5,243 matches
-
unor amintiri și convingeri uitate de mult timp. Încă de tânăr, fusese fascinat de multitudinea de feluri în care, în Abație, motivului geometric al spiralei i se adăugau diferite părți secundare. Scara cea mare a bibliotecii era o spirală de marmură neagră care, de la ultimul nivel, continua inexplicabil cu o porțiune construită dintr-o piatră de un alb lăptos. Mai erau desigur și augustinele, bijuteriile care se vindeau în Câmpie și care, pe lângă spirala de platină, făceau să lumineze încă una
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de Bella vrea s-o declanșeze împotriva noastră, folosindu-sc și de niște extratereștri înfiorători! Oksana își încordă privirile, încercînd să vadă mai bine chipul celui carc-i vorbea. Schiță un pas, dar la numai doi metri în fața ei podeaua de marmură se înnegri cu un zgomot sec, semn că locul acela fusese lovit cu o descărcare laser. - Nu te cunosc, zise Oksana către celălalt. - Și ce-ar trebui să știi despre mine? Sunt un Johansson ca și tine. Eu sunt însă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cu impresiile de călătorie sau cu jurnalul intim. Nu se potrivesc fiindcă nu le suportă. Un cioplitor de litere nu glumește. Nu poți să lungești vorba ori să faci o digresiune cu o daltă de fier și o bucată de marmură. Teama de naivitățile deterministe nu trebuie să ne împiedice să raportăm prolixitatea societăților noastre logoreice la abundența suporturilor, la miniaturizarea lor și la costurile lor din ce în ce mai mici. Sau, mai mult, promovarea procedeelor de colaj și de deturnare spre o artă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
foloseau pielea de măgar ca suport pentru titlurile conferite au catalogat multă vreme hîrtia ca fiind nefiabilă, incapabilă să eternizeze tentativele de imobilizare a timpului tratatele, cartele și constituțiile. Vitrina cu medalii exhibă totdeauna nostalgiile permanenței, și toți dictatorii iubesc marmura. Rezultă că autoritatea negație a uzurii și denegare a morții se împlinește în rigiditate și reconsideră flexibilitatea. Nu se recomandă negarea armoniei necesare între delectabil și materia care îl onorează. Demnitatea plăcerii interzise de a bea un château-pétrus dintr-un
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
teatrul cinematografului, cinematograful televiziunii ("Atunci, domnule Președinte, facem o seară Averty, am caseta în sertar"; "Din păcate, Maiestate, protocolul ne trimite la Lacul lebedelor, sărim peste concert"). Ca și clădirile puterii (bănci și palate), care se înșiră de la cele din marmură la cele din piatră și apoi cărămidă refuzînd placajul, documentele noastre oficiale caută cele mai puțin perisabile suporturi, printr-un fel de instinct termodinamic, dacă putem spune așa: pasibil de o lectură în termeni de entropie și negentropie. La urma
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
În grafosfera socialistă, acolo se află originalitatea și seducția sa, autorul doctrinei este propriul ei interpret. Ceea ce-i diferențiază, în secolul al XIX-lea, pe soldatul Literei de burghezul Literaturii. Eclerorul Progresului trebuie să fie și un lucrător calificat în marmură și plumb. "Este sigur că pentru "intelectuali" cealaltă meserie pe care ar trebui să o cunoască este meseria de tipograf, scrie Andler în Viața lui Lucien Herr. Va veni cu siguranță o vreme în care omul de litere și omul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și scriitorii nu mai au unde să se întîlnească, nu mai au ce ustensile de lucru să împartă. Din practică și profesională, relația lor a devenit mondenă și decorativă. Sărăcire reciprocă prin separare. Presa secolului al XVI-lea, ca și marmura în secolele al XIX-lea și al XX-lea (să spunem de la Michelet la Camus și Mauriac), era mai întîi loc de întîlnire, punct de contact între profesioniști din clase diferite, făcînd inevitabilă din punct de vedere tehnic un soi
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
lui de „vorbire lăuntrică”, de „dialog cu sine Însuși”, de „monolog interior” - este unul din principalele mecanisme de elaborare și perfecționare a „conștiinței”, de explorare și valorificare a resurselor propriei personalități. * „SÎnt oameni care se Împietresc pentru a părea de marmură.” (N. Iorga) Sufletul nostru trebuie să fie bogat În sensibilitate, și nu În prețiozitate: „Detest pe oamenii care au inima acoperită cu o carapace de broască țestoasă sau cu o piele de hipopotam” (G. de Maupassant). * „SÎnt oameni care tîrguiesc
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
