4,219 matches
-
sau traumatizarea unui conduct viabil, de obicei autolog, - modul de conservare a conductului, - existența unui flux competitiv la nivelul anastomozei, - lipsa de experiență chirurgicală Tendința actuală este de a utiliza toate avantajele arterelor utilizate ca BAC, în special a arterelor mamare interne. Astfel, s-a născut conceptul de „revascularizarea totală arterială” care presupune revascularizarea miocardului ischemic utilizând un montaj exclusiv arterial, de origine mamară internă, uni- sau bilaterală, la care se pot adăuga o arteră radială, o arteră gastroepiploică stângă și
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
chirurgicală Tendința actuală este de a utiliza toate avantajele arterelor utilizate ca BAC, în special a arterelor mamare interne. Astfel, s-a născut conceptul de „revascularizarea totală arterială” care presupune revascularizarea miocardului ischemic utilizând un montaj exclusiv arterial, de origine mamară internă, uni- sau bilaterală, la care se pot adăuga o arteră radială, o arteră gastroepiploică stângă și rareori o arteră epigastrică inferioară. Se prepară artera mamară internă stângă (AMIs) „skeletizată” sau ca pedicol și se recoltează artera mamară internă dreaptă
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
totală arterială” care presupune revascularizarea miocardului ischemic utilizând un montaj exclusiv arterial, de origine mamară internă, uni- sau bilaterală, la care se pot adăuga o arteră radială, o arteră gastroepiploică stângă și rareori o arteră epigastrică inferioară. Se prepară artera mamară internă stângă (AMIs) „skeletizată” sau ca pedicol și se recoltează artera mamară internă dreaptă ca grefă liberă, detașată și secționată de pe peretele toracic. Arterele mamare trebuie să aibă dimensiuni adecvate, 2-4 mm diametru, fără spasm. Se anastomozează AMIs stângă la
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
de origine mamară internă, uni- sau bilaterală, la care se pot adăuga o arteră radială, o arteră gastroepiploică stângă și rareori o arteră epigastrică inferioară. Se prepară artera mamară internă stângă (AMIs) „skeletizată” sau ca pedicol și se recoltează artera mamară internă dreaptă ca grefă liberă, detașată și secționată de pe peretele toracic. Arterele mamare trebuie să aibă dimensiuni adecvate, 2-4 mm diametru, fără spasm. Se anastomozează AMIs stângă la ADA și se implantează AMId dreaptă proximal în AMIs sub formă de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
arteră radială, o arteră gastroepiploică stângă și rareori o arteră epigastrică inferioară. Se prepară artera mamară internă stângă (AMIs) „skeletizată” sau ca pedicol și se recoltează artera mamară internă dreaptă ca grefă liberă, detașată și secționată de pe peretele toracic. Arterele mamare trebuie să aibă dimensiuni adecvate, 2-4 mm diametru, fără spasm. Se anastomozează AMIs stângă la ADA și se implantează AMId dreaptă proximal în AMIs sub formă de „Y”. Principiile revascularizării totale arteriale constau în alegerea unui conduct arterial durabil, cu
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
la debit/flux are loc de la săptămâni la luni. Creșterea de flux mărește lumenul, iar la scăderea de flux intima se îngroașă scăzând diametrul lumenului. Au loc modificări de compoziție și organizare în peretele arterial - colagen, elastină, enzime. Remodelarea arterei mamare interne (AMI) O primă observație este creșterea AMI la copii cu BAC, dovadă de grefă viabilă (Kitamura S.). Corelarea cu gradul de stenoză al vasului nativ - a inidicat un diametrul AMI mic la vasele cu stenoză de 50%. A fost
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
