3,109 matches
-
semnul de soare-apune, adică prezența unui lizereu scleral deasupra irisului atunci când pacientul privește înainte. Discrepanța dintre masivul facial și calota craniană apare și la unii pacienți cu deficit sever de GH. Aceasta ar fi cauzată de faptul că dezvoltarea oaselor masivului facial este mai dependentă de GH decât oasele calotei craniene. La copiii cu nanism Laron se mai observă și apariția tardivă și persistentă a dentiției provizorii . Investigarea pacienților cu rezistență la acțiunea GH va demonstra de multe ori existența unui
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
de obicei, active în perioada adultă, atunci când creșterea în lungime a încetat. Așadar, excesul de GH la adulți nu va mai putea duce la o creștere suplimentară în înălțime, dar va determina o creștere excesivă a extremităților, evidentă la nivelul masivului facial (nas, buze, limbă, arcade sprâncenare, arcade zigomatice), la nivelul mâinilor și picioarelor (planșa 50). Aceste modificări sunt cunoscute sub denumirea acromegalie . Acromegalia este deja o boală destul de rară, cu o incidență de 1/5.000 locuitori. Un număr mic
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
criterii deosebite de cel genealogic.55 Or, clasificarea limbilor după criterii tipologice se interferează, inevitabil, cu cea genealogica. Este drept că între diversele tipuri 56 și diversele "familii" nu există coincidențe perfecte 57; totuși, cele existente sînt adesea atît de masive și atît de izbitoare, încît nu pot fi trecute cu vederea. Referindu-ne la "tipurile" tradiționale, ar fi incorect - din punctul de vedere al unei descrieri științifice riguroase - să neglijam faptul că, de pildă, tipul așa-zis "aglutinant" caracterizează limbile
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
locuire omenească încă din epoca neolitică (epoca pietrei cioplite), adică cu circa 3000-4000 de ani înainte de Hristos (deci cu cca cinci-șase mii de ani în urmă), când agricultura a început să pătrundă și în aceste locuri pe seama tăierii pădurii din masivul forestier, inițial aproape compact, al Colinelor Tutovei, tăieri ce s-au extins treptat pe văi, începând dinspre marginea arealului păduros spre interior. * Referitor la evoluția vieții social-economice a populației din Colinele Tutovei, se apreciază că: > În feudalismul timpuriu (adică în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
valori medii anuale termice de 8,50-9,50C și pluviometrice de 550-650mm, favorizează o vegetație forestieră de stejereto-carpinete cu arțar, jugastru, tei etc., doar parțial conservate pe culmile deluroase mijlocii, și de goruneto-făgete cu paltin, mesteacăn ș.a., sub formă de masive aproape compacte pe culmile mai înalte, în timp ce pe culmile mai joase și versanții văilor domină o vegetație de silvostepă (pajiști cu rare pâlcuri sau fragmente de pădure), înlocuită aproape în totalitate prin culturi agro-viti-pomicole, ce exprimă caracterul economic de bază
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
a activității acad. Valeriu D.Cotea. BARBU N. (2002), Etapele dezvoltării studiului solului în România, în vol. "Știința solului în România în sec.XX", Ed. Cartea pentru toți, București. BARBU N. (2002), Rarăul între turism și știință, prefață la cartea "Masivul Rarău" de Constantin Rusu. BARBU N. (2002), Stejarul de la Corobănești, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza"Iași, t.XLVIII, s.II.a. BARBU N. (2002), Subcarpații în contextul actual, prefață la cartea "Subcarpații dintre Trotuș și Șușița" de Adrian Grozavu. BARBU
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
