1,793 matches
-
inserează mușchiul buccinator ("Musculus buccinator"). Ramurile mandibulei ("Ramus mandibulae") sunt două lame de formă patrulateră, care se ridică oblic în sus și înapoi de o parte și de alta de la extremitățile posterioare ale corpului mandibulei. Ramurile prezintă 2 fețe: laterală, medială, 4 margini: anterioară, posterioară, inferioară și superioară, 2 procese aflate pe marginea superioară: procesul coronoidian și procesul condilian. Procesul condilian se articulează cu osul temporal formând articulația temporomandibulară. Ramurile formează cu corpul un unghi - unghiul mandibulei ("Angulus mandibulae"). Valorile medii
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
al unghiului mandibulei. Fața laterală a ramurii mandibulei are puține elemente anatomice distinctive. În porțiunea ei infero-posterioară și pe unghiul mandibulei se află o suprafață rugoasă alungită - tuberozitatea maseterică ("Tuberositas masseterica") pe care se inserează mușchiului maseter ("Musculus masseter"). Fața medială a ramurii mandibulei este mai accidentată. La mijlocul ei se află gaura mandibulei ("Foramen mandibulae"), prin care pătrunde mănunchiul vasculonervos alveolar inferior: artera și vena alveolară inferioară ("Arteria et vena alveolaris inferior") și nervul alveolar inferior ("Nervus alveolaris inferior"). Gaura mandibulei
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
a găurii mandibulei, cu direcția în jos și anterior, spre corpul mandibulei, pleacă un șanț - șanțul milohioidian ("Sulcus mylohyoideus mandibulae") pe unde coboară artera milohioidiană ("Ramus mylohyoideus arteriae alveolaris inferioris") și nervul milohioidian ("Nervus mylohyoideus"). În partea inferioară a feței mediale, către unghiul mandibulei, se află o suprafață rugoasă - tuberozitatea pterigoidiană ("Tuberositas pterygoidea mandibulae") pe care se inserează mușchiului pterigoidian medial ("Musculus pterygoideus medialis"). Marginea anterioară a ramurii mandibulei este ascuțită, se continuă în jos cu linia oblică de pe corpul mandibulei
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
pe unde coboară artera milohioidiană ("Ramus mylohyoideus arteriae alveolaris inferioris") și nervul milohioidian ("Nervus mylohyoideus"). În partea inferioară a feței mediale, către unghiul mandibulei, se află o suprafață rugoasă - tuberozitatea pterigoidiană ("Tuberositas pterygoidea mandibulae") pe care se inserează mușchiului pterigoidian medial ("Musculus pterygoideus medialis"). Marginea anterioară a ramurii mandibulei este ascuțită, se continuă în jos cu linia oblică de pe corpul mandibulei. Pe fața medială a ramurii mandibulei lângă marginea anterioară se află o creastă - creasta temporală ("Crista temporalis") care coboară pe
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
mandibulei, se află o suprafață rugoasă - tuberozitatea pterigoidiană ("Tuberositas pterygoidea mandibulae") pe care se inserează mușchiului pterigoidian medial ("Musculus pterygoideus medialis"). Marginea anterioară a ramurii mandibulei este ascuțită, se continuă în jos cu linia oblică de pe corpul mandibulei. Pe fața medială a ramurii mandibulei lângă marginea anterioară se află o creastă - creasta temporală ("Crista temporalis") care coboară pe fața medială a procesului coronoidian de la vârful lui până la un punct aflat posterior de ultimul molar. Pe creasta temporală se inserează mușchiul temporal
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
pterygoideus medialis"). Marginea anterioară a ramurii mandibulei este ascuțită, se continuă în jos cu linia oblică de pe corpul mandibulei. Pe fața medială a ramurii mandibulei lângă marginea anterioară se află o creastă - creasta temporală ("Crista temporalis") care coboară pe fața medială a procesului coronoidian de la vârful lui până la un punct aflat posterior de ultimul molar. Pe creasta temporală se inserează mușchiul temporal ("Musculus temporalis"). Posterior de ultimul molar se află o depresine rugoasă - fosa retromolară ("Fossa retromolaris"), mărginită medial de porțiunea
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
pe fața medială a procesului coronoidian de la vârful lui până la un punct aflat posterior de ultimul molar. Pe creasta temporală se inserează mușchiul temporal ("Musculus temporalis"). Posterior de ultimul molar se află o depresine rugoasă - fosa retromolară ("Fossa retromolaris"), mărginită medial de porțiunea inferioară a crestei temporale și lateral de linia oblică. Porțiunea orizontală infero-anterioară a fosei retromolare este numită triunghiul retromolar ("Trigonum retromolare"). În interiorul triunghiul retromolar se află o creastă - creasta buccinatorului ("Crista buccinatoria") ce se extinde de la baza procesului
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
trece mănunchiului vasculonervos maseterin spre mușchiul maseter: arteră maseterină ("Arteria masseterica"), nervul maseterin ("Nervus massetericus"). Fiecare din cele două jumătăți simetrice a mandibulei este străbătută de canalul mandibulei ("Canalis mandibulae"), care începe de la gaura mandibulei ("Foramen mandibulae") aflată pe fața medială a ramurii mandibulei, coboară oblic în jos și înainte străbătând ramura mandibulei, apoi merge orizontal înainte în interiorul corpului mandibulei, sub rădăcinile dinților molari cu care comunică prin niște orificii mici, și se bifurcă la nivelul primului sau al doilea dinte
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
înainte străbătând ramura mandibulei, apoi merge orizontal înainte în interiorul corpului mandibulei, sub rădăcinile dinților molari cu care comunică prin niște orificii mici, și se bifurcă la nivelul primului sau al doilea dinte premolar în două ramuri: laterală - canalul mental și medială - canalul incisiv. Canalul mental (mentonier) este scurt, se termină cu gaura mentonieră ("Foramen mentale") de pe fața anterioară a corpului. Canalul incisiv continuă traiectul canalului mandibulei și se termină sub rădăcina dinților incisivi. Canalul mandibulei conține mănunchiul vasculonervos alveolar inferior: artera
Mandibulă () [Corola-website/Science/325604_a_326933]
-
ulnar. Mușchiul pronator rotund ia naștere prin două fascicule, numite capete: capul humeral și capul ulnar . Capul humeral (Caput humerale musculi pronatoris teretis) este mai mare și mai superficial față de capul ulnar, și are originea pe fața anterioară a epicondilului medial al humerusului ("Epicondylus medialis humeri"), pe septul intermuscular medial al brațului ("Septum intermusculare brachii mediale"), pe septul care îl separă de mușchiul flexor radial al carpului ("Musculus flexor carpi radialis") și de pe fascia antebrahială ("Fascia antebrachii"). Capul ulnar ("Caput ulnare
Mușchiul rotund pronator () [Corola-website/Science/325662_a_326991]
-
numite capete: capul humeral și capul ulnar . Capul humeral (Caput humerale musculi pronatoris teretis) este mai mare și mai superficial față de capul ulnar, și are originea pe fața anterioară a epicondilului medial al humerusului ("Epicondylus medialis humeri"), pe septul intermuscular medial al brațului ("Septum intermusculare brachii mediale"), pe septul care îl separă de mușchiul flexor radial al carpului ("Musculus flexor carpi radialis") și de pe fascia antebrahială ("Fascia antebrachii"). Capul ulnar ("Caput ulnare musculi pronatoris teretis") este mai mic și mai profund
Mușchiul rotund pronator () [Corola-website/Science/325662_a_326991]
-
ulnar . Capul humeral (Caput humerale musculi pronatoris teretis) este mai mare și mai superficial față de capul ulnar, și are originea pe fața anterioară a epicondilului medial al humerusului ("Epicondylus medialis humeri"), pe septul intermuscular medial al brațului ("Septum intermusculare brachii mediale"), pe septul care îl separă de mușchiul flexor radial al carpului ("Musculus flexor carpi radialis") și de pe fascia antebrahială ("Fascia antebrachii"). Capul ulnar ("Caput ulnare musculi pronatoris teretis") este mai mic și mai profund, fiind situat sub capul humeral, și
Mușchiul rotund pronator () [Corola-website/Science/325662_a_326991]
-
