6,293 matches
-
într-o regiune a corpului (față, membrele inferioare - paraplegie; membrul superior și inferior homolaterale - hemiplegie; pierderea motilității tuturor membrelor - tetraplegie), de diferite grade, de regulă ireversibilă. Pasivitate: dispoziție psihică caracterizată prin lipsa de inițiativă a bolnavului care poate fi ușor manipulat prin sugestie. Pederastie: forma masculină a homosexualității. Pedofilie: perversiune sexuală caracterizată prin atracția erotico-sexuală a adulților pentru copii. Persecuție: idei sau teme false, ilogice, constituind o structură organizată tematic, în conformitate cu care bolnavul se consideră victima unor acțiuni ostile îndreptate împotriva
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
viitor rău”. Cei mai mulți cetățeni cred astăzi în mitul modern baconian conform căruia adevărata putere rezidă în stăpânirea informației. Obsesia multora este că informația - obținută de savanți (noii profeți) - a căzut în mâinile unor puteri „nevăzute” („invizibile”, adică „iluminate”) și este manipulată la scară planetară. Scopul ar fi instaurarea unui nou, mare și ultim totalitarism, de către o organizație satanică terestră. Unii exegeți ai acestor trăiri bizare le-au calificat, generic, drept o „reîntoarcere a iraționalului”, o „reacție la raționalismul excesiv” și o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
direct. Ei joacă, fiecare, rolul demagogului antic care „preforma” opțiunile politice ale cetățenilor, cu deosebirea că acest demagog modern (care se autointitulează „formator de opinie”) nu se limitează la chestiuni politice și beneficiază de televiziune, presă etc. pentru a-i manipula (a-i orienta sau a-i dezorienta) pe cetățeni în luarea deciziilor. Curriculumul retoric poate fi amplificat prin publicarea unor statistici (rapoarte naționale și internaționale) care au darul de a sugera „căi de mijloc” bune de urmat de „individul mediu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1993). Baudrillard a folosit conceptele de real, simbolic și imaginar în accepțiunea conferită de Jacques Lacan pentru a descrie „realitatea postmodernă”. A ajuns la concluzia că medierea explozivă și polimorfă a experienței - mai ales prin relațiile dintre imagini și semne manipulate de televiziune, radio, internet - determină o realitate nouă, a cărei esență este dată de simulare și simulacru. Aceasta este hiperrealitatea. În 1994, Baudrillard i-a dat o descriere sagace în capodopera sa Simulacres et Simulation (Simulacra and Simulation, University of
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
orientarea spre efortul de recunoaștere și menținere. Richard Scott (2004), un specialist în studiul instituțiilor și organizațiilor, crede că problema durabilității și menținerii este cheia mobilizării subiecților instituționali. Organizația își creează un suport teoretic cultural-cognitiv inspirat din ideologia dominantă și manipulează apoi variabile ca includerea, dobândirea identității, integrarea (un cuvânt mult iubit și utilizat până nu demult). Există, la fiecare individ, o nevoie de recunoaștere instituțională, de integrare într-un ritm colectiv și într-un model organizațional. La rândul ei, instituția
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
produs schimbări grotești în ierarhia profesională și cea a reușitei în viață, în sistemul de valori și au schimonosit ideea de moralitate. Bine plasat în preajma satisfacerii acestei nevoi de bază - hrana -, oricine devenea o persoană importantă, cultivată de semeni, flatată, manipulând relații sociale și traficând binele altora. Orice societate are categorii de indivizi care se bucură de privilegii. Victoriile cotidiene priveau, în cea mai mare parte, procurarea alimentelor necesare supraviețuirii. Cuvântul noroc apărea frecvent în conversațiile zilnice: am avut noroc că
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
însemna libertate, creativitate, neconvenționalism, spontaneitate și, mai presus de toate, emoție. și, cu toate că funcționa suspiciunea, în cârciumi vedeai oameni absorbiți de conversații, degustând cu satisfacție imperfecțiunile răului, avantajele arbitrarului, limitele factorului uman, având adesea în centru un extrovert vesel care manipula cu artă contagiunea și ridica viața la rangul pe care-l merita. Se cădea în normalitate, se compensau frustrări, se sublimau euri neutilizabile. Referințe bibliografice Barbu, D. (1998), „Destinul colectiv, servitutea involuntară, nefericirea totalitară: trei mituri ale comunismului românesc”, în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
era utilizată pentru a controla, pentru a impune autocenzura, frica de a nu greși”. Un fost judecător reflectează astfel asupra modului în care se făcea îndoctrinarea: „Nebunia era modul cum erau tratați oamenii, modul în care se dorea să fie manipulați, să-i transformi în roboți care să aplaude discursurile marelui gânditor, era limitarea la absurd a posibilității de a comunica, de a te exprima... Dorința de a impune un singur gând, o singură imagine, o singură idee era absurdă”. Îndoctrinarea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
