCTAVIAN URSULESCU, PRIN CARE MUZICIANUL ŞI IAŞIUL LUI VIBREAZĂ (PARTEA A DOUA) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346017_a_347346]
-
Acasa > Impact > Vocatii > CIRCUL AMERICANO VARGAS, OASPETE IMPERIAL AL COPIILOR MOLDOVEI. Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 894 din 12 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Circul Americano Vargas, oaspete imperial al copiilor Moldovei Circul este cea mai superbă măreție a artei spectacolului, care sparge steaua grandioasă a lumii reale în mii de feerii, sub cupola mirabilă unde secundele trecute produc eternitate, unde suspansul produce fericire, unde inima se preface fereastră de rai prin care bucuria se înapoiază ochilor, recâștigată
CIRCUL AMERICANO VARGAS, OASPETE IMPERIAL AL COPIILOR MOLDOVEI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346018_a_347347]
-
-i aci, Un JANDARM îți întâlni! J - de la judecată, de la justiție; A - de la astru, de la atenție; N - de la nevoie, de la necesitate; D - de la dreptate, de la devotament; A - de la apariție, de la apreciere; R - de la românesc, de la responsabilitate; M - de la minune, de la măreție; Marița Grigor - martie, 2013 poet popular, Chiuzbaia De Ziua Jandarmeriei - La mulți ani! (III) (poezie populară) Ce frumoasă întâmplare, Într-o zi atât de mare, A Jandarmeriei aniversare, Nu-i o zi ca ori și care. N-am gândit c-
ARTICOL PUBLICAT DE VASILE BELE de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345934_a_347263]
-
Titel Popovici. O carte de Octavian Ursulescu, prin care muzicianul și Iașiul lui vibrează Solicitat de către Octavian Ursulescu să-și creioneze o schiță biografică, pentru alcătuirea cărții ce avea să fie publicată după ce protagonistul ei va fi fost călător către măreția absolută, Titel Popovici își surprinde propria viață la persoana a treia, ca un privitor al ei, nu trăitor... un privitor al unei vieți axate pe trei repere stabile și fundamentale : muzică ușoară, jazz și fotbal (întocmai așa și-a și
TITEL POPOVICI. O CARTE DE OCTAVIAN URSULESCU, PRIN CARE MUZICIANUL ŞI IAŞIUL LUI VIBREAZĂ . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346016_a_347345]
-
să apară printre tulpinile țepoase ale celei culcate deja la pământ. Cerul este senin, de un albastru aproape mediteranean, pe care se zăresc câteva firișoare de nori albi, ce se deplasează spre nord, spre Polonia. Câțiva salcâmi stau împovărați de măreția și frumusețea florilor albe, ca niște ciorchini de lumină, ce emană mireasma lor fină, specifică, aleasă care se împletește cu cea a fânului de curând cosit, răspândind un aer dumnezeiesc în toată grădina. Respirăm adânc, însetați de purificarea cu aerul
IPOTEŞTII MITICI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346022_a_347351]
-
cel mai zugrăvit în cântecele Vioricăi Flintașu. Născută la Brașov, dar cu părinți de la Săliște de Beiuș, artista Viorica Flintașu nu a avut a îndeplini toată viața ceva mai potrivit cu natura sa, decât, să se lase fermecată și să cânte măreția și frumusețea bogatului Bihor, în pură cultură și tradiție. Artista a dovedit că limitele sale de returnare a ceea ce a extras din valorile locului depind de har și trec peste ale multora. A ajuns o crăiasă doinitoare a Crișanei pentru că
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347783_a_349112]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > DE FLORII, FLORI SPIRITUALE Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1197 din 11 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Sufletul omului este asemenea unei scântei dintr-o flacără de o imensă măreție, de o uriașă înălțime, ajungând până la Cer care se desprinde, trăiește o anumită experiență și se întoarce din nou la flacără. Spre surprinderea multora, sufletul omului are nevoie de hrană. Despre ce fel de hrană ar putea fi vorba? Sufletul
DE FLORII, FLORI SPIRITUALE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347788_a_349117]
-