-a aniversare", Anal.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași (sub tipar). BARBU N. (2009), "Prof.univ.dr. Irina Ungureanu" (manuscris). BARBU N. (2009), "Prof.univ.dr. Victor Sficlea" (manuscris). BARBU N. (2009), "Prof.univ.dr. Vasile Băican" (manuscris). prim autor BARBU N., IONESI L., IONESI BICA (1964), Masivul Ciungilor, caracterizare geologică-gemorfologică, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.X. BARBU N., IONESI L., IONESI BICA (1966), Observații geologice și paleogeomorfologice în zona de contact a Obcinelor Bucovinei cu Podișul Sucevei, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
VI, f.1. COSTACHE I., GRANEANU A., POPOVICI I., BARBU N. (1960), Condițiile naturale din Moldova și influența lor asupra agriculturii, Rev. "Metode agrotehnice pentru sporirea producției agricole în Moldova", Ed.Acad.R.P.R. BUCUR N., BARBU N. (1961), Complexul fizico-geografic din regiunea masivelor deluroase Copalău-Cazancea-Guranda, An. Șt. Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.VII, f.1. BUCUR N., BARBU N. (1965), Regradarea solurilor din Depresiunea Jijia-Bahlui, An.Șt. Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XI. MARTINIUC C., BARBU N.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Iași, s.II, t.XVII. MARTINIUC C., BARBU N., PANTAZICĂ M. (1971), Bazinul Bahluiului. Caracterizare fizico-geografică, "Conceptul sociologic de zonă", Acad.de șt.soc.și pol.a R.S.R., Centr.de șt.soc., Iași. SÎRCU I., BARBU N., PAULENCU D. (1971), Masivul Rarău. Unele observații geomorfologice, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVII. SÎRCU I., BARBU N., PAULENCU D. (1972), Contribuții cu privire la geomorfologia masivului Rarău, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVIII. LIXANDRU GH., BARBU N.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
pol.a R.S.R., Centr.de șt.soc., Iași. SÎRCU I., BARBU N., PAULENCU D. (1971), Masivul Rarău. Unele observații geomorfologice, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVII. SÎRCU I., BARBU N., PAULENCU D. (1972), Contribuții cu privire la geomorfologia masivului Rarău, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVIII. LIXANDRU GH., BARBU N. (1972), Studiul apelor freatice din lunca Bahluiului în sectorul Iași-Podu Iloaiei, Lucr.Conf.Naț.de Șt.Solului. DONISĂ I., BARBU N., IONESI L. (1973), Etapele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
M (1983), Factorii pedogenetici naturali, Geogr.României, vol.I, Ed.Acad.R.S.R. FLOREA N., BARBU N., ILIE I. (1983), Clasa solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate, Geogr.României, vol.I, Ed.Acad.R.S.R. RUSU C., BARBU N., LUPAȘCU GH., TODERIȚĂ MARIA (1984), Considerații pedogeografice asupra Masivului Giumalău, Lucr.Sem.geogr. "D.Cantemir", Iași. LUPAȘCU GH., BARBU N., RUSU C., TODERIȚĂ MARIA, LUPAȘCU ANGELA (1984), Solurile din partea nordică a Munților Stânișoarei, Lucr.Sem.geogr. "D.Cantemir", Iași. RUSU C., BARBU N., LUPAȘCU GH., BUCUREȘTEANU MARIA, LUPAȘCU ANGELA
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
a Carpaților Orientali", An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.LI, 2005. LĂCĂTUȘU RADU, "Agrochimie", An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.II, s.II.c, 2006. Prefețe LUPAȘCU Gh., "Geografia solurilor cu elemente de pedologie generală", 1998. RUSU C., "Masivul Rarău", 2002. GROZAVU A., "Subcarpații dintre Trotuș și Bistrița", 2003. MARĂ M. și BULZAN P., "Studiul fizico-geografic al văii Siretului între Bacău și Adjud", 2004. RUSU C. și colab., "Solurile munților vulcanici din nord-vestul Carpaților Orientali", 2008. Contracte de cercetare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
sudice ale Franței. Am parcurs astfel cu microbuzul (și pietonal în sectoarele dificile) Alpii sudici francezi, regiunea deluroasă Provence, cursul inferior și Delta Ronului, întreg litoralul mediteranean francez cu al său renumit "Soleil du Midi" și Munții Ceveni (Cevennes) din Masivul Central Francez ... totul finalizându-se cu o fastuoasă masă de încheiere la Marsilia și cu vizitarea principalelor obiective culturale și turistice ale Parisului: Universitatea Sorbona (cu Facultatea de Geografie), Catedrala Notre-Dame, Turnul Eiffel, Palatul Luvru etc. De menționat că, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
parizian cu grupul SOM (Seine-Oise-Marne). Dar faptul esențial este apariția folosirii metalului (aur și aramă), a cărui tehnică s-a instalat în Orient de pe la -6000 și s-a extins în Occident. Primele regiuni care exploatează arama sînt Cevennes și sud-estul Masivului Central, unde găsim civilizația de la Fontbouisse. Dar un popor a cărui origine este controversată îi asigură răspîndirea în toată Europa: campaniformii, de la numele formei de clopot a unui pahar, legat de expansiunea acestui grup. Această perioadă a neoliticului în care
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
confruntă cu tradiții locale puternice și, în sfîrșit, ultimele regiuni ocupate. Nucleul celtic cuprinde esențialmente zona geografică situată între Sena și Garona. Acolo s-au instalat popoare importante care au jucat un rol fundamental în raporturile cu Roma: arvernii din Masivul Central, eduenii din Burgundia, secuanii din Jura, helveții din Elveția sau biturigii cubi din Berry etc. Spre sud-vest acest nucleu se prelungește cu popoarele de santoni din Charente, de lemovici din Limousin, petrocorii din Dordogne, pictonii din Poitou, biturigii vivisci
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
civilizație, legată pentru el de lumea mediteraneană, și de curaj sălbatic, caracteristic lumii barbare din nord. DOCUMENT 2 Situl de la Bibracte, mai sus de orașul Autun, este implantat pe muntele Beuvray (între 750 și 820 metri), care face parte din masivul munților Morvan. Primele săpături au avut loc începînd din 1865 și situl mai constituie și astăzi un important șantier arheologic. Bibracte era oppidum-ul cel mai bogat al poporului eduen. Accesul principal se face aici prin nord-est, prin poarta Rebout. Zidul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
îndrăzneț: suprimarea Senatului, descentralizare administrativă, impozit pe venit, separarea Bisericii de Stat. Electoratul radicalilor era încă, în 1879, cel din cartierele muncitorești ale marilor orașe, dar el se implantează din ce în ce mai mult în regiunile rurale, "roșii" de multă vreme, precum nordul Masivului Central, sau provenite din bonapartism, precum sud-vestul și departamentele Charantes. Anii 1881-1885 sînt dominați de republicanii de guvernare, "oportuniștii". În cîțiva ani, ideile republicane se transpun într-o serie de legi: în 1881, libertatea de reuniune și libertatea presei; în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
conștiința valorii lor proprii, totdeauna amplificată de inevitabila exagerare a iluziei omenești”(J.M.Guyau: op.cit. p. 163. ). Acest profetism artistic, care pulsează în conștiința tuturor creatorilor de geniu și care îi rânduiește vârfuri de orientare spre lumină, ca piscurile în masivul munților, închide totdeodată în el și o valoare morală. Căci misiune fără esență morală nu se poate concepe. Nu e nevoie să specificăm că această moralitate nu e impusă de nimeni din afară. Ea decurge din conștiința puterii proprii ca
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
prezența petrolului și a sării. Discuțiile asupra vârstei sării au dus la diferite păreri care concluzionează că sarea ar fi de vârstă permiană (I.P.Voitești), tortoniană (S.Athanasiu) sau aquitaniană (L. Mrazec si G.Macovei ). Sarea apare sub formă de masive, totdeauna în anticlinale și de obicei în Subcarpații externi. Pe teritoriul localității nu sunt exploatări de sare, deși în urma forajelor s-a constatat că în zona Vf. Drăgănesii există un strat de sare de circa 200 - 300 m grosime. Singurii
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
cunoscut diferite etape de extracție, astăzi fiind într-o stare de declin sau de stagnare. II.1.2 ASPECTE MORFOLOGICE Relieful din regiune este dezvoltat pe formațiuni sedimentare neogene, cutate puternic cu mobilitate tectonică accentuată (dealuri fragmentate în culmi și masive, puternic supuse denudării subcarpatice). Începând cu cuaternarul apar mișcări de ridicare a Subcarpaților, mișcări efectuate ritmic, pe etape. Etapele corespund unor cicluri de eroziune care au îngăduit dezvoltarea mai multor trepte. Astfel N. Popp clasifica în regiunea subcarpatică dintre Ialomița
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
special, prin cercetările lui pe teren. În perioada 1928-1952 a explorat sudul Moldovei; în vara anilor 1951-1954 a studiat zona alpină din Parâng; în anii 1950-1952 studiază fauna lepidopterelor din Măgura Odobeștilor; între anii 1957-1962 colectează un bogat material din masivul Rodna. De asemenea, în perioada 1956-1963, cercetează nordul Dobrogei și litoralul Mării Negre. N-au rămas necercetate de Alexei Alexinschi nici Cheile Bicazului, Hăghimașul, masivul Ciucaș, între 1955-1963. Și împrejurimile Iașului (Pădurea Bârnova, Valea lui David, Repedea etc.ă au constituit
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
anii 1950-1952 studiază fauna lepidopterelor din Măgura Odobeștilor; între anii 1957-1962 colectează un bogat material din masivul Rodna. De asemenea, în perioada 1956-1963, cercetează nordul Dobrogei și litoralul Mării Negre. N-au rămas necercetate de Alexei Alexinschi nici Cheile Bicazului, Hăghimașul, masivul Ciucaș, între 1955-1963. Și împrejurimile Iașului (Pădurea Bârnova, Valea lui David, Repedea etc.ă au constituit pentru el un vast câmp de cercetare, de unde a publicat, împreună cu alți naturaliști, peste 500 specii de Macrolepidoptere și unele Tortricide din Microlepidoptere. Ca
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
coborârea în Peștera Liliecilor, furnizat de A. Done); - termohigrometru (pentru măsurarea temperaturii și umidității atmosferice); - detector (furnizat de APLR); detector (furnizat de APLR); - plase chi chiropterologice (p (pentru capturarea liliecilor). CAPITOLUL IV 4. CHIROPTERELE DIN PEȘTERA LILIECILOR - RARĂU 4.1. Masivul Rarău - Giumalău, județul S Suceava Toponimie "De când aceste pământuri au un chip și un nume, Rarăul ia parte la viața lor și ca o inimă puternică și ca o frunte în jurul căreia bat aripi ale fanteziei. În pădurile lui oamenii
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
susține că elemnetele cele mai impunătoare ale peisajului au impresionat d dintotdeuana, iar toponimul ar data încă din perioada daco-roman romană, derivând din adjectivul latin "rarum", ce înseamnă în limba română "raritate". Caracterizarea fizică și geografică a munților Rarău - Giumalău Masivul Rarău este așezat în partea central-nordic nordică a Carpaților Orientali. Din punct de v vedere morfofuncțional, regiunea face parte din zona cristalino-mezozoică a Carpaților Orientali fiind situată în marginea estică, structural este vorba de un sinclinal su suspendat. După "Monografia
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Vest; Popii (Popchii) Rarăului (1628 m) aproximativ în centrul p platoului; spre Est și Sud-Vest, Vârful Todirescu (1487 m) și Arșița Rea (1324 m). Microrelieful abruptului are un aspect ruiniform cu turnuri și piramide, clențuri, pereți și ho hornuri verticale. Masivul Rarău se integrează în peisajul Bucovinei printr-un relief semeț, generat pe seama dolomitelor și a insulelor de calcar tithonic, din care rezultă peisaje atrăgătoare și variate, dominate de vârfuri, pereți verticali și surplombe, turnuri și piramide, grote și îngrămădiri de
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]