6,257 matches
-
o listă cu simptomele dificultăților senzoriale și perceptive la copiii cu tulburări din spectru autist care poate fi utilizată în identificarea și/sau diagnosticul autismului. Filozofia care fundamentaeză și însoțește această formă de educație și terapie are la bază celebra maximă a lui Heraclit panta rhei (totul se mișcă, totul curge). Conform acestei concepții omul nu trebuie numai să urmeze ritmul, el trebuie să se așeze într-un mod care să-i permită să observe imensul vârtej de miscare în care
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
1901 și 23 iulie 1905. Redactor și editor este Ioan Moța, care face publică intenția de a reproduce, în primul rând, articole și scrieri literare din alte publicații periodice. Astfel, sunt puse la îndemâna cititorilor versuri, nuvele, povești, poezii populare, cugetări, maxime, glume, snoave, literatură „aleasă” și populară deopotrivă. Redactorul se străduiește să păstreze un echilibru între genurile literare. Optează pentru versurile lui V. Alecsandri, George Coșbuc, St. O. Iosif și ale Veronicăi Micle. Apreciată este și poezia lui Traian Demetrescu, Radu
SPICUIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289826_a_291155]
-
legitimitatea scopului colectării; • obținerea consimțământului persoanelor vizate în cazul prelucrării datelor cu caracter personal; • obligativitatea păstrării datelor cu caracter personal exacte, complete și actualizate, pentru realizarea scopurilor pentru care sunt utilizate; • adoptarea de reguli speciale în privința stabilirii perioadei minime și maxime necesare pentru păstrarea datelor colectate, urmărind totodată respectarea drepturilor persoanei vizate, în special a dreptului de acces, de intervenție și de opoziție; • asigurarea că datele cu caracter personal deținute de operator, care nu mai servesc realizării scopurilor sau îndeplinirii unor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Const. Nutzescu, N. Burlănescu-Alin, Basil Gheorghiu ș.a. Proză semnează Neli Cornea, H. Coșoi, Constantin Muche Blond, D. Karnabatt, G. N. David, Nestor Ionescu. Apar traduceri din Heinrich Heine, Maxim Gorki, Jean Richepin, Catulle Mendès, Alexis Bouvier. Revista mai conține epigrame, maxime, cugetări, anecdote, curiozități. Alți colaboratori: G. Tutoveanu, I. Duca, Const. S. Stoenescu, T. A. Teodoru. A.P.
PROVINCIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289052_a_290381]
-
parimie, de origine neogrecească. În popor se folosesc termenii cuvânt, pildă, vorbă, zicală, zicătoare. Izvorât dintr-o experiență colectivă îndelungată, p. a circulat la toate popoarele, din cele mai vechi timpuri. Pătrunzând foarte devreme în scris, s-a confundat cu maximele, sentințele, pildele filosofilor și scriitorilor din Antichitate, a fost difuzat prin texte juridice, religioase și cărți populare. Și-a păstrat, totuși, o existență folclorică proprie. Odată intrate în circuitul oral, p. presupuse a fi de origine cultă au devenit anonime
PROVERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
se constituie ca expresie figurată fără o existență independentă și nu exprimă o concluzie, ci doar o sugerează), cu care este înrudit, p. are un conținut bine determinat, exprimând o judecată completă și o concluzie. Prin conținut se apropie de maximă, dar se deosebește de aceasta prin alcătuirea lui metaforică. P. se exprimă prin propoziții sau prin fraze întregi, concise, uneori eliptice, cu o accentuată stereotipie sintactică. Pentru a-i spori valoarea, se folosesc comparații, metafore, alegorii și uneori elemente de
PROVERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
este Mihail Aur. Antonescu, iar prim-redactor N. Turculeț. Revistă a Societății „Ioan Heliade Rădulescu” a elevilor Liceului „Sf. Sava” din București, R.f. are ca scop „să probeze dragostea de frumos a elevilor colaboratori”. În cuprins se includ versuri, schițe, maxime și aforisme (din Seneca, Michelangelo, Shakespeare, Byron, Ernest Renan, Eminescu), glume, șarade. La cronica dramatică se prezintă spectacolul Înșir’te mărgărite de Victor Eftimiu, iar cronica științifică propune articole de mediatizare a unor cunoștințe de astronomie, fizică ș.a. Petru Comarnescu
RAMURI FRAGEDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289127_a_290456]
-
sub titlul Plutarhul Moldovei și care i-au fost atribuite de Mihail Kogălniceanu. O însemnătate pur documentară prezintă două broșuri, România după tractat (Bruxelles, 1857), o indignată cronică satirică în versuri, și Unirea și clevetitorii ei (Iași, 1857). Cele 101 maxime și întrebări sunt cugetări retorice lipsite de adâncime, un fel de jocuri de cuvinte vizând politica, dragostea, morala. În „România literară” lui R. îi apare O scrisoare de pe Bosfor, în care orice urmă de blazare și de mizantropie s-a
RALET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289122_a_290451]
-
parte a paginilor este consacrată publicisticii, ilustrată de Gh. Târnăveanu, Ion Banu, G. Popa-Lisseanu, Aurel Filimon, Teodor Chindea, D. Ciurezu, dar sunt inserate și contribuții precum un studiu al lui Fl. Țuțugan, Dimitrie Cantemir ca autor de opere filosofice, alături de maxime și cugetări atribuite lui Leonardo da Vinci, reproduse dintr-un roman scris de Dmitri Merejkovski. În numărul 1/1937 apare un articol semnat B. Cocoș, Inactualitatea lui Caragiale?, răspuns polemic la intervenția cu același titlu a lui Victor Eftimiu din
REINVIEREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289167_a_290496]
-
și pref. Marin Bucur, București, 1962; Papuciada, București, 1966; Opere, I-VI, îngr. Al. Rosetti și Liviu Călin, introd. Liviu Călin, București, 1973-1983; Teatru, I-III, îngr. și introd. Aurel Petrescu, București, 1973; Cum am scris „Jocul ielelor” , București, 1974; Maxime și reflecții, îngr. și pref. Aurel Petrescu, București, 1975; Note zilnice (1927-1940), îngr. și pref. Mircea Zaciu, București, 1975; ed. îngr. și pref. Florica Ichim, București, 2003; Trei primăveri, îngr. și introd. Simion Dima, Timișoara, 1975; Documente literare, îngr. Al.
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
timp în timp, / Din țară în țară, / Peste nedrepte impuse hotară” (Vestala). Nostalgia pentru pământul natal e prezentă și în culegerea În cumpănă în fiecare seară (1947), în care sunt incluse însemnările unui misterios și exotic Tytan de Kamuty: micronuvele, maxime, precepte morale, poeme în proză. Versurile din Potirul profanat (1946) și Spre oază. În marmora neagră (1947) reprezintă punctul de sus al literaturii lui M. Rădăcinile folclorice sunt susținute de reconsiderarea propriei vieți prin prisma baladei populare Meșterul Manole: „Sunt
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
stilistică a cititorului modern. Amplitudinea și rafinamentul comentariilor ies în evidență și în versiunea românească a marii antologii de poezie medievală Carmina Burana, alcătuită împreună cu Lucia-Gabriela Munteanu. Întocmită în aceeași colaborare, Aeterna Latinitas. însumează aproape opt mii de sintagme, expresii, maxime, formulări memorabile etc. în limba latină (cele mai multe puțin cunoscute), fiind socotită cea mai completă lucrare de acest tip. SCRIERI: Studii de lexicologie biblică, Iași, 1995; Aeterna Latinitas. Mică enciclopedie a gândirii europene în expresie latină (în colaborare cu Lucia-Gabriela Munteanu
MUNTEANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288291_a_289620]
-
esență, ed. bilingvă, Iași, 1998; Jean-Jacques Rousseau, Eseu despre originea limbajului, Iași, 1999; Emmanuel Swedenborg, Despre înțelepciunea iubirii conjugale, Iași, 1999; Jakob Grimm, Ernest Renan, Două tratate despre originea limbajului, Iași, 2001; Rivarol, Discurs despre universalitatea limbii franceze, urmat de Maxime, reflecții, anecdote, cuvinte de duh, Iași, 2003. Repere bibliografice: Lucia Wald, Alexandru Boboc, Daniel Barbu, Trei opinii despre un eveniment editorial: Augustin, „De dialectica”, „Universul cărții”, 1991, 7; Tania Radu, Augustin, „De dialectica”, LAI, 1991, 10 august; Felicia Niță-Dumas, Augustin
MUNTEANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288291_a_289620]
-
la critica profesionistă de cele mai diverse orientări. În tot ceea ce a întreprins, P. a pornit de la o ipoteză particulară privind raporturile dintre literar și social, în sens larg. Viața unei literaturi - e de părere criticul - poate deveni, prin chiar maximele și minimele ei, simptomul stării de sănătate a organismului social. Prin urmare, ceea ce se numește în mod curent o istorie a literaturii trebuie să fie deopotrivă o istorie a ideilor literare, o istorie a stilurilor, a formelor și valorilor, o
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
cronici în versuri. Uneori manuscrisele au și miniaturi naive, precum cele ale lui Copce Negoiță din Piatra Neamțului (1783), care își schițează singur chipurile a doi filosofi, presupuși autori ai „pildelor”. Spre deosebire de Floarea darurilor, Pilde filosofești sunt alcătuite numai din maxime, fără exemple ilustrative. Dar aceste maxime conțin nu o dată imaginea care să le fixeze în memoria cititorului: „Mai bine iaste a bate hierul pe o necovală decât să stai toată zioa în picioare înaintea stăpânului tău cu mâinile legate la
PILDE FILOSOFESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288812_a_290141]
-
și miniaturi naive, precum cele ale lui Copce Negoiță din Piatra Neamțului (1783), care își schițează singur chipurile a doi filosofi, presupuși autori ai „pildelor”. Spre deosebire de Floarea darurilor, Pilde filosofești sunt alcătuite numai din maxime, fără exemple ilustrative. Dar aceste maxime conțin nu o dată imaginea care să le fixeze în memoria cititorului: „Mai bine iaste a bate hierul pe o necovală decât să stai toată zioa în picioare înaintea stăpânului tău cu mâinile legate la piept”; „Ucenicul ce citește fără de voia
PILDE FILOSOFESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288812_a_290141]
-
secolului XIX, pref. Romul Munteanu, București, 1967 (în colaborare cu Georgeta Rădulescu-Dulgheru); Samson Bodnărescu, Scrieri, pref. edit., București, 1968 (în colaborare cu Paul Lăzărescu); Camil Petrescu, Teze și antiteze, pref. edit., București, 1971, Teatru, I-III, introd. edit., București, 1973, Maxime și reflecții, pref. edit., București, 1975, Danton, pref. edit., București, 1991. Repere bibliografice: Sasu, Progresii, 20-24; Gh. Bulgăr, Date și sugestii, FLC, 1983, 48; Roxana Sorescu, Două studii de eminescologie, VR, 1984, 3; D. Micu, Noi studii eminesciene, VR, 1985
PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288792_a_290121]
-
stimulii cât și consecințele), ale căror reguli sunt deja trasate, este posibil să nu fi afectat niciodată în mod direct individul și care sunt descrise verbal. Reacționăm la aceste reguli într-o manieră pe care o putem califică drept „conștientă”. Maximele, proverbele, legile formale ale instituțiilor politice și religioase, legile științifice produse de o cultură determinată sunt reguli care specifică contingențe de întărire incluzând situațiile în care comportamentul se produce, comportamentul însuși și consecințele de întărire ale acestuia. Reguli și contingențe
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
München, 1982. Ediții: Poeme din închisori, Madrid, 1970 (în colaborare cu Vasile Posteucă și Nicholas Dima). Traduceri: Tălmăciri din lirica amerindiană, introd. George Ciorănescu, München, 1977; Tălmăciri din lirica americană, München, 1979; Kahlil Gibran, Profetul, introd. George Ciorănescu, München, 1979, Maxime și cugetări, Madrid, 1980. Repere bibliografice: Marin Sârbulescu, „Dragoste albă”, „Albatros”, 1941, 3-4, 6; I.G. Dimitriu, „Magul care-și caută steaua”, „Înșir’te mărgărite”, 1952, 78; Vasile Posteucă „Povești fără țară”, „America”, 1958, 53; Ovidiu Vuia, „Catapetesme”, „Cuvântul românesc” (Hamilton
NOVAC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
legislatorii ar putea fi distribuiți de-a lungul dimensiunii stânga-dreapta privind problemele economice și de-a lungul dimensiunii naționaliste-internaționaliste în ceea ce privește problemele de politică externă. De dragul simplificării exemplului, să ne imaginăm că avem doar cinci jucători și preferințe cu o singură maximă simetrică, astfel încât pierderea de utilitate de pe urma oricărei devieri de la amplasarea ideală să fie reprezentată de o serie de cercuri concentrice. Am dezvoltat deja, în ceea ce privește trăsăturile lor generale, uneltele necesare analizării acestei situații. Vom fixa amplasamentele ideale pentru cei cinci jucători
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Approaches to Sustainability and Globalization Imperatives; Mihai Pascaru, Emilia Ivancu (România) - The Use of the Catalyse Methodology in the Study and Dynamization of the Romanian Rural Communities. Experiences and Perspectives of Sociological Fundamentation; Marc Barbier, Marianne Cerf, Bruno Lemery, Françoise Maxime (Franța) - The Transformation of Rationalization Practices in Agriculture and Development: New Issues, New Directions; Veronica Vazquez-Garcia, Lourdes Godinez-Guevara, Ana Silvia Ortiz-Gomez, Margarita Montes-Estrada (Mexic) - Food Security and Health in Southern Veracruz, Mexico. Successes and Challenges of the Ecohealth Approach; Shuji
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
va fi continuată cu Publicistica politică. 1869-1902 (I-II, 2001), Studii și articole de economie politică (I-II, 2002) și Folcloristica (I-II, 2003). Descoperind manuscrisele cenzurate ale lui Tudor Vianu, a alcătuit și o ediție completă din Dicționar de maxime comentat (1997). Prin cercetări întreprinse în biblioteci din Germania, ca și în reviste românești ale exilului, istoricul literar a identificat scrieri, documente literare și fonduri epistolare aparținând lui Grigore Nandriș, Pamfil Șeicaru și Alexandru I. Philippide, fructificate în ediții de
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
II, introd. edit., București, 2003; G. Călinescu, Oglinda constelată, București, 1990; Psalmii, tr. Mihail Sadoveanu, București, 1992; Mihail Sadoveanu, Drumuri basarabene, pref. edit., Chișinău, 1992; Ovidiu Papadima, O viziune românească a lumii, postfață edit., București, 1995; Tudor Vianu, Dicționar de maxime comentat, București, 1997; Eugen Lozovan, Dacia Sacra, tr. Mihai Popescu, București, 1998; Grigore Nandriș, 8 ani din viața României. 1940-1948, București, 2000; O radiografiere a exilului românesc. Corespondență emisă și primită de Grigore Nandriș. 1946-1967, București, 2000; Gh. I. Ciaușanu
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
de măsuri pe care scriitorul și filosoful înțelege să le adopte în hățișul de relații cu lumea și cu ideologia ei denotă modernitate. Apelul la înțelepciunea celor vechi ține de tehnica umanistă a cercetării tradițiilor Antichității. Uzând de seriile de maxime și sentențe - așa cum face în capitolul Cartea să începe pentru cinstea icoanelor -, autorul se întâlnește cu modalitatea, practicată asiduu de umaniștii italieni, datorită căreia au ajuns în timpurile moderne numeroasele liste de citate, maxime, exemple și pilde, cunoscute sub numele
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
tradițiilor Antichității. Uzând de seriile de maxime și sentențe - așa cum face în capitolul Cartea să începe pentru cinstea icoanelor -, autorul se întâlnește cu modalitatea, practicată asiduu de umaniștii italieni, datorită căreia au ajuns în timpurile moderne numeroasele liste de citate, maxime, exemple și pilde, cunoscute sub numele Loci communes. Un arsenal variat și o strategie adecvată sunt puse în mișcare (într-o relație pentru a cărei corectă descifrare trebuie avut mereu în vedere raportul dintre idealul inculcat și idealul așteptat) pentru
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]