7,605 matches
-
în numărul de lovituri, are o dinamică accentuată, crescând de la valoarea inițială (100%) la 140 - 180 %, în cele 5 genuri de efort standardizat pentru lecțiile de tipul: RV, RF, R1, R2, R3. Intensitatea efortului de vâslit se măsoară prin vitza medie de deplasare a ambarcației, care, este standardizat pe cele 5 tipuri de antrenamente, în funcție de obiectivul de performanță stabilit, de etapa de pregătire în care se află sportivii și, binențeles, de starea lor biologică. Având în vedere cele prezentate, se poate
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
generate de specificul local: - ceramica, - prelucrarea lemnului, - educația antreprenorială etc. c) Articularea unor experiențe de învățare (dezvoltarea unor „proiecte”). De exemplu, construirea (imaginară) a unei societăți ideale. 2. Contextualizarea epistemologică sau structural-sistemică își face simțite efectele la nivelul structurii curriculare, mediind influențele externe și conferind sistemului coerență internă. În acest context, vom opera o distincție, care se impune mai ales din punct de vedere metodologic, între: a) cross-curricularitatea „logică”, ce vizează integrarea diferitelor tipuri de cunoștințe, fără a-și propune să
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
și (capacitatea economică) sunt, În general, un element foarte important al puterii (Haftendorn et al., 1999, p. 22). Instituțiile internaționale aduc avantaje În menținerea securității. Concentrându-se asupra calculului Între costurile conflictelor și beneficiile lor, ei sugerează că instituțiile internaționale mediază aceste procese, iar În baza normelor și a locurilor comune oferite de acestea neînțelegerile potențiale sunt atenuate, evitându-se astfel multe amenințări la adresa securității (Haftendorn et al., 1999). Conform acestei poziții, ilustrată de evoluția NATO În perioada de după Războiul Rece
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Müller-Brandeck-Bocquet, 2002, p. 278), acțiunile PESC nu au fost neapărat și eficiente. De pildă, În Macedonia, În ciuda mobilizării unor resurse semnificative, procesul de gestionare a crizei a eșuat inițial și a fost nevoie de un singur incident violent pentru ca Înțelegerea mediată de UE să fie Încălcată 1. În ceea ce privește complexitatea situației cu care s-a confruntat UE În Balcanii de Vest și intensitatea crizei pe care a avut-o de gestionat (Bosnia și Herțegovinaxe "Bosnia și Herțegovina" și Macedonia), dintr-o perspectivă
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
organizează, prestează și finanțează, în condițiile legii, servicii de formare profesională pentru persoanele neîncadrate în muncă; aceleași servicii pot fi organizate, cu plată, și pentru alte persoane fizice sau juridice interesate; - orientează persoanele în căutarea unui loc de muncă și mediază între acestea și angajatorii din țară în vederea realizării echilibrului dintre cerere și ofertă pe piața internă a forței de muncă; - face propuneri privind elaborarea proiectului de buget al fondului pentru plata ajutorului de șomaj; - administrează bugetul fondului pentru plata ajutorului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
suspension law”, în Accident Analysis and Prevention, vol. 20. Wagenaar, A.C. (1986), „Preventing highway crashes by raising the legal minimum age for drinking: The Michigan experience six years later”, în Journal of Safety Research, vol. 17. Wallack, L. (1989), „Mass media and health promotion: A critical perspective”, în Rice, R.; Atkin, C. (ed.), Public Communication Campaigns, Sage, Newbury Park. Werman, D.S. (1984), The Practice of Supportive Psychotherapy, Brunner/Mazel, New York. Whitaker, D.; Lieberman, M. (1964), Psychotherapy through the Group Process, Atherton
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
-a, normal alfabetizat și fără probleme de comprehensiune a textelor. Testul se poate administra atât individual, cât și colectiv. Timpul mediu cerut pentru completarea sa este cuprins între 5 și 10 minute pentru studenți, iar pentru copiii de vârstă școlară medie completarea sa nu poate lua mai mult de 20-30 de minute. Dezvoltat inițial pentru scopuri clinice și de cercetare, testul a fost ulterior îmbogățit cu itemi care operaționalizează o arie largă de experiențe ale copiilor în a căror familie există
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
bolnavii diabetici și cu o adaptare mai eficientă la stresorii vieții și la evenimentele cardiace (Dolbier, Steinhardt, 2000). S-a sugerat că suportul perceput are un impact mai mare asupra bunăstării individuale pentru că asocierea dintre suportul social și bunăstare este mediată cognitiv. Astfel, suportul social reduce aprecierea că o anumită situație este amenințătoare. În același timp, V. Helgeson (1993) a demonstrat că suportul social primit a fost asociat și cu rezultate negative asupra sănătății. Suportul social primit poate fi aversiv pentru că
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
