1,616 matches
-
se pot observa obiectele. Dar publicul are nevoie mai mult de atît, mesajul conținut și contextul sînt deformate dacă nu chiar anulate. Profităm de această ocazie pentru a semnala doar cazul Muzeului Brâncuși din capitala Franței care, în condițiile unei mediatizări menite să imprime publicului ideea de concept muzeografic unic în privința remodelării ansamblului, oferă în realitate un "autentic depozit". Accesul publicului este desigur permis, perimetral însă printr-un culoar ce creează un parcurs monoton...; unele muzee încearcă să organizeze expoziții temporare
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
domenii etnografie românească, etnografie săsească și etnografie universală desfășurate pe parcursul a 20 de teme, pe întreg parcursul anului școlar. La acest program au participat în anul 2005, 19 grupe de elevi, în total 570 de copii. Specialiștii muzeului consideră oportună mediatizarea acestor manifestări prin editarea unei broșuri al cărei conținut să cuprindă Programul de activitate, un chestionar cu privire la calitatea activităților desfășurate, cît și a gradului de asimilare a cunoștințelor. De remarcat faptul că se intenționează cuprinderea în broșură a temelor, prin
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
științifice un sistem de evaluare unitar, obiectiv, flexibil a rezultatelor și a progreselor școlare pentru disciplina Educație vizual-plastică. EVALUAREA CERCETĂRII DE TEREN În România, activitățile didactice desfășurate în muzee au un caracter insuficient organizat și insuficient mediatizat. Spre exemplu, în privința mediatizării, dintr-un număr total de 83 de muzee din care: 28 muzee de importanță națională, 14 muzee de importanță regională și 41 muzee de importanță județeană, fără a se lua în calcul și muzeele locale numai 18 au publicat pe
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
domeniu complex, diversificat și nuanțat, datorită multiplelor cazuri concrete de copii și, în general, de indivizi care au nevoie de ajutor, de protecție și de îngrijire. Selecția familiilor substitut sau recrutarea părinților foster pentru plasamentul copiilor problemă poate cuprinde:25 * mediatizarea obiectivelor urmărite printr-o publicitate adecvată și chiar prin tehnici de marketing; * pregătirea părinților-foster care să suplinească, pe cât posibil, lipsa adevăraților părinți, pregătire care trebuie să cuprindă: o cunoștințele de bază de care au nevoie părinții-foster; o situațiile care pot
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
că discuția despre noua „diversitate” de după anii ’70 se afirmă pe fondul unei omogenizări fără precedent a societăților noastre, în care spiritele se apropie tot mai mult la un nivel profund, printr-un proces de „unificare morală” (grație urbanizării, consumului, mediatizării etc.); în aceste condiții, credința este aleasă, nu moștenită cutumiar, ceea ce încurajează intransigența crescândă a credincioșilor, până la fundamentalism; această „redefinire identitară a religiilor”, echivalarea religiilor cu „culturile” sau „stilurile de viață” integrate apoi unei societăți „multiculturale”, este efectul pervers al
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
culegeri de „foiletoane și meditații” ale lui Nae Ionescu (1994). În Muzică și memorie, procedeul compozițional este acela al suprapunerii de imagini oarecum eterogene pe trunchiul unei sensibilități caracterizate de gustul pentru decoruri pluviale, crepusculare, lichide, mobilate fragmentar, informe, neprecizate. „Mediatizarea lumii prin imagine” (Radu G. Țeposu), relevabilă în poemele lui C., se produce în tiparele unui discurs liric succint, care sugrumă adesea pretenția de a comunica ceva, descompunându-se într-o expresie albă. Modelul bacovian reprezintă nu numai din punct
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286221_a_287550]
-
79% din populație poseda televizoare (14,5 milioane), iar în 1988 procentul depășește 94%, cu 28 milioane de aparate. Avîntul mijloacelor audiovizuale de comunicare în masă schimbă condițiile de funcționare ale comunicării politice și facilitează aplicarea noilor tehnologii politice. I. Mediatizarea vieții politice Auzim, din ce în ce mai des, afirmația că mijloacele media au un rol tot mai important în viața politică atît internă, cît și internațională. Nu doar profesioniștii care activează în politică acordă o atenție susținută pregătirii strategiilor mediatice, dar și populația
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
centrului politic. Lăsînd la o parte acum anticipările și trecînd la examinarea consecințelor pe termen scurt ale revoluției mediatice asupra conduitelor politice, vom observa transformări incontestabile în ceea ce îi privește pe guvernanți, pe guvernați, dar și în funcționarea spațiului public. Mediatizarea afectează munca guvernanților și conduita lor în afaceri, accentuînd mai ales preocuparea de a-și valoriza acțiunile și urmările lor în sensul popularității. Invitat să își exprime părerea în problema puterii mediatice 35 și pornind de la experiența sa de ministru
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
să fie la început mai amplă, apoi mai directă, iar dispariția rezultatului scontat înlătură orice speranță de realizare a unui efect benefic prin măsura adoptată. Întrucît nu există, