3,292 matches
-
va permite slujirea necesităților adevărate și urgente ale credincioșilor. Vigilența critică a învățătorilor Bisericii se va exprima atunci nu doar față de inamicii externi ai Evangheliei, ci mai ales în raportul cu sursele interne de poluare. Într-o eră a transparenței mediatice, nu mai este nici un secret că unele instituții de formare a tinerilor preoți - de la seminarii și facultăți la unele mănăstiri ieșite din canoanele tradiției - sunt afectate de morbul corupției planificate. Un lucru este neputința omenească, resimțită personal de către fiecare credincios
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
revendicau pe străzi principii fundamentale: libertatea individuală, adevărul istoric, lustrația. Erupția consumerismului și barbaria simulacrelor tehnologice care flatează instinctele cele mai joase ale maselor și elitelor, deopotrivă - toate acestea par fenomene proaspete în decorul vieții românești. Stimulate de noua industrie mediatică autohtonă, publicul intoxicat de sentimentalism levantin, economie libidinală, balcanism decadent și euforie latino a pierdut contactul cu dilemele teologico-politice ale civilizației occidentale. Indiferența narcotică față de traiectoria istoriei noastre comunitare a pătruns cu repeziciune în toate păturile societății. Eșecul ironic al
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Hobsbawm), putem spune împreună cu H.-G. Gadamer: „Speranța mea este frica”. În fața mondializării violenței, liturghia memoriei devine o sarcină plină de riscuri, răspunzând mai ales amneziei contemporane, pentru care posteritatea a devenit o banală, dar ilogică posterioritate. Dacă multiplele rețele mediatice ne oferă astăzi o imagine panoramică despre drama văzută și nevăzută a populației de pe glob, fascinația morbidă pentru teatrul violenței coabitează straniu cu cinica indiferență față de soarta victimelor și replierea egoistă în cele mai fugare plăceri. Pentru că generația care a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
care mai nutresc, cumva, nostalgia paradisului. Nevoia de catehizare a credincioșilor este probată de succesul predicatorilor neoprotestanți și ai „liderilor spirituali” New Age. Drept răspuns, o predică săptămânală nu poate fi deloc suficientă pentru creștinii aflați sub un permanent Blitzkrieg mediatic. La fel, publicarea unor modeste manuale teologice pentru profesori și elevi nu poate suplini urgența inițierii în labirintul biblic și liturgic al vieții creștine. Fără îndoială, noua ediție jubiliară a Bibliei avansează deja mijloace importante pentru familiarizarea credinciosului ortodox cu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și finanțatori „discreți” cu neostoită voință de putere etc. -, publiciștii și publicațiile de prestigiu și calitate, dându-ne uneori speranțe în capacitatea „celei de-a patra puteri” de a contribui la nașterea unui nou spirit public prin cristalizarea unui discurs mediatic nou, audibil prin larma generală a unei societăți locvace, isterizată de lipsa călușului. Formula mai veche a lui Mircea Iorgulescu, „marea trăncăneală”, și-a găsit astfel după 1989 corespondentul perfect în realitatea socială. Până la apariția televiziunilor private, care au liberalizat
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Doar emisiunile dedicate „Dosariadei” din vara 2006 - etapă necesară, deși întârziată cu jumătate de generație, a despărțirii de trecut - au regăsit aceleași cote de audiență, aceeași amplitudine, angajând la fel de masiv și pasionat societatea, grație numeroaselor dezvăluiri și controverse.) După ce elita mediatică fusese dominată de directorul de ziar omniscient, cu ticuri de nouveau riche, legături periculoase în „comunitatea de informații” și loc rezervat în avionul prezidențial, o figură-cheie a tranziției de la „inginerul sufletului omenesc” la „liderul de opinie” (având meritul incontestabil de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
al dezbaterilor noastre publice a rămas scandalul, iar în miezul fiecărei polemici persistă conflictul de persoane și grupuri. Pe acest fond, intelectualii publici ai postcomunismului românesc au trebuit să se recicleze sau să piară, să se adapteze la nevoile megamașinii mediatice - un dispozitiv liber până la limita anomiei, ca întreaga societate - sau să se resemneze la revenirea în „majoritatea tăcută” și la comunicarea în mediul academic. Pentru generația lansată profesional și civic-politic după 1989, adaptarea s-a făcut în linii mari aproape
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
e încă prea mică, prea izolată, prea dominată de literatură și raporturi personale pentru a se structura potrivit unor axe ideologice recognoscibile, susținute sistematic. Poate că, prin apariția a numeroase - prea numeroase? - periodice, fragmentarea și improvizația, endemice în sistemul nostru mediatic, au devenit și statistic inevitabile: dacă toată lumea scrie și publică, eventual la mai multe periodice în același timp, eventual trecând abrupt de la unul la altul, cum se poate aștepta o clarificare conceptuală? Un fenomen înrudit este „supraexpunerea” unor autori prea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