pe lângă „Terasa din Colț”, cum era denumit localul, o terasă din lemn băițuit[2], așezată în curbura falezei ce ocolea o fostă popicărie, acum bazar, unde puteai să servești orice doreai atât de mâncare, cât și de băut, Ana văzu măreția spectacolului oferit de mare. „Doamne, se miră ea văzând pentru prima dată o mare agitată, câtă frumusețe, câtă sălbăticie și măreție totodată, este pe mare. Ca într-un vis. Cum am putut visa ceva ce nu am văzut niciodată”. Valurile
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XIII PART. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347720_a_349049]
-
fostă popicărie, acum bazar, unde puteai să servești orice doreai atât de mâncare, cât și de băut, Ana văzu măreția spectacolului oferit de mare. „Doamne, se miră ea văzând pentru prima dată o mare agitată, câtă frumusețe, câtă sălbăticie și măreție totodată, este pe mare. Ca într-un vis. Cum am putut visa ceva ce nu am văzut niciodată”. Valurile erau imense. Veneau val după val, precum companiile unei armate pornită la luptă. Se auzea un vuiet precum urletul puternic al
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XIII PART. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347720_a_349049]
-
repede cu chipul Elizei pe pleoape, visă că era cu ea la plimbare prin pădurea Grinzingului, acolo era un teatru în aer liber, se juca Electra, lume multă, tineri studenți și fete din împrejurimile Vienei care priveau. Eroina, în toată măreția ei, își depăna diatribele față de mama ei, Clitemnestra, în lamentările corului. Coriștii erau îmbrăcați în pelerine negre, se plimbau cu mari lumânări în mână, un fel de torțe care ardeau, și declamau tragicele lor previziuni... Apoi se schimbară planurile, Electra
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
special amenajată și observa toată această forfotă, tot acest spectru coloristic al toamnei. Era prima dată când privea evenimentul cu un alt interes, cel profesional, cel al ziaristului care trebuia prin cuvintele sale așezate în pagina de ziar, să dea măreția cuvenită evenimentului și dacă cineva nu a fost participant al acestuia, prin rândurile sale, să-l facă părtaș al acestei bucurii autumnale. Ajunsă în raionul florilor și-l aminti pe George Topârceanu cu poezia lui Rapsodii de toamnă. Florile-n
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347802_a_349131]
-
meu era un admirator al părintelui Pavel îl consideră un om al lui Dumnezeu, iar eu că copil în acele momente stând în preajma acelui om mă rușinam, poate era din pricina firii mele timide, sau poate că mă simțeam intimidat de măreția acelui om ( bineînțeles că toată această descriere a mea despre părintele Pavel nu mi-o bazes doar pe acele impresii ale copilăriei ci pe tot ce am descoperit despre el în adolescență și tinerețe ). Cred că Dumnezeu are oameni deosebiți
TIMPURI APUSE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347852_a_349181]
-
nimeni. Altfel, ne‑ar fi lipsit nădejdea că vom învia și noi. Învierea Domnului Iisus Hristos reprezintă evenimentul esențial și central al creștinismului. Toți creștinii cred că Iisus Hristos a înviat întru slava Lui și această credință este cununa de măreție a Bisericii creștine. Fără înviere mântuirea nu ar fi posibilă, iar viața ar deveni o grea osândă, o condamnare la autodistrugere. Așadar, trebuie să credem în jertfa supremă a Mântuitorului, ca să putem crede prin Învierea Sa și în învierea noastră
DRUMUL SPRE EMAUS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347864_a_349193]
-
o țară legată de anotimpuri și de muncile câmpului, trebuie să admirați aceste opere... Bruegel a ucenicit în Italia... În drumul lui spre țara lui Dante, a făcut multe popasuri în lumea campestră pe care a surprins-o în toată măreția ei; ochiul lui, sensibil la acorduri și tonuri cromatice face din roz, alb și negru adevărate scene de indolență... Privițițara trântorilor, Căutătorul de cuiburi... ÎnDans țărănesc gesturile jucătorilor masivi par rupte dintr-un străvechi ritual... Arta lui e arta imensității
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]