KorAP: Find »[drukola/base=maică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...59 60 61 ...603 >

15,061 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232

Îți promit! răcnesc eu. Îți promit! și o întind din bucătărie. Încotro? Oriunde. Îmi trag chiloții jos furios și îmi înșfac berbecele de asalt atât de des asaltat, pula mea adolescentină, exact în clipa când, de cealaltă parte a ușii, maică-mea se apucă să strige: — Fii atent, de data asta să nu tragi apa. Mă auzi, Alex? Trebuie să văd cu ochii mei ce faci! Doctore, îți dai seama ce aveam de înfruntat? Zdrâmba îmi rămăsese singurul lucru pe care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
nu. Trebuie să-ți iau temperatura. Nu-mi place deloc gâjâitul ăsta. Foarte sinceră să fiu, mă simt depășită de evenimente, că te-ai fâțâit toată ziua pe-afară cu gâtul ăsta roșu și nu i-ai spus o vorbuliță maică-tii. De ce mi-ai ascuns treaba asta? Poliomielita, Alex, habar n-are cu ce se mănâncă baseballul. Ea știe doar de plămânul artificial și de invaliditatea pe viață. Nu vreau să mai ieși la joacă și cu asta, basta. Și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
baseballul. Ea știe doar de plămânul artificial și de invaliditatea pe viață. Nu vreau să mai ieși la joacă și cu asta, basta. Și nici să mănânci hamburgeri aiurea. Sau maioneză. Sau pateu. Sau ton. Nu toată lumea are grijă ca maică-ta când vine vorba de alimente stricate. Tu ai fost crescut într-o casă curată lună, nici măcar nu-ți trece prin cap ce grozăvii se-ntâmplă prin restaurantele alea? Știi de ce, ori de câte ori mergem la Chink’s, maică-ta nu se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
are grijă ca maică-ta când vine vorba de alimente stricate. Tu ai fost crescut într-o casă curată lună, nici măcar nu-ți trece prin cap ce grozăvii se-ntâmplă prin restaurantele alea? Știi de ce, ori de câte ori mergem la Chink’s, maică-ta nu se așază niciodată cu fața la bucătărie? Pentru că nu vreau să văd ce se-ntâmplă acolo, în spate. Alex, trebuie să speli tot ce bagi în gură, e clar? Totul! Dumnezeu știe prin ce mâini jegoase a trecut până la tine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
mai mult de cincizeci de dolari pe lună, se cheamă că ești într-o ureche. Pentru mine rămâne un mister de ce nu vrei să te-ntorci în North Jersey - de ce-oi prefera tu zgomotul și crimele și poluarea... Iar maică-mea îi dă înainte cu șușotitul. Sophie continuă să șușotească. O dată pe lună mă duc să iau cina la ei, pentru mine e o luptă care-mi solicită toată șiretenia, viclenia și forța, însă, în toți acești ani, în ciuda împrejurărilor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
fortăreței oaselor mele, părăsindu-și tovarășul nesăbuit, lăsându-l să se descurce singur într-o lume a băieților dominată de jambiere de fotbal și garduri de țăruși, de bețe, pietre și bricege, de toate primejdiile care au umplut-o pe maică-mea de presimțiri negre și împotriva cărora am fost prevenit iar și iar și iar. Și iarăși. Și din nou. Și încă o dată. Prin urmare, testiculul meu stâng și-a mutat domiciliul în imediata apropiere a canalului inghinal. Apăsând cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
atârnându-i țeapănă. De zbierat știa să zbiere, de făcut tămbălău știa să facă tămbălău și, vai de mine, de nudien 2 știa să nudien, și încă cum! Dar să se apere împotriva mea? — Alex, termină cu obrăzniciile - mă previne maică-mea când ies val-vârtej din vacarmul bucătăriei și, ca Attila Hunul, o șterg țipând și lăsându-mi iarăși cina mâncată pe jumătate -, ține-o tot așa cu lipsa ta de respect și-o să-l duci pe bietul om la infarct