direcții: din America Latină (prin telenovele); din „substratul” balcanic, cândva uitat, „camuflat”, sublimat, iar acum relansat, mai întâi de conaționalii noștri țigani, pentru a fi purtat la vârful culturii populare, unde este adoptat de o parte a noilor elite economice și mediatice (prin manele); din Statele Unite (prin subculturile de tineret, prin consumism, dar și prin subcultura de divertisment în curs de completă globalizare, o subcultură postistorică și transculturală); din țările unde se emigrează masiv (în primul rând, Italia, Spania și Portugalia), prin
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
au redus la absurd unele dintre elementele stângii europene mai vechi și mai noi - protecția socială și „discriminarea pozitivă” a defavorizaților, redistribuirea avuției și alte corecții ale mecanismelor economice invizibile (și oarbe), ecologismul etc. -, domină lumea academică și pe cea mediatică, saturându-le discursiv, dar au o influență relativ modestă asupra economiei, Americii profunde și politicii, chiar sub Administrații democrate, deschise în principiu către politici publice mai de stânga. Acestea din urmă sunt absolut necesare, după mine, pentru a face vivabilă
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
publicații online) care se adresează comunităților „etnice” (vom vedea pe parcurs de ce folosesc ghilimelele) din cel mai dinamic stat federal american, a anunțat pe 23 aprilie 2002 rezultatele primului studiu empiric asupra răspândirii, impactului și potențialului acestui relativ tânăr sector mediatic, aflat în creștere exponențială 1. California este cel dintâi stat federal în care suma diverselor „minorități etnice” (rămâne valabil ce am promis pentru „etnice”) a depășit numeric, potrivit recensământului din 2000, totalul populației albe. Evenimentul nu e pur și simplu
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
public opiniile chiar și atunci când trăiesc din asta. Într-un scurt articol din The Washington Post reluat de International Herald Tribune (cum se știe, acesta din urmă e bazat pe cooperarea dintre cel dintâi și The New York Times), Margaret Engel, importantă personalitate mediatică, comentează reunirea în septembrie 2002 a peste trei mii de jurnaliști la Beverly Hills, cu prilejul decernării unor tot mai „vizibile” NCM 2002 Awards pentru ceea ce se numește, din lipsă de ceva mai bun (nici participanții nu au găsit o
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
fac în automobile, în lunga navetă către slujbă și înapoi, în general mai lungă și, datorită congestionării autostrăzilor, mai greu de prevăzut ca durată în California); știrile internaționale sunt principala atracție a cititorilor de presă scrisă. Aceste tendințe de consum mediatic par să se consolideze în California și sunt plauzibile pe termen mediu în alte state federale. Pe o scară mai modestă, fenomenul nu e necunoscut nici în Europa Occidentală. Mi se pare inevitabilă, în lumina acestor date de sondaj, adaptarea
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
American Mind nu era primul diagnostic sever al lumii americane, cartea a avut un răsunet enorm, inspirând pasionate - și de regulă mediocre, oportuniste, politizate - reacții pro și contra, care umplu o bibliotecă de proporții medii. O adevărată industrie editorială și mediatică a fost inaugurată în 1986 pe baza cărții lui Bloom, fiindcă orice referință la ea garanta un tiraj bun, un mare indice de audiență, cel puțin un interes de scurtă durată, iar dezbaterea nu s-a oprit niciodată 7. Nimeni
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
aplicării prevederilor Convenției de Armistițiu, iar pentru realizarea acestui plan au beneficiat de sprijinul Comisiei Aliate, controlată de către sovietici. Primele lor măsuri au urmărit înlăturarea din administrație a persoanelor considerate fasciste și înlocuirea lor cu elemente comuniste. Prefațată de linșajul mediatic găzduit de oficiosul Scânteia, care se îndrepta împotriva tuturor celor care erau de altă orientare politică, represiunea fizică a adversarilor politici s-a desfășurat în mai multe etape. Au fost constituite și arestate grupuri mai mult sau mai puțin imaginare
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
individului de a comunica cu alte persoane prin intermediul rețelei electronice, fără limitări impuse de timp sau spațiu. Industria TIME - Telecomunicații, Informații, Medii și Divertisment, forță motrice a erei informaționale - se formează pe baze noi din telecomunicații, ramura informaticii, precum și cea mediatică și de divertisment. Respectivele ramuri industriale, împreună cu infrastructurile lor - telefon, rețele de computere (internet), precum și televiziunea prin satelit sau cablu - se află astăzi într-o competiție acerbă pentru supremația asupra magistralelor globale de date. Industria computerelor deține rolul de precursor
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cititorului Legea proximității Lectura nonșalantă 3. a. Ambalajul informației - stil și subiectivitate Despre tropi și figuri de stil Imagine și iconicitate Virtuțile stilistice ale textului jurnalistic Lizibilitatea Claritatea Credibilitatea Concizia Fluența Tipuri de discurs Discursul descriptiv Discursul narativ Discursul informației mediatice Gestionarea textului jurnalistic Atacul Finalul Planul Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare Citatul Stil direct, stil indirect Reguli de construcție Conectori Discursul jurnalistic Elemente intrinseci textului jurnalistic Chapeau Titlu Subtitlu Elemente extrinseci textului jurnalistic Rigori de tehnoredactare Iliustrația Legenda PARTEA A