aceea că Valea Jiului era sub influență și manipulare KGB încă din 1948, când se înființase societatea mixtă româno-sovietică condusă de un colonel KGB; greva minerilor, la rândul ei, nu ar fi fost altceva decât o încercare a KGB-ului (care manipula prin amintitele laboratoare de cercetări) de a-l contracara pe acel Ceaușescu megaloman-naționalist ce susținea desovietizarea și devenise rebel împotriva Kremlinului (dar numai ca să-și poată clădi și consolida propriul cult al personalității). În acest sens, misiunea laboratoarelor de cercetare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
viclenie (s-au prefăcut a fi cedat în fața anchetatorilor) sau chiar prin revoltă și insolență în fața celor care îi agresau fizic și psihic. Nu puțini au fost cei care mai întâi au încercat să-și păcălească anchetatorii și să-i manipuleze, chiar dacă au fost descoperiți ulterior. Gavrilă Filichi, a cărui mărturie este cea mai amplă în ceea ce privește ancheta, relatează că era prevenit asupra capacității sale de rezistență imediat după arestare: „De la bun început l-am considerat pe anchetator un adversar cu care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să vină Cineva”, liniștește pe moment creierul nostru obsedat de ordine și prizonier al lanțurilor cauzale lineare de tipul „dacă a fost un început, trebuie să fie și un sfârșit”. Fără repere suntem în „aer” și singura posibilitate de a manipula viitorul este lărgirea granițelor prezentului psihologic, adică a aprofundării înțelegerii și conștiinței propriului eu. Viitorul sau „ziua de apoi” a fost întotdeauna speculația de fond a oricărei manipulări sociale, indiferent dacă e vorba despre politică sau religie. Politicienii, care promit
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
individuale. Posibilitatea unei compensări a fost oferită, din păcate, de tot felul de credințe sau secte care au profitat de dizolvarea structurilor comunismului. Cum lipsa clarificărilor menține „analfabetismul emoțional”, iar acesta oferă baza analfabetismului social, individul a fost ușor de manipulat și a rămas aceeași victimă a fricii din trecut, a nesiguranței zilei de mâine, perpetuată de profitorii haosului și ai principiului pseudodemocratic laissez-faire care l-a făcut posibil. L.A.: Crezi că acest principiu a fost o intenție de dirijare prin
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de noi cunoștințe, ci urmărește mai degrabă structurarea gândirii, dezvoltarea strategiilor și a plăcerii de a inventa (este vorba despre a învăța să înveți și de a învăța să creezi). Copilului i se propune un univers în care poate opera, manipulând obiecte după un anumit număr de reguli. Un răspuns scris, grafic sau sonor al calculatorului însoțește prestația copilului și îi permite să‑și îmbogățească în mod constant și progresiv mediul personal. Există și alte instrumente (pachetul de desenat KIDPIX) sau
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sonor al calculatorului însoțește prestația copilului și îi permite să‑și îmbogățească în mod constant și progresiv mediul personal. Există și alte instrumente (pachetul de desenat KIDPIX) sau medii specializate (dispozitiv hipermedia audio‑tactil FACTISON) care permit copiilor nevăzători să manipuleze și să transforme obiecte. În general, calculatorul oferă elemente simple și modulare pe care copilul le poate alege și organiza în spațiu și timp. Facilitarea și economia gestului asociate cu puterea de acțiune a calculatorului, compunerea mesajelor textuale și a
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
care oferă o stimulare progresivă prin imagini desenate. Atenția vizuală a elevilor, fixarea și urmărirea imaginilor pot fi consolidate folosind programe care creează strălucire, imagini colorate, însoțite de sunete. Acei copii care dezvoltă o concentrare a atenției pot ajunge să manipuleze imagini. Elevii care nu vorbesc pot învăța cum să folosească imagini pentru a‑și exprima alegerile; astfel, își dezvoltă coordonarea ochi‑mână și își consolidează legătura cu interfața monitorului. Unii ajung să opereze cu obiecte reale, similare celor de pe monitorul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
umani, camerele de luat vederi, microfoanele, scannerele și radarele. Aparatele de înregistrat sunt echipamente prin intermediul cărora sunt plasate informațiile în containere. Aici se încadrează procesele umane, imprimantele, magnetofoanele/casetofoanele/reportofoanele și inscriptoarele de discuri. Procesoarele de informații sunt obiecte care manipulează informații - oamenii, microprocesoarele, precum și softul și hardul sistemelor informatice. Termenul de infrastructură informațională se referă la resursele informaționale, inclusiv sistemele de comunicație, instituții sau persoane din domeniu. Se poate vorbi despre infrastructura informațională a apărării, infrastructura informațională națională și infrastructura
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
a unui boier lipsit de scrupule și nemilos, își asumă responsabilitățile de diriguitoare a moșiei și satului, purtându-se omenește cu toți. E divinizată de țărani (aceștia, priviți foarte superficial de autor, apar ca primitivi, puerili, naivi și ușor de manipulat), care, încercând să nu o supere cu nimic, devin mai buni, mai solidari, mai productivi. Dorind să fructifice impresiile călătoriei în Japonia și SUA, P. le dă o formă romanescă. Americana îndrăgostită (1920) e o poveste oarecum insolită, făcând loc