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
de haină în sine). Minunat! răcnesc eu și, cu ochii șiroind de lacrimi, alerg la colțul străzii ca să-mi descarc furia pe jocurile mecanice. Iisuse, când mă gândesc la obrăznicia mea - ce n-aș da să fi fost taică-meu maică-mea! Iar maică-mea taică-meu! Da’ la noi în casă e o încurcătură de sexe ca la balamuc! Cel care ar trebui să mă pună de drept la punct bate-n retragere, iar cea care ar trebui să bată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
sine). Minunat! răcnesc eu și, cu ochii șiroind de lacrimi, alerg la colțul străzii ca să-mi descarc furia pe jocurile mecanice. Iisuse, când mă gândesc la obrăznicia mea - ce n-aș da să fi fost taică-meu maică-mea! Iar maică-mea taică-meu! Da’ la noi în casă e o încurcătură de sexe ca la balamuc! Cel care ar trebui să mă pună de drept la punct bate-n retragere, iar cea care ar trebui să bată în retragere mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
aș fi sărutat fundulețul atâția ani de zile. Ia uită-te la el - îi spune de data asta tatii, în caz că n-a fost sută la sută atent la micul recital în curs de desfășurare - ia uite-l, se poartă ca și cum maică-sa ar fi o regină a frumuseții de șaizeci de ani. O dată pe lună, tata mă lua cu el la șviț1, încercând prin asta să se curețe - cu aburi și cu un masaj viguros și-un somn lung și adânc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
Consum hârtia igienică de parcă ar crește-n copaci - așa zice invidiosul de taică-meu -, mă șterg până mi se înroșește găurica aia mică de-ajunge ca o zmeură, dar, oricât de mult mi-aș dori să-i fac pe plac maică-mii și, la sfârșitul fiecărei zile, să arunc la coșul de rufe murdare niște chiloți imaculați, care parcă ar fi acoperit un cur de înger, eu nu-i ofer (oare în mod intenționat, Herr Doctor? - sau, pur și simplu, în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
clipită de băiețelul acela lingău, care, după ore, fuge acasă fluturându-și fericit carnetul cu nota zece, de micuțul inocent ultracinstit, aflat într-o permanentă căutare a soluției la misterul acela ininteligibil care este cum să-i facă pe plac maică-sii, și mă trezesc într-o eră mocirloasă, acvatică, înainte de apariția familiilor în accepțiunea de azi a cuvântului, înainte de apariția toaletelor și a tragediilor, așa cum le înțelegem noi azi, o epocă a jivinelor amfibii, a unor făpturi subacvatice masive, lipsite

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
după ce a cântărit situația, tata a făcut o cerere de transfer, prin care să revină pe meleagurile natale și, deși șeful lui direct nu se arăta deloc dispus să piardă un tip atât de muncitor (și, firește, a clasat cererea), maică-mea a dat, în cele din urmă, pe cheltuiala ei, un telefon la Sediul Central din Boston și, după o tevatură de care nici nu vreau să-mi amintesc, cererea a fost aprobată: în 1941 ne-am mutat la Newark

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
știu prin ce i-a fost dat tatii să treacă în ultima vreme, prin ce chinuri a trecut clipă de clipă în aceste zeci de mii de minute cât le-a luat doctorilor să stabilească, mai întâi, că în uterul maică-mii s-a pornit să crească ceva și, mai apoi, dacă excrescența în fine localizată e malignă... dacă ceea ce are ea e... ah, nici nu cutezăm să rostim cuvântul acela unul de față cu celălalt! Nici nu-l putem pronunța

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
a fost benignă. Un exemplar din Sămânța dragonului de Pearl S. Buck stă deschis pe noptiera de lângă pat, unde se mai află și un pahar pe jumătate golit cu suc de ghimbir răsuflat. E zăduf și mi-e sete, iar maică-mea, care-mi citește gândurile, îmi spune să-i dau drumu’ și să beau ce-a mai rămas în pahar, mai mare nevoie am eu decât ea. Dar chiar așa, cu gura uscată, și tot n-am chef să beau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
bat darabana încetișor în buzunarul mănușii mele de baseball, e semnalul că sunt gata de plecare, numai să mi se dea odată voie. E mort după baseball, ar fi în stare să joace baseball douăsprezece luni pe an, îi spune maică-mea doamnei Ve-ne-ra-tî. Eu bâigui ceva despre un meci de campionat. — E finala. Finala campionatului. — OK, îmi zice mama și adaugă cu duioșie: ai venit, ți-ai îndeplinit datoria, acum fugi, fugi la meciul tău de campionat. Aud în glasul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
dorințele lui taică-meu, adevărul despre mine rămâne adevărul despre mine și regret, dar n-are decât să-mi înghită apostazia întreagă! Și nu-mi pasă nici de faptul c-am fost la un pas de-a sta șiva1 pentru maică-mea - de fapt, acum stau și mă-ntreb dacă în toată povestea asta cu histerotomia nu s-a bătut tam-tam-ul cu posibilitatea unui C-A anume ca să înghețe C-Ă în mine! Numai și numai ca să mă umilească și să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
ascultător și neajutorat! Iar eu nu găsesc nici un argument în favoarea existenței lui Dumnezeu sau în favoarea mărinimiei și virtuții evreilor în faptul că omul cel mai ve-ne-ra-tî din tot Newark-ul a venit să stea „o jumătate de ceas încheiată“ la căpătâiul maică-mii. Dacă-i golea plosca, dacă-i dădea mâncarea în gură, mai ziceam și eu că e un început, e ceva, dar ce mare brânză c-a venit să șadă o jumătate de ceas la căpătâiul cuiva? Ce altceva are