funcționarea ființei: zone de umbră, pliurile primei copilării, forțe sumbre și determinante, necesități psihologice, deci fiziologice... Numeroase propoziții incidente din text dovedesc luciditatea sa în privința motorului inconștient al conștiinței. Avertismentul către cititor care deschide Cartea I oferă versiunea gravată în marmură pentru marele public: Montaigne scrie pentru prieteni, pentru familie și rude în cadrul unui proiect casnic și privat, fără a se sinchisi de glorie și de reputație. Dorește să lase după moarte o urmă utilă după care să fie cunoscut mai
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
care i-au permis să aibă o viață fericită. Găsim aici un elogiu adus prieteniei, o celebrare a femeilor și o pledoarie în favoarea cărților. Trei timpi în stare să genereze exerciții spirituale. Trei folosințe ale trupului care jubilează. 39. Falsa marmură a prieteniei. Paginile lui Montaigne despre prietenie țin de monumentul nostru național. Chiar și de cel internațional. Uneori sunt luate ca atare fără a ne mai întreba care anume este rolul ficțiunii, al rescrierii Istoriei și al inventării unei mitologii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Istoriei și al inventării unei mitologii - rol conștient sau nu - și de care Montaigne se face vinovat. Montaigne și La Boătie îi reciclează pe Ahile și Patrocle, pe Oreste și Pylade! Iată o medalie bătută pentru eternitate, un carou de marmură, un plafon pictat ca un fel de Capelă sixtină din PĂrigard... Montaigne nu apare niciodată mai platonician ca în paginile în care jonglează cu marii clasici: în faimosul capitol douăzeci și opt din cartea I găsim o îmbinare abilă între o istorie
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fredonată în manualele Lagarde-Michard și în licee de atâta amar de vreme... Și totuși. Când este vorba să fim cu adevărat prieteni să dăm realmente dovadă de prietenie, să demonstrăm că efectiv că evoluăm în excepție, să fim la înălțimea marmurii sculptate, de ce ne eschivăm oare? Căci Montaigne pretinde că scrie Eseurile pentru că îi lipsește La Boătie îașadar, nu numai pentru rudele și prietenii care-i vor supraviețui, așa cum anunța în introducere...; el nu renunță totuși la a face publice niște
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Și episoade mai curând reale decât fictive, mai mult montaigniene decât platoniciene! Discuții despre vânătoare și politică, despre religie și despre femei, despre filosofie și despre chestiuni personale, despre literatură și despre cai... Dar, pentru a nu lăsa umbre pe marmură, el tace cu bună știință numele acestor prieteni cât se poate de reali, concreți, tereștri! Mai bine să lăsăm să se creadă că pentru el cuvântul prieten n-are plural. Scriind despre La Boătie, Montaigne revelează ceea ce este cel mai
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
un concept vag, ci o realitate tangibilă, senzuală. O va fi sărutat cu lăcomie pe Marie de Gournay, desemnată în carte ca fiica sa adoptivă - niște cuvinte scrise probabil de doamna în chestiune pentru a-și grava astfel imaginea în marmura unei ediții definitive? Nu se știe... A fost ceva foarte cast, zice el; o putem crede dacă ne amintim de starea formei sale sexuale atunci când a întâlnit-o: ea avea douăzeci și doi de ani, el cincizeci și cinci. Dar
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ne oprim puțin asupra ei. Philodemos și ai săi aduc mărturie în acest sens. Iar tensiunea lor vizează o capodoperă ciudată: făurirea de sine, scrierea și confecționarea propriei identități, sculptarea subiectivității proprii ca și cum ar fi o operă de artă - o marmură asemeni Doriforului sau lui Heracle ale lui Polictet ori Amazoanei lui Phidias, trei dintre operele expuse în vila lui Piso. Pentru a atinge acest țel, mijlocul potrivit este buna întrebuințare a timpului, buna folosire a fiecărei secunde disputate între două
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
au fost. Iată un singur exemplu (aș putea să dau sute) despre elenistul Maurice Croiset: „La catedra de la Collège de France, pe fotoliul său de la Academia de Inscripții, septuagenarul, octogenarul, nonagenarul (subl. n.) stătea ca un înțelept al vechimii pe marmura băncilor ateniene. Afară ceața se întindea și se strângea înapoi, picături cădeau din neguri, urlete de sirene și vâjâituri de motoare tăiau un aer gros și obscur, strigăte nervoase trimeteau unde spre fereștile sălii, iar el stătea liniștit, străin de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Vietnam, situat În Washington D.C. este, cu siguranță, unul dintre cele mai reușite construite vreodată, dacă e să ne luăm după numărul și densitatea vizitatorilor. Maya Lin a proiectat o suprafață ușor curbilinie, marcată (nu dominată) de un perete de marmură neagră pe care sunt trecute numele celor căzuți. Ordinea nu este nici alfabetică, nici În funcție de unitatea militară, ci cronologică, stabilită În funcție de data decesului, astfel că cei care au căzut la datorie În aceeași zi și În aceeași zi sunt grupați