a venelor autologe a arătat obstruarea acestora în 10-20 % din cazuri în primul an, incidența este apoi de 2% pe an în primii 5-7 ani și până la 5% pe an, după 7 ani. Permeabilitatea în timp este superioară pentru artera mamară internă (AMI) utilizată în chirurgia coronariană. În obstrucțiile de arteră descendentă anterioară, BAC cu AMI realizează o supraviețuire mai îndelungată (20 de ani) decât BAC cu venă (până la 10 ani). Rezultatele revascularizării totale arteriale, utilizând ambele artere mamare și eventual
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
pentru artera mamară internă (AMI) utilizată în chirurgia coronariană. În obstrucțiile de arteră descendentă anterioară, BAC cu AMI realizează o supraviețuire mai îndelungată (20 de ani) decât BAC cu venă (până la 10 ani). Rezultatele revascularizării totale arteriale, utilizând ambele artere mamare și eventual o arteră suplimentară (radială sau gastro-epiploică) mai ales în teritoriul coronar stâng, sunt în curs de evaluare tardivă și se speră într-o permeabilitate prelungită. 5. Chirurgia coronară nu pare să reducă incidența infarctului miocardic la bolnavii cu
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
unanim recunoscută ca fiind cel mai bine corelată riscului anestezic în chirurgia toracică. Intervenția chirurgicală nu face parte din sistemul de clasificare ASA, astfel încât statusul fizic este același chiar dacă este vorba de o operație relativ mică ca amploare (exemplu sectorectomie mamară) sau una amplă cum ar fi pneumonectomia. Riscul operator este diferit din cauze chirurgicale, deși statusul fizic preoperator al pacientului este același [148]. Limitele datorate evaluării mult prea generale doar a statusului fizic, indiferent de tipul comorbidităților, de tipul și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
ganglionilor limfatici hilari sau mediastinali. Mult mai rar, pericardita cronică tuberculoasă apare secundar diseminării hematogene; 2. Alte cauze etiologice: mixedemul; neoplasmul primar sau secundar al organelor toracice cu invadarea pericardului; hemopericardul post-traumatic; terapia cu raze Roentgen în special în cancerul mamar [10]. Tabloul clinic Simptomele funcționale sunt adesea nespecifice, și de aceea diagnosticul precoce este mult întârziat. Bolnavii prezintă astenie, fatigabilitate, stare subfebrilă, anorexie, pierdere în greutate. Durerea precordială și frecătura pericardică pot fi sau nu prezente. Odată cu acumularea lichidului pericardic
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
tratamentul chirurgical. Se poate apela la următoarele investigații: scintigrafia cu Technețiu - Thaliu (diagnostic pozitiv 75-90%), examen ecografic (evidențiază tumora în regiunea cervicală, nu și în mediastin), examenul CT și IRM (identifică tumori 0,6-0,8 cm), angiografia selectivă de arteră mamară internă, trunchi tirocervical, artere tiroidiene inferioare (rata de depistare 60-70%) [85]. Se mai poate recurge la dozări de parathomon, în sângele venos, prelevat selectiv prin cateterism din venele tiroidiene, vertebrale, timice, mamare și trunchiurile venoase cervico-mediastinale. Prin această metodă se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
0,6-0,8 cm), angiografia selectivă de arteră mamară internă, trunchi tirocervical, artere tiroidiene inferioare (rata de depistare 60-70%) [85]. Se mai poate recurge la dozări de parathomon, în sângele venos, prelevat selectiv prin cateterism din venele tiroidiene, vertebrale, timice, mamare și trunchiurile venoase cervico-mediastinale. Prin această metodă se poate stabili diagnosticul de lateralitate în HTP [22]. Tratament chirurgical Excizia chirurgicală este indicată în hiperparatiroidismul simptomatic, hiperparatiroidismul primar asimptomatic și în hiperparatiroidismul normocalcemic. Căile de abord sunt reprezentate de cervicotomie, sternotomie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