POP-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
socio-cultural) și narcotizant (în plan estetic); [...] - poeții și prozatorii generației ’80 nu sunt, în marea lor majoritate, niște postmoderniști; [...] - folosirea termenului se impune, deci, dar numai cu accepțiunea pe care i-o dau teoreticienii occidentali, fără a încerca să îl manipulăm și, mai ales, fără iluzii; - fără iluzii, în sensul că folosirea unui termen nou nu ne face neapărat mai inteligenți sau mai talentați, că literatura noastră nu devine mai valoroasă sau mai «competitivă» pe plan universal dacă «avem și noi
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
și la ale unor clasici din alte literaturi (Iluzii pierdute de Balzac ș.a.). Textele „critice” ale lui M. sunt ilustrative în cel mai înalt grad pentru discursul ideologizat, marxist-leninist-stalinist, al primilor ani de regim comunist: un determinism grosier, fără nuanțe, manipulat pentru a servi „luptei de clasă”, o încercare abuzivă de desfigurare a literaturii anterioare, pusă fie la zid, fie forțată să anticipeze „valorile” prezentului, un calapod neiertător al realismului socialist, o fetișizare a literaturii sovietice și a influenței „benefice” asupra
MORARU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
lui. Carte „de o seninătate destructivă”, cum o numește Jean François Revel, Le Mirage linguistique spune ceea ce lumea intelectuală franceză a trecut sub tăcere un timp îndelungat și aruncă o lumină revelatoare asupra comportamentului discreționar al intelectualilor francezi, care au manipulat lingvistica în scopuri precise. Autorul face radiografia inclementă a unei forme de totalitarism științific falimentar, dar și o evaluare a costurilor sale morale. Cartea consemnează despărțirea de structuralismul tinereții și al debutului românesc, fiind scrisă evident din perspectiva unui mediu
PAVEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
munți. „Bandiții” ilustrează trăsătura opresivă a societății de dinainte de comunism, făcând contrast cu ofițerii de securitate, exemplar pozitivi. Un interes relativ prezintă, în peisajul prozei polițiste românești, romanul Îngerul negru, prin aceea că asasinul nu acționează direct, ci prin interpuși manipulați sub hipnoză. În romanul istoric O. este stimulat de figura lui Vlad Țepeș, care apare în narațiunile de spionaj și aventuri Masca burgundă și Spada de Toledo. În schimb, personajul principal din Eroul necunoscut evoluează în decorul anilor 1876-1877, înainte de
OCHINCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288506_a_289835]
-
lui Aldous Huxley Minunata lume nouă, apărută în anii ’30, a surprins epoca prin imaginea unui viitor posibil: o societate înalt perfecționată tehnologic, cu un grad ridicat de integrare și control asupra ei însăși, dar complet antiumană. Individul este strivit, manipulat de un sistem extraordinar de eficient tehnologic, în numele „raționalității” și „eficienței”, dar a unei raționalități a sistemului indiferente și chiar ostile față de oameni. Cartea era însă simplă literatură, un roman mai mult fantastic decât științific. Când cu câteva decenii mai
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Rezistența poate fi însă destul de generală, fiecare parte temându-se că utilizarea sociologiei va produce schimbări în defavoarea ei. Alvin Zander (1961) face o observație interesantă în legătură cu o asemenea sursă de rezistență. Oamenii se tem de informația incompletă. Aceasta poate fi manipulată, poate ascunde intenții adverse. Din acest motiv, informarea completă a tuturor participanților unui sistem social în legătură cu activitatea specialistului și a obiectivelor sale reprezintă una dintre normele fundamentale ale sociologului practician, menită să elimine rezistențele ce ar putea fi generate de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
procesul lecturii energii semnificative și imprevizibile. Față de primele studii, ponderea și chiar chipurile autorilor tratați se estompează treptat. În scenariul ale cărui aspecte sunt mereu urmărite, așa-numitele figuri de creatori sunt reduse progresiv la condiția lor reală de actori manipulați de o regie din culisele limbajului. În fine, cea de-a treia etapă include cărțile al căror obiect e poezia, iar unghiul de vedere din care operează criticul este cel poetic. Nu poezia îl interesează, ci procesul producerii ei, numit
NEGRICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
se situează la interfața dintre acțiune și contextul său, reunind astfel variabile dependente (comportamentul) și variabile independente (contextul) într-o singură unitate. Atunci când clinicianul aplică conceptul pentru a schimba comportamentul (motor, emoțional și cognitiv), unele variabile independente specifice pot fi manipulate și se poate constata efectul acestei manipulări. Este principiul de bază al primului val al terapiilor cognitive și comportamentale. Ori nu așa se petrec lucrurile în cazul modelelor cognitive utilizate în clinică. Astfel, dacă, de exemplu, dorim să modificăm o
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]