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
englezi de astăzi, Shelley), Șt. Zeletin (Intelectualii români și proletariatul, Despre ideal, Filosofie și filosofi, Renașterea națională și oamenii ei reprezentativi), Octav Onicescu (Romantismul industrial, Italia zilelor noastre), F. Aderca (Henri Barbusse, O eroare: C. Dobrogeanu-Gherea, Rodin: un dramaturg al marmurei), D. Drăghicescu (Misticismul vremurilor noi), Mircea Florian (Răsturnarea tuturor valorilor, Misterul și viața noastră, Educație și educatori, Lume dezechilibrată, Maine de Biran, Cultura română și ortodoxia, Spinozism sau iubire geometrizată ș.a.), P.P. Negulescu (Partidele politice), N.N. Matheescu (Criza socialismului românesc
IDEEA EUROPEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287501_a_288830]
-
adu-ți aminte, spune Luke. Încearcă să nu pari chiar așa de impresionată. — A, da, bine. În clipa În care ușa e dată larg de perete, Îmi iau cea mai neimpresionată expresie de care sînt În stare. Pe dalele de marmură negru cu alb stă o femeie foarte subțire de patruzeci și ceva de ani. Poartă jeanși albi D&G, o bluză casual, care efectiv știu că a costat-o cinci sute de lire și un inel cu diamant atît de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
uriaș. Iar scara interioară În spirală e Hollywood curat! Mă Închipui instantaneu coborînd grațios cu o rochie de seară fenomenală, În timp ce Luke mă așteaptă admirativ la baza treptelor. — S-au făcut multe ședințe foto aici, spune Fabia, arătînd spre scară. Marmura e importată din Italia, iar candelabrul este un Murano foarte vechi. E inclus În preț. Văd că așteaptă o reacție din partea noastră. — Foarte frumos, spune Luke. Becky? Cool. Trebuie să fiu cool. — E În regulă. Schițez un căscat. — Putem vedea
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
contacta chiar mîine la prima oră... — Uitați care-i treaba, din punctul meu de vedere, casa e dată, spune soțul Fabiei, dîndu-și ochii peste cap. Eu unul trebuie neapărat să beau ceva. Vă doresc succes În căutare. Traversează dalele de marmură spre bucătărie și aud ușa de la frigider deschizîndu-se. — Îmi pare rău, zice Fabia ridicînd din umeri și ne conduce spre ușa de la intrare. — Dar... zic, apoi amuțesc, neputincioasă. — E ok. Dacă dumneavoastră sau cumpărătorul vă răzgîndiți, vă rugăm să ne
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
bați prin Londra, se cutremură Janice. Știți și voi cum e, stai la semafor pînă te plictisești... și pe urmă, din senin, te trezești că bagă cuțitul În tine. — Cine? exclamă tata exasperat. Cine bagă cuțitul În tine? — Dale de marmură. Vai de mine și de mine. Mama ridică ochii din foi și face o față lungă. — Și ce face ăsta mic, cînd Începe să meargă? Poate vă gîndiți să puneți mochetă peste tot. Una marocană buclată, ca să nu se vadă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Împreună, pot accepta orice provocare, Îi pot face față, ieșind din luptă cîștigători. Ca o echipă. Ca o familie. (Partea asta eu am scris-o.) Ajung la birou cu puțin Înainte de ora unu, și traversez ca o gazelă holul de marmură spre Karen, recepționera. Aceasta se Întreține pe un ton scăzut cu colega ei Dawn, Îmbujorată și supărată. Sper că nu s-a Întîmplat nimic. — Nu-i corect, o aud zicînd În șoaptă În timp ce mă apropii de biroul ei. Pur și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
foarte mîndri de această pistă de Încercare, spune, Împingînd fără pic de efort șase landouri și aliniindu-le perfect. Mergînd pe această bandă rulantă, veți descoperi orice tip de suprafață pe care Îl poate Întîlni căruciorul În viața lui, de la marmura lucioasă a unui mall la pietrișul de pe plajă, Într-o vacanță la mare, și pînă la treptele de piatră ale unei catedrale... Am ajuns! Uau. SÎnt extrem de impresionată. Pista de Încercare are cam treizeci de metri lungime, ca o pistă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
spune Luke, cu o voce de clip de promovare a unui nou film. Nu poate fi Înfrînt. — Da? Da’ ia să te văd, Warriorul tău e-n stare să facă o piruetă? Îi răspund. Am ajuns deja la suprafața cu marmură, și căruciorul meu face un balet de vis! E suficient să Îl Împing cu un deget, și el face imediat un opt perfect. — Vezi? E absolut... Ridic ochii și-l văd pe Luke deja la zona cu pietriș. Așa nu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]