coagulare a sângelui cu hemoragii gingivale, nazale și gastrice, hematemeză, encefalopatie, dureri osoase, edeme ale picioarelor, prurit generalizat, lipsa poftei de mâncare, respingerea grăsimilor, slăbirea musculaturii și scăderea În greutate, diminuarea apetitului sexual și al potenței, atrofierea testiculelor, creșterea glandelor mamare la bărbați, tulburări menstruale, amenoree și sterilitate la femei. După modul de evoluție, ciroza hepatică poate prezenta mai multe tipuri: *ciroză atrofică Laennec cu ficat mic și suprafață neregulată; *ciroză hepatică portală-micronodulară; *ciroză hepatică virală-macronodulară; *ciroză biliară cu ficat mare
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
este considerată ca a doua tumoră malignă a stomacului după adenocarcinom, cu risc maxim de apariție la bărbați În vârste de 55-60 de ani. Limfomul gastric este localizat atât pe mucoasa tractului gastrointestinal cât și pe alte mucoase (limbă, glande mamare, glande salivare și glande lacrimale). Statisticile arată că 72-98 % dintre pacienții cu limfom gastric au fost infectați cu bacteria H.p. ceea ce dă speranța că, prin eradicarea bacteriei, ar fi posibilă reducerea frecvenței limfoamelor cu 70-80 % din cazuri. Practica a dovedit
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
indică în afectările trivasculare, la pacienții cu DZ sau la cei care necesită reintervenții pentru alte indicații chirurgicale de tipul plastiei sau protezării valvulare. Repermeabilizarea se face cu 2-5 grefe. La pacienții vârstnici, ca material protetic se indică utilizarea arterei mamare interne stângi (AMIS) ca având o patență excelentă pe termen lung. Vena safenă este inadecvată din cauza tortuozităților sau varicozităților ce caracterizează sistemul venos la acest segment populațional. Bypass aortocoronarian pe cord oprit Selecția pacienților cu cardiomiopatie ischemică pentru BAC se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
calității în chirurgia cardiacă, atingerea performanței și calificarea de centru de excelență sunt strâns legate de siguranța pacientului, satisfacția medicului și satisfacția pacientului. Celebrul chirurg american, William Halsted a dezvoltat în anul 1890 tehnica chirurgicală a mastectomiei radicale pentru cancer mamar, care a fost aplicată de chirurgi în întreaga lume timp de peste 80 de ani, deși nu au existat dovezi sistematice pentru eficiența acestei metode. Procedeul a fost supus unor metode de evaluare moderne, necunoscute lui Halsted - studii clinice randomizate - ceea ce
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92065_a_92560]
-
pacienți după operații de chirurgie cardiacă. Dacă eforturile simple de resuscitare, defibrilarea electrică, pacing-ul și atropina nu dau rezultate, masajul cardiac extern poate fi convertit în masaj cardiac intern, cu scopul îmbunătățirii calității resuscitării cardio-pulmonare [40]. - Recoltarea bilaterală a arterelor mamare interne mărește riscul de mediastinită după chirurgie coronariană? Cercetarea bibliografică a identificat 140 de publicații dintre care 24 au reprezentat cele mai bune dovezi despre subiect. In general, recoltarea bilaterală a arterelor mamare interne (BITA) conduce la un risc de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92065_a_92560]
-
resuscitării cardio-pulmonare [40]. - Recoltarea bilaterală a arterelor mamare interne mărește riscul de mediastinită după chirurgie coronariană? Cercetarea bibliografică a identificat 140 de publicații dintre care 24 au reprezentat cele mai bune dovezi despre subiect. In general, recoltarea bilaterală a arterelor mamare interne (BITA) conduce la un risc de 2,5 - 5 ori mai mare de mediastinită după by-pass aorto-coronarian (BAC). Acest risc este 1,3 - 4,7 % la nediabetici în comparație cu 0,2 - 1,2 % la utilizarea unei singure artere mamare interne
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92065_a_92560]
-