nu evenimente stresante. Thoits, în 1985, afirma că lipsa de suport reprezintă o situație de risc potențial patogenă, chiar și în condiții de lipsă a stresului (apud Zani, Palmonari, 2003, p 77). Nevoile specifice ale indivizilor pot fi, de asemenea, mediate de efectele benefice ale suportului social. Orth-Gomer și Johnson (1987) afirmă că datele epidemiologice sugerează că un număr minim de contacte sociale sunt necesare pentru menținerea sănătății cardiovasculare la femeile din mediul urban (Kratz, 2002). Ei au presupus că femeile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
persoana responsabilă Managerul de caz, Membrii echipei, Șef serviciu, Directorul instituției responsabile, (Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1008 din 02/11/2004) ELEVII - ÎNTRE FAMILIE, ȘCOALĂ ȘI TELEVIZOR Prof. univ. dr. IOAN DRĂGAN, director al Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare Introducere În cadrul unor contracte de cercetare cu Consiliul Național al Audiovizualului, Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare (Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București) a realizat în 2004 și 2005
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
din 02/11/2004) ELEVII - ÎNTRE FAMILIE, ȘCOALĂ ȘI TELEVIZOR Prof. univ. dr. IOAN DRĂGAN, director al Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare Introducere În cadrul unor contracte de cercetare cu Consiliul Național al Audiovizualului, Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare (Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București) a realizat în 2004 și 2005, în calitate de contractant unic sau de asociat cu Centrul de Sociologie Urbană și Regională SA, două proiecte: primul a constituit o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
consum de programe audiovizuale ale elevilor” (7-10 ani, 11-14 ani și 15-18 ani) a format, cum s-a spus mai înainte, obiectul altui proiect major de cercetare pe care CNA l-a comandat institutului CURS SA și Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare de la Universitatea din București. Anchetele și analizele au fost realizate pe eșantioane reprezentative la nivel național (2.300 de elevi de 11-14 ani și 2.300 de elevi de 15-18 ani în iulie 2005; 1
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
dr. Poliana Ștefănescu Universitatea din București Introducere Violența la televiziune influențează neîndoielnic atitudinile, valorile și comportamentul celor care urmăresc emisiunile TV, fiind afectat în special segmentul populației tinere. Cercetătorii au încercat să răspundă la întrebarea: „În ce măsură expunerea la mesajele mass media cu un pronunțat conținut violent stimulează comportamentul agresiv?”. Asociația Americană de Psihologie a răspuns parțial la această întrebare, afirmând că expunerea prelungită la violența excesivă corelează puternic cu creșterea gradului de acceptare a atitudinilor agresive și adoptarea unui comportament agresiv
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
violența din societate, cercetările trebuie să identifice fiecare incident sau accident în interacțiune (între victimă și agresor) și să analizeze fiecare scenă de violență ca durată, frecvență, tipologie și context. Violența la televiziunea română În anul 2004, Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare (CSMNTC) de la Universitatea din București a finalizat la cererea CNA două studii privind evaluarea violenței în programele televiziunilor românești. Au fost monitorizate 10 canale de televiziune cu o largă acoperire în România, atât publice, cât
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
conștientizare a publicului asupra efectelor nocive pe care le poate avea violența televizată atât asupra copiilor, cât și a întregii societăți. Bibliografie *** (2004) „Evaluarea monitorizării violenței în programele de televiziune” (grila de vară), raport de cercetare al Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare, studiu finanțat de CNA ( HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro). *** (2004), „Evaluarea monitorizării violenței în programele de televiziune” (grila de toamnă), raport de cercetare al Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
al Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare, studiu finanțat de CNA ( HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro). *** (2004), „Evaluarea monitorizării violenței în programele de televiziune” (grila de toamnă), raport de cercetare al Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare, studiu finanțat de CNA ( HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro). ***, Legea 504 din 11 iulie 2002; Legea audiovizualului ( HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro). National Television Violence Study (1999), Center for
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
extinde și chiar pot fi mai mari în cazul copiilor a căror capacitate de distingere a realității și de selectare a mesajelor este mult mai scăzută. Cercetarea efectuată de Centrul Urban și Regional de Sociologie (CURS) și Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare la comanda CNA în noiembrie 2005, pe un eșantion de 1.100 de elevi, cu vârste cuprinse între 7 și 10 ani, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată de această vârstă, demonstrează fără echivoc existența unei „supraexpuneri
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cei ce locuiesc în orașele mici, cu 30-100 mii de locuitori( 30,97%). În orașele mari, cel mai ridicat consum de TV în weekend (27,84%) se înregistrează seara, între orele 19-22. Consumul altor tipuri de media Atât altor tipuri media tradiționale - radioul deoarece, luând în considerare vârsta respondenților, ziarele nu au făcut obiectul unei măsurători -, cât și noilor tipuri de media - Internetul și jocurile pe calculator - li se alocă mai puțin timp decât televiziunii, fapt ce poate fi văzut și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ziarele nu au făcut obiectul unei măsurători -, cât și noilor tipuri de media - Internetul și jocurile pe calculator - li se alocă mai puțin timp decât televiziunii, fapt ce poate fi văzut și în graficul de mai jos: Graficul 4. Consumul media în rândul copiilor între 7 și 10 ani Aceste diferențe se mențin și atunci când împărțim respondenții în funcție de sex sau de mediul de rezidență, existând evident variațiuni în cadrul modelului, dar nu modele diferite de consum, televiziunea rămânând principala formă de loisir
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
htm. *** HYPERLINK "http://www.parenting-ed.org" www.parenting-ed.org. Mediatizarea consumului de alcool, tutun și droguri în programele televizate Drd. MARIA LIVIA ȘTEFĂNESCU Universitatea din București Introducere Prezentul articol realizează o sinteză a două studii succesive din cadrul Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare al Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București. Cercetarea a fost finanțată de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) și a presupus realizarea a două studii comparative pentru programele de televiziune românești, luând în considerație
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
comportamental” și nu cu realitatea obiectivă, cu efectele reale ale acestui consum. Astfel, mediatizarea acestor substanțe de către mass-media devine extrem de importantă pentru protecția minorilor. Bibliografie: *** Evaluarea monitorizării violenței televizate (grila de vară) (2004), raport de cercetare al Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare, studiu finanțat de CNA ( HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro) *** Evaluarea monitorizării violenței televizate (grila de toamnă) (2004) raport de cercetare al Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare, studiu finanțat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
raport de cercetare al Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare, studiu finanțat de CNA ( HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro) *** Evaluarea monitorizării violenței televizate (grila de toamnă) (2004) raport de cercetare al Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare, studiu finanțat de CNA, ( HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro). *** Legea 504 din 11 iulie 2002/Legea audiovizualului (www.cna.ro). Planul de servicii Emilia CHIȚU, Director adjunct Serviciu Asistență Maternală, DGASPC, Sector
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
orice experiență poetică nouă. Aici apar primele imagini ale unui urbanism din ce în ce mai agresiv și antimodern (cel puțin pentru modernismul artistic). Orașul geometrizat, orizontul imagistic tehnologizat sfidează tradiționalele reprezentări poetice, descinzând în și dintr-o realitate nemediată, doar pentru a o media după alte formule, cele ale suprarealității. O revistă de a. este și „unu” (1928-1932, 1935), apărută prin eforturile lui Sașa Pană și ale prietenului său Moldov. Încă de la început caracterul ei este eclectic: futuristul F. T. Marinetti stă alături de Tristan
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
inexistentă în sistemul adversial al justiției tradiționale. În procesul din instanțele privind tratamentul persoanelor dependente de droguri se utilizează efortul comun al participanților din sistemul de justiție penală care se percep unii pe alții ca fiind adversari într-un proces mediat de un arbitru neutru, detașat de problemă. Instanțele promovează recuperarea prin coordonarea răspunsului infractorilor dependenți de droguri. Realizarea acestui scop necesită o abordare în echipă, incluzând cooperarea și colaborarea judecătorilor, procurorilor, comisiei de apărare, autorităților de probațiune, ale altor categorii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
toate ipostazele în care o concepe C., literatura se citește, se recitește și chiar se scrie de la sfârșit spre început și nu invers. Ca obiect de studiu teoretic, recitirea este un concept instrumental, nu lipsit de o fibră metaforică. El mediază accesul înțelegerii noastre spre modul de existență și de interpretare a literaturii, iar dincolo de el, spre orizonturi culturale ample, privite în dinamica lor istorică. Cartea schițează o teorie coerentă a recitirii, pornind dintr-o răspântie unde poetica, filosofia, etica, psihologia
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]