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
om și că n-ai de-a face cu tâmpenia aia de moștenire chinuită, că, oricum, te-ar fi săltat și te-ar fi lichidat. Acum erai mort, și eu eram moartă și Dar eu nu despre asta vorbesc! Și maică-ta și taică-tău erau și ei morți. Dar de ce le ții partea? Eu nu țin partea nimănui, zice ea. Nu spun decât că nu-i un tip chiar atât de ignorant cum îl crezi tu. Și probabil că nici

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
chinuit de-o migrenă teribilă, ca taică-meu în culmea constipației) și începe să taie numele din cartea aia. Când datoria, disciplina și supunerea slăbesc - ei, da, iată mesajul pe care-l înghit de fiecare dată de Paști o dată cu mațo-breiul1 maică-mii - consecințele sunt absolut imprevizibile. Renunțarea e totul, strigă în gura mare friptura kușer stoarsă de ultima picătură de sânge pe care, împreună cu familia mea, mă așez s-o mănânc la cină. Autocontrolul, seriozitatea, sancțiunile - iată cheia vieții omenești, grăit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
n-a fost niciodată pusă la fiert de vie - mă refer la homar. La noi în casă n-a pășit niciodată o șikse și punct, așa că rămâne o pură speculație în ce împrejurări și-ar putea face apariția din bucătăria maică-mii. Menajera este, evident, o șikse, dar pe ea n-o punem la socoteală, că-i negresă. Ha, ha, ha. Vreau, de fapt, să spun că niciodată n-a călcat la noi în casă vreo șikse adusă de mine. Țin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
de cap - ăsta era textul pe care nu se putea stăpâni să ni-l tot bage - din prima ei zi de lucru la Boston & Northeastern, cum că vrea să vadă și ea cum e o mâncare evreiască adevărată. Până la urmă, maică-mea n-a mai rezistat: — Bine, dom’le, adu-o - dacă e chiar așa căpiată, o să-i dau să mănânce. Să fi rămas el un pic surprins? Cine știe? În orice caz, femeii i s-a pus pe masă o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
doar rodul imaginației mele, zău așa... Taică-meu... cu o șikse? Imposibil. Nu era el în stare de una ca asta. Propriul meu tată să fi futut o șikse? Recunosc, la o adică, strâns cu ușa, că o futea pe maică-mea... dar o șikse? Mai repede mi-l închipui aruncând în aer o benzinărie. Și-atunci, de ce țipă așa de furioasă la el, ce-i cu scena asta, cu acuzațiile și cu tăgăduielile astea, cu ocările, cu amenințările și cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
și refuză să se clintească de-acolo - ceea ce mă face, în cele din urmă, să cred că lucrurile chiar s-au întâmplat. O văd pe soră-mea ascunsă în spatele mamei; Hannah s-a încleștat de mijlocul ei și scâncește, iar maică-mea plânge cu lacrimi formidabile, ce i se preling de pe obraji hăt până pe linoleum. Lacrimile sunt, în același timp, însoțite de țipete atât de tari încât i s-au umflat până și venele - și țipă și la mine, fiindcă, dacă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
cu pumnu-n masa de la bucătărie și răcnește la rândul lui: Nici vorbă să fi făcut una ca asta! E o minciună, o calomnie! Da’ ia stai puțin - eu sunt cel care țipă „N-am făcut eu!“ Eu sunt acuzatul! Iar maică-mea plânge așa de amarnic fiindcă tata refuză să-mi patșn 1 fundul pe care ea mi-a promis c-o să-l am ghepatșt 2 „ca lumea“ când o să afle tata ce chestie îngrozitoare am făcut eu. Când sunt rău

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]