arterelor mamare interne (BITA) conduce la un risc de 2,5 - 5 ori mai mare de mediastinită după by-pass aorto-coronarian (BAC). Acest risc este 1,3 - 4,7 % la nediabetici în comparație cu 0,2 - 1,2 % la utilizarea unei singure artere mamare interne. La diabetici, recoltarea ambelor artere mamare interne crește semnificativ riscul de mediastinită și poate ajunge la peste 10 % în unele serii. Totuși, la pacienții la care se recoltează BITA prin skeleton-nizare (disecția și prepararea a AMI izolată total de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92065_a_92560]
-
risc de 2,5 - 5 ori mai mare de mediastinită după by-pass aorto-coronarian (BAC). Acest risc este 1,3 - 4,7 % la nediabetici în comparație cu 0,2 - 1,2 % la utilizarea unei singure artere mamare interne. La diabetici, recoltarea ambelor artere mamare interne crește semnificativ riscul de mediastinită și poate ajunge la peste 10 % în unele serii. Totuși, la pacienții la care se recoltează BITA prin skeleton-nizare (disecția și prepararea a AMI izolată total de țesuturile din jur), riscul este semnificativ mai
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92065_a_92560]
-
BITA prin skeleton-nizare (disecția și prepararea a AMI izolată total de țesuturile din jur), riscul este semnificativ mai mic și poate fi similar cu cel al pacienților la care se recoltează o singură AMI la 0,4-2,6%. Grefarea ambelor mamare interne poate fi efectuată cu un risc acceptabil la toți pacienții incluzând pacienții cu risc mare, cum sunt diabeticii, la care skeletonizarea BITA este de preferat recoltării ca pedicol (păstrarea țesuturilor din jurul AMI inclusive a venei ) [41]. Rămân de clarificat
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92065_a_92560]
-
Gheerbrant 2, 1995: 262)] cu conceptul biologic, strict determinat, de "mamă" care a generat subansambluri de concepte specializate ca: motherhood/ maternity etc. Același model preconceptual a generat numeoase alte câmpuri/ subansambluri metaforice aflate în relație de coordonare (parte-întreg). Exprimă partea: • mamar (cf. fr. mammaire adj.; en. mammary); • mamelă - glandula mammaria NA (cf.fr. mamelle; en. breast); • mamelon - papilla mammae NA (cf.fr. mamelon; en. nipple); • mamilar - (cf. fr. mamillaire; en. mammillary). Modelul lat. mamma este productiv și prin ceea ce numim "tipar preconceptual asociat
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
malleolus,i, s.m. "ciocănaș; proiectil incendiar", diminutiv de la malleus, i "ciocan, mai, măi, măciucă"): med. ro. maleolă s.f. (cf. fr. malléole s.f.; en. malleolus. NA); mamo-/mama-/mami-,-mamo- "mamelă, mamifer" (cf. gr.μάμμη, -ης s.f. "mamă, bunică"): med. ro. mamar, adj. (cf. fr. mammaire, adj; en. mammary); man(i)-/manu- "mână" (cf. lat. manus,-us s.f. "mână"): ro. manevră s.f. (cf. fr. manouevre, s.f.; en. maneuver); mast(o)- "piept, mamelă" (cf. gr. μαστός,-οϋ s.m. "piept, sân; colină,vârf"): med
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
una arterială. Pacienții care necesită preoperator resuscitare, se încanulează vena femurală printr-un cateter plasat în AD și artera femurală. Se asigură drenajul VS printr-o canulă plasată în vena pulmonară dreaptă. Se folosesc doar grafe venoase sau arteriale. Artera mamară internă se utilizează doar dacă este plasată împreună cu un graft venos în regiunea ischemică sau dacă zona ischemică este de mici dimensiuni. Strategiile de administrare a cardioplegiei cu sânge pot fi împărțite în trei faze: - Inducția - Menținerea și distribuția - Reperfuzia
Tratat de chirurgie vol. VII () [Corola-publishinghouse/Science/92070_a_92565]
-
Nevoită să se ascundă pe la diferite adrese, întâi lângă Iași, pe urmă la Institutul Catolic "Sf. Tereza" din Cluj și la ferma Congregației Maicii Domnului (în comuna Jucul de Jos), Smaranda trecuse deja în 1946 printr-o operație de cancer mamar, realizată de doctorul Fălcoianu la spitalul din Roman. La sfârșitul anului 1947 starea i se înrăutățește și este internată de profesorul dr. Iuliu Hațieganu la Clinica universitară din Cluj, unde moare în ziua de 2 februarie 1948, vegheată de două
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]