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
obiectul discursului, contextul social al discursului etc”. Mai clar spus, știința pragmaticii are ca obiect „studiul interpretărilor enunțurilor și, în special, al modului în care contextul situației poate influența înțelesul acestor enunțuri” (J. Fiske, 2001, p. 257). Câtă vreme discursul mediatic este fundamental dependent de cititor, de publicul țintă sau de o anumită situație emoțională creată de eveniment, abordarea pragmatică pare a fi singura cale de a accede la caracteristicile și trăsăturile de bază ale textului jurnalistic, care, spre deosebire de alte tipuri
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de obiectivitate: „Nu există limbaj neutru. Nu există un paradis inocent al scriiturii”. Sociologic vorbind, orice comunicare prezintă un dublu aspect: reprezentațional (exprimă personalitatea, stările sufletești, cultura și ideologia autorului) și instrumental (mijloc de influențare a receptorului). Prin urmare, discursul mediatic poate fi abordat din două perspective distincte: 1. Din exterior - orice enunț mediatic trebuie privit ca efectul unui proces social de creare și reproducere a înțelesurilor (în acest caz, discursurile sunt relații de putere). 2. Din interior - discursul se comunică
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Sociologic vorbind, orice comunicare prezintă un dublu aspect: reprezentațional (exprimă personalitatea, stările sufletești, cultura și ideologia autorului) și instrumental (mijloc de influențare a receptorului). Prin urmare, discursul mediatic poate fi abordat din două perspective distincte: 1. Din exterior - orice enunț mediatic trebuie privit ca efectul unui proces social de creare și reproducere a înțelesurilor (în acest caz, discursurile sunt relații de putere). 2. Din interior - discursul se comunică pe sine însuși; lumea exterioară este produs, și nu sursă a limbajului. „Noi
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Gravitatea consecințelor? Activarea unor spaime latente: moarte, sărăcie, nesiguranță? Este greu de dat un răspuns. Să comparăm două exemple. Unul ar fi telefonul dat de primul ministru Tăriceanu procurorului general Ilie Botoș, telefon care, peste noapte, a devenit un eveniment mediatic, subiect de știre și de felurite comentarii, dezbateri, mese rotunde, privind independența justiției sau ipocrizia guvernanților. În fața acestei dezvăluiri, putem să ne revoltăm sincer ori să bănuim că cineva (un grup de interese) dorește să-l compromită pe șeful guvernului
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
se întâmplă în termenii romanului bine construit și recunoaște că viața este reală numai dacă îi apare sustrasă cauzalității, reunificată și selectată ca intrigă. (U. Eco, 2005, p. 202) Intrăm astfel într-un problemă extrem de delicată a analizei de discurs mediatic: ficționalizarea discursului, faptul că, prin supraevenimențializarea lumii (expunerea exagerată la informație) ne îndepărtează de actualitate, de credibil. 1.2.1. Tratarea informației și gradul de implicare a cititorului Teoria presei cere ca, în știre, ziaristul să nu fie implicat în
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
mort/kilometri” nu poate fi invocată, rămâne proximitatea emoțională, fascinația morții și, nu în ultimul rând, interesul stârnit de transmisia în direct a Revoluției din Decembrie 1989 (o premieră mondială). „Un exemplu extras din realitatea românească, foarte pilduitoare în tratarea mediatică a evenimentelor. Duminică, 22 aprilie, TF1 a anunțat că programul de seară va fi modificat și că se va difuza la orele 22 înregistrarea completă a procesului soților Ceaușescu, fără cenzura impusă în decembrie ’89. La ora anunțată, TF1 mobilizase
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
genurilor puternic amprentate literar (reportaj, feature, însemnare). O regăsim chiar și în știre, câtă vreme acest gen scurt de informație pune în circulație și rezumă diverse întâmplări și fapte de viață. În noile cercetări media, se vorbește chiar de naratologie mediatică. Aceasta consideră discursul promovat de mass-media identic cu discursul narativ - ca structură, expresie și funcționalitate [...] Forma textuală apropiată comunicării jurnalistice este narațiunea, ca formă a comunicării umane, cu grad mare de intersubiectivitate. Din această perspectivă, se consideră că așteptările publicului
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
artificială este distincția dintre jurnalism și literatură. (3) Este suficient să analizăm mai atent faptul divers și vom constata cum ciudățenia și coincidența unor întâmplări plasează cititorul într-un ficțional realist, cu mari virtuți narative. 3.1.1. Discursul informației mediatice Trăim într-o lume ciudată, dependentă de noutăți și informații. Viața noastră pare în bună parte amanetată presei. Ea ne stabilește în fiecare zi programul, ne deschide fereastra casei, arătându-ne starea timpului și cum să ne îmbrăcăm; ne indică
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]