5,310 matches
-
deși are drept corolar, în multe cazuri, tot o substantivare a adjectivelor, condensarea nu poate fi identificată cu procedeul conversiunii, deoarece conferă alte valori semantice noii formații: în timp ce leneșul poate fi în funcție de context un om, o pisică, un melc, un mamifer din America de Sud, ba chiar și, metaforic, un membru sau un organ al corpului uman etc. (iar această constatare are valabilitate sporită în cazul adjectivelor cu o aplicabilitate semantică și mai extinsă, cum ar fi amărât, frumos, micuț, prost, sărac etc.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
mascul își pierde coarnele în timpul iernii? Îi cresc altele noi în fiecare primăvară. - Omul are 206 oase? - Corpul uman produce zilnic un miliard de celule roșii? - Un om uită 80% din ceea ce a învățat într-o zi? - Elefantul este singurul mamifer care nu poate sări? - Cel mai arid deșert din lume este deșertul Atacama. - Cel mai mare cutremur, ca magnitudine, înregistrat vreodată a avut loc în anul 1960 în Chille? Cutremurul a avut magnitudinea de 9,5 grade și este urmat
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Bocăneţ Raluca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107381]
-
la recomandarea universității din Cambridge a cărei absolvent era. De-a lungul a 5 ani cât a durat călătoria, tânărul naturalist are șansa să studieze plante și animale de-a lungul coastei de vest a Americii de Sud și pădurilor tropicale, fosilele mamiferelor uriașe dispărute în Patagonia, cât și diferitele forme de viață din insulele Galapagos. Călătoria sa a inclus, de asemenea, insulele Tahiti, Noua Zeelandă, coastele Australiei, Sudul Africii, Insulele Capului Verde și Azore, oferindu-i posibilitatea să compare diferitele forme de viață în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
mai ales la albine, viespi și furnici; - familia paternă - se întâlnește la pești, unde după fecundare masculul păzește ouăle și asigură protecția peștișorilor până ce aceștia ating maturitatea necesară, femela neavând nici un rol după depunerea ouălor; - familia paternă-maternă, caracteristică păsărilor și mamiferelor. Păsările, de pildă, formează familii monogame în care iubirea conjugală este duioasă, profundă și atât de durabilă încât rareori un partener supraviețuiește celuilalt în caz de deces. Iubirea părintească față de progenituri este la fel de puternică. Papagalii, petroșelul, turturelele, columbele, ponurii, sunt
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în care iubirea conjugală este duioasă, profundă și atât de durabilă încât rareori un partener supraviețuiește celuilalt în caz de deces. Iubirea părintească față de progenituri este la fel de puternică. Papagalii, petroșelul, turturelele, columbele, ponurii, sunt exemple foarte concludente și atent studiate. Mamiferele, la rândul lor, formează familii în general monogame în care iubirea părintească este mult mai puternică decât în cazul păsărilor. Comportamentul leului și maimuței sunt exemple elocvente. Acolo unde progeniturile nu au nevoie de protecție, fiind ele însele capabile să
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
80-100 metri. Păsările își construiesc cuiburi bine meșteșugite în care depun ouăle și-și cresc puii, în plus păsările migratoare se întorc în fiecare an în același loc unde-și au cuibul pe care l-au construit în anii anteriori. Mamiferele, la rândul lor, își alcătuiesc adăposturi pe pământ, sub pământ, sau deasupra pământului, din ce în ce mai complexe și care pe lângă culcușuri, au încăperi pentru provizii și încăperi pentru refugiu în caz de pericol. Acest instinct culminează în cazul omului, unde intervi ne
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
lumea animală. De regulă însă aici determină formarea grupurilor de indivizi de ambele sexe sub formă de turme, cirezi, haite, colonii, bancuri, stoluri etc. Foarte dezvoltat la păsări (papagali, perușele, bot-roșu, corbii de munte), acest instinct devine foarte puternic la mamifere (morse, nevăstuici, caii mustangi) și mai ales la maimuțe, care se organizează în adevărate comunități conduse de un exemplar puternic și inteligent. Dacă în lumea animală tribul, sub formele prezentate mai sus, este expresia cea mai înaltă a organizării sociale
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
oricărei experiențe. Instinctele constituie baza existenței individului și a speciei, fără de care viața nu ar fi posibilă, indiferent la ce nivel de dezvoltare ne referim. Sunt detectabile chiar la formele inferioare de viață și devin evidente și bine exprimate la mamifere. În baza lor fiecare individ subzistă și fiecare specie se perpetuează. În funcție de modul de manifestare a instinctelor vor fi tot atâtea modalități de comportament, întrucât intensitatea acestora vor marca tipologia și comportamentul individului și a speciei. Fiecare din cele trei