separă de mușchiul flexor radial al carpului ("Musculus flexor carpi radialis") și de pe fascia antebrahială ("Fascia antebrachii"). Capul ulnar ("Caput ulnare musculi pronatoris teretis") este mai mic și mai profund, fiind situat sub capul humeral, și are originea de pe fața medială a procesului coronoid al ulnei ("Processus coronoideus ulnae"). După un scurt traiect, cele două capete se unesc și formează corpul mușchiului, ce se îndreaptă oblic în jos și lateral trecând pe sub mușchii laterali ai antebrațului și se inseră în treimea
Mușchiul rotund pronator () [Corola-website/Science/325662_a_326991]
-
și se inseră în treimea mijlocie a feței laterale a radiusului, pe tuberozitatea pronatorie ("Tuberositas pronatoria"). Mușchiul pronator rotund este acoperit de piele și acoperă mușchiul brahial ("Musculus brachialis") și mușchiul flexor superficial al degetelor ("Musculus flexor digitorum superficialis"). Înăuntru (medial) vine în raport cu mușchiul flexor radial al carpului ("Musculus flexor carpi radialis"). Marginea lui laterală delimitează cu mușchiul brahioradial ("Musculus brachioradialis") un spațiu triunghiular, cu baza superioară, numit fosa cubitală ("Fossa cubitalis" sau "Fossa cubiti") în care se găsesc mușchiul biceps
Mușchiul rotund pronator () [Corola-website/Science/325662_a_326991]
-
brachii"), mușchiul brahial ("Musculus brachialis"), nervul radial ("Nervus radialis") și artera brahială ("Arteria brachialis"); artera brahială se află între bicepsul brahial și rotundul pronator și este acoperită de aponevroza mușchiului biceps brahial ("Aponeurosis musculi bicipitis brachii"). La acest nivel, nervul medial părăsește vasele brahiale cu care a coborât de-a lungul brațului, angajându-se între fasciculele de origine ale mușchiului pronator rotund. Printre cele două capete de origine ale mușchiului pronator rotund trece nervul median, separat de artera ulnară prin capul
Mușchiul rotund pronator () [Corola-website/Science/325662_a_326991]
-
rasei Havanezilor au existat rapoarte de surditate unilaterală și mai puțin frecvent de surditate bilaterală. Diagnostic: verificarea periodică a urechilor și toaletate regulat. Poate să apără de la vârsta de 1 an. Rotula poate sări de la loc fie într-o poziție medială sau laterală. Poate să apară de la vârsta de 1 an având ca definiție deformarea inimii sau a vaselor mari de sânge. Acest lucru este datorat dezvoltării defectuase sau anormale la nivelul șoldului și este o boală genetică care cauzează laxitatea
Bichon Havanez () [Corola-website/Science/325071_a_326400]
-
("Fissura orbitalis inferior") este o fisură situată între peretele inferior și cel lateral al orbitei prin care orbita comunică cu fosa infratemporală (lateral) și cu fosa pterigopalatină (medial). Este delimitată de marginea inferioară a feței orbitare a aripei mari a sfenoidului și marginea posterioară a feței orbitare a maxilei. Prin fisura orbitară inferioară trec înspre orbită nervul maxilar și artera suborbitară. Victor Papilian. Anatomia omului. Ediția a XII
Fisura orbitară inferioară () [Corola-website/Science/325208_a_326537]
-
Se articulează cu osul etmoid, sfenoid, vomer, maxila, cornetul inferior, palatinul de partea opusă. Lama orizontală ("Lamina horisontalis") formează treimea posterioară a palatului osos. Este patrulateră și are două fețe (superioară - nazală și inferioară - palatină) și patru margini (anterioară, posterioară, medială și laterală). Lama perpendiculară ("Lamina perpendicularis") este subțire și alungită. Are 2 fețe (medială sau nazală și laterală sau maxilară) și 4 margini (anterioară, posterioară, inferioară și superioară). Se articulează cu tuberozitatea maxilei și cu procesul pterigoid al sfenoidului. Procesul
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
Lama orizontală ("Lamina horisontalis") formează treimea posterioară a palatului osos. Este patrulateră și are două fețe (superioară - nazală și inferioară - palatină) și patru margini (anterioară, posterioară, medială și laterală). Lama perpendiculară ("Lamina perpendicularis") este subțire și alungită. Are 2 fețe (medială sau nazală și laterală sau maxilară) și 4 margini (anterioară, posterioară, inferioară și superioară). Se articulează cu tuberozitatea maxilei și cu procesul pterigoid al sfenoidului. Procesul orbitar al osului palatin ("Processus orbitalis ossis palatini") este o apofiză a osului palatin