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și o rețea efectoare (sistem contractil, secretor și motor) inclusiv căile de transmitere aferente și eferente (sistemul nervos periferic somatic și autonom). Studiul comportamentului uman în evoluția social istorică, pornind de la societățile primitive unde similitudinile cu societatea animalelor (pești, păsări, mamifere) sunt izbitoare, au permis concluzia că în fapt comportamentul este rezultanta modulărilor instinctelor prin procesul de învățare, adică modificarea comportamentului instinctiv prin experiență. Au existat și există și astăzi diverse modalități de a vedea și înțelege comportamentul uman, după cum este
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
secolului al XX-lea ethologiștii considerau că este vorba de comportamente înnăscute, plecând de la instinctul păsărilor de a-și construi cuibul, sau instinctul peștilor de a migra în apele dulci pentru a se înmulți. Prin urmare și omul, ca toate mamiferele superioare de altfel, are tendința naturală de a se comporta conform instinctelor înnăscute. William James (150) descrie 17 instincte ce stau la baza comportamentului uman și anume: imitație, rivalitate, agresivitate, simpatie, vânătoare, frică, acumulare, constructivitate, joacă, curiozitate, sociabilitate, timiditate, secretomanie
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
acest instinct sunt determinate de concurența în realizarea alegerii (care uneori este acerbă), iar gelozia sau invidia pe cel ales, poate conduce la situații care nu sunt mai puțin agresive. Se observă la păsări, la pești și mai ales la mamifere unde femela se lasă greu cucerită și de regulă cedează învingătorului. Așa de exemplu, în lumea leilor, unde 10-12 lei urmăresc aceeași femelă, dintre aceștia ea va alege doar unul cu care va rămâne, ceilalți se vor îndepărta pașnic, familia
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
soluție suprimarea familiei, suprimarea proprietății și abandonarea bolnavilor și handicapaților. Toate bunurile în statul lui Platon sunt comune, individul neavând decât posesia propriului corp. Or proprietatea este o tendință instinctivă întâlnită pe toată scara lumii viețuitoare, întrucât de la plante până la mamiferele superioare, fiecare individ își delimitează un perimetru necesar lui și familiei sale pentru subzistență și supraviețuire. Lovește, de asemenea, în familie pe care o suprimă. Legătura consfințită de căsătoria între doi indivizi de sex opus se desființează, relațiile de coabitare
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
unde pot reacționa cu antigenul. Limfocitele mai pot fi întâlnite și în alte organe ale corpului uman cum ar fi pielea și plămânii. În figura 1.10 este redată dezvoltarea limfocitelor T și B din celulele stem, la păsări și mamifere. Procesul de formare de noi celule sau elemente figurate ale sângelui poartă numele de hematopoieză. Există numeroase tipuri de asemenea elemente figurate (tabelul 1.1). Producerea de noi celule sangvine are ca punct de plecare celulele stem pluripotente (vezi fig
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
punct de vedere funcțional, se disting două populații de limfocite:- limfocite T, care se diferențiază și se maturează în timus;- limfocite B, care se diferențiază și se maturează în bursa lui Fabricius, la păsări, și în echivalenții ei funcționali, de la mamifere (măduva osoasă, ficatul, splina). În funcție de capacitatea lor de a interacționa cu antigenul specific, limfocitele sunt:- incompetente (imature), cele care nu recunosc antigenul;- competente (mature), cele care recunosc antigenul specific.Starea de competență este condiționată de prezența receptorilor prin intermediul cărora antigenele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
activitate hematopoietică, aceasta este limitată doar la un scurt interval, după naștere. Celulele limfoide diferențiate în măduva osoasă, la păsări, migrează inițial în splină și ficat, iar de aici migrează în organele limfoide centrale (timus și bursa lui Fabricius). La mamifere, din măduva osoasă, limfocitele migrează în ficat și splină. Unele își dobândesc competența imunitară chiar în măduva osoasă. La mamifere, ficatul și splina îndeplinesc funcțiile bursei de la păsări. Alte limfocite migrează în timus. Acesta este circuitul primar al limfocitelor, în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
migrează inițial în splină și ficat, iar de aici migrează în organele limfoide centrale (timus și bursa lui Fabricius). La mamifere, din măduva osoasă, limfocitele migrează în ficat și splină. Unele își dobândesc competența imunitară chiar în măduva osoasă. La mamifere, ficatul și splina îndeplinesc funcțiile bursei de la păsări. Alte limfocite migrează în timus. Acesta este circuitul primar al limfocitelor, în care se produce diferențierea independentă de antigen, în cursul căreia limfocitele devin imunocompetente. Această etapă se desfășoară în organele limfoide
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
limfocite migrează în timus. Acesta este circuitul primar al limfocitelor, în care se produce diferențierea independentă de antigen, în cursul căreia limfocitele devin imunocompetente. Această etapă se desfășoară în organele limfoide primare (timus, bursa lui Fabricius și echivalenții acesteia de la mamifere). În cursul acestei etape, limfocitele dobândesc receptori specifici de antigen (fig. 1.15, 1.16). A doua fază a diferențierii limfocitelor este dependentă de antigen și se produce în circuitul secundar. Limfocitele imunocompetente trec în circuitul sanguin și de aici
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mijloace bactericide. PMN combină mai mulți factori antibacterieni în sisteme complexe, cu o putere bactericidă superioară fiecărui component izolat. Cel mai eficace sistem bactericid este MPO - H2O2 - halogen. Diferitele sisteme bactericide nu au o distribuție egală la toate speciile de mamifere. La om, MPO are activitate maximă. Acțiunea predominantă a unuia sau altuia dintre sistemele bactericide depinde și de natura celulei fagocitate. Neutrofilele și macrofagele intens activate pot leza țesuturile gazdei, prin eliberarea intermediarilor reducerii O2, NO și a enzimelor lizosomale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
La început, calea de semnalizare Toll de la Drosophila a fost caracterizată ca reglator al polarității dorsoventrale a embrionului, fiind identificați genetic mulți intermediari care prezintă similitudini cu receptorul interleukinei 1 (IL-1) și cu reprezentanți ai căilor de semnalizare TLR, de la mamifere. Genomul drosofilei conține copii singulare ale genelor care codifică aceste componente de releu intracelular: proteina adaptorului Taber care este recrutată la membrană, după semnalizare; kinaza Pelle, un omolog al receptorului IL-1, asociat kinazei de la mamifere (IRAK) și Cactus - un omolog
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
căilor de semnalizare TLR, de la mamifere. Genomul drosofilei conține copii singulare ale genelor care codifică aceste componente de releu intracelular: proteina adaptorului Taber care este recrutată la membrană, după semnalizare; kinaza Pelle, un omolog al receptorului IL-1, asociat kinazei de la mamifere (IRAK) și Cactus - un omolog al inhibitorilor proteinelor Rel, de la mamifere. În afară de controlul expresiei genelor antimicrobiene, calea Toll participă și în reglarea răspunsurilor imune celulare. Astfel, o formă activată constitutiv a receptorului Toll induce expresia genelor antifungice Drosomycin și metchnikowin
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ale genelor care codifică aceste componente de releu intracelular: proteina adaptorului Taber care este recrutată la membrană, după semnalizare; kinaza Pelle, un omolog al receptorului IL-1, asociat kinazei de la mamifere (IRAK) și Cactus - un omolog al inhibitorilor proteinelor Rel, de la mamifere. În afară de controlul expresiei genelor antimicrobiene, calea Toll participă și în reglarea răspunsurilor imune celulare. Astfel, o formă activată constitutiv a receptorului Toll induce expresia genelor antifungice Drosomycin și metchnikowin, pe de o parte, și crește rata diviziunii hemocitelor și producția
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de o parte, și crește rata diviziunii hemocitelor și producția de lamellocite, esențiale pentru încapsularea ciupercilor invazive sau a paraziților. Activarea lui Toll conduce la realizarea unui răspuns imun coordonat în care sunt angajați deopotrivă factori celulari și umorali. La mamifere, căile protein kinazei activate de mitogen (MAPK) și semnalul transductor și activator al transcripției JAK-STAT joacă rol important în activarea răspunsurilor imune. La Drosophila s-au descris mai multe cascade MAPK, care sunt implicate în reglarea expresiei genelor antimicrobiene. Calea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
un fenotip de tip tumoral malign cu un număr mare de lamellocite. Un răspuns imun eficient la insecte are la bază transmiterea informației de la locul infecției la țesuturile implicate în realizarea răspunsului imun, precum sunt hemocitele și corpii grași. La mamifere, citokinele reprezintă moleculele semnalizatoare cheie ale sistemului imunitar. Dar acestea sunt slab conservate, iar la Drosophila nu s-au identificat gene codificatoare de omologi ai citokinelor vertebratelor precum TNFα, IFNγ, IL-1, IL-6. Nu este exclus ca, dacă asemenea citokine există
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
slab conservate, iar la Drosophila nu s-au identificat gene codificatoare de omologi ai citokinelor vertebratelor precum TNFα, IFNγ, IL-1, IL-6. Nu este exclus ca, dacă asemenea citokine există la insectă, ele să se prezinte diferit structural față de cele de la mamifere, sau ca unele dintre numeroasele gene codificatoare de proteaze dintre care 199 care codifică serin proteaze de tip tripsină să poată interveni în procesele de coagulare și melanizare sau în cascadele proteolitice care reglează căile de semnalizare ce răspund de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și melanizare sau în cascadele proteolitice care reglează căile de semnalizare ce răspund de procesele imunitare. Kush și Lemaitre (2000) au exclus posibilitatea ca recunoașterea patogenului să declanșeze mai întâi cascadele proteolitice într-o manieră analogă activării cascadei complementului la mamifere. La insecte, la care sistemul circulator este deschis, cascadele proteolitice ar putea juca un rol important în semnalizarea imunologică, rol care este similar aceluia jucat de citokine, la vertebrate. Recent, câteva studii au condus la identificarea genetică și moleculară a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]