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
al osului palatin ("Processus sphenoidalis ossis palatini") este o apofiză, situată posterior pe partea de sus a lamei perpendiculare a osului palatin, fiind despărțit de procesul orbitar prin incizura sfenopalatină ("Incisura sphenopalatina"). Este o lamă patrulateră subțire, aplicată peste lama medială a procesului pterigoid și apoi recurbată dedesubtul corpului osului sfenoid, prelungindu-se astfel până la vomer, cu care se articulează. Prezintă câteva fețe și margini: Scobitura sfenopalatină ("Incisura sphenopalatina") este o scobitură adâncă între procesele orbitar și sfenoidal ale osului palatin
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
piramidal ("Processus pyramidalis") este o apofiză situată la partea inferioară a osului palatin, la locul de unire al lamei orizontale cu lama perpendiculară. Procesul piramidal se îndreaptă înapoi și lateral, pătrunzând în incizura pterigoidă dintre cele două lame (laterală și medială) ale procesului pterigoid, completând astfel fosa pterigoidă. Procesul piramidal este străbătut vertical de două canale palatine mici ("Canales palatini minores"). Aceste canale se deschid pe fața inferioară a procesului piramidal, lângă unirea lui cu lama orizontală, prin două găuri palatine
Osul palatin () [Corola-website/Science/325269_a_326598]
-
perpendiculară), sfenoid, ambele maxile, ambele oase palatine și cu cartilajul septului nazal. Partea cuneiformă a vomerului ("Pars cuneiformis vomeris") este porțiune anterioară a vomerului, de formă unui ic. Fețele vomerului (dreaptă, respectiv stângă) sunt netede și participă la formarea peretelui medial (septal) al foselor nazale. Pe ambele fețe se află șanțuri vasculare și nervoase; unul din aceste șanțuri, mai proeminent poartă numele de șanțul vomerului ("Sulcus vomeris") cu direcție în jos și înainte și în care se află nervul nazopalatin ("Nervus
Vomer () [Corola-website/Science/325314_a_326643]
-
separat de intestinul primitiv prin membrana orofaringiană. Mezenchimul arcului I este alimentat de capilare de nutriție rezultate din arcul arterial branhial I care deja s-a capilarizat. Din procesele maxilare, care mai târziu vor fuziona cu mugurii nazali, laterali și mediali, se diferențiază la adult: Medial, din mugurii maxilari se formează procesele palatine care, prin fuzionare pe linie mediană, vor forma palatul secundar. Tot din mezenchimul mugurilor maxilari se mai dezvoltă, ca oase de membrană, osul zigomatic, sozul osului temporal și
Arc branhial () [Corola-website/Science/326404_a_327733]
-
membrana orofaringiană. Mezenchimul arcului I este alimentat de capilare de nutriție rezultate din arcul arterial branhial I care deja s-a capilarizat. Din procesele maxilare, care mai târziu vor fuziona cu mugurii nazali, laterali și mediali, se diferențiază la adult: Medial, din mugurii maxilari se formează procesele palatine care, prin fuzionare pe linie mediană, vor forma palatul secundar. Tot din mezenchimul mugurilor maxilari se mai dezvoltă, ca oase de membrană, osul zigomatic, sozul osului temporal și cea mai mare parte a
Arc branhial () [Corola-website/Science/326404_a_327733]
-
dintr-o tijă cartilaginoasă, situată în mugurii mandibulari, numită „cartilajul lui Meckel”. Acesta se osifică numai la capete și cu capătul ventral participă la formarea mandibulei, iar din capătul dorsal se va forma ciocanul și nicovala, oscioarele urechii mijlocii. Partea medială a cartilajului va deveni fibroasă formând ligamentul sfeno-mandibular. Pornind din arcul mandibular, antero-medial, proemină ridicăturile linguale anterioare sau mugurii linguali, între care median este prezentă o proeminentă numită tuberculul impar. Aceste trei formațiuni vor intra mai târziu în constituția limbii
Arc branhial () [Corola-website/Science/326404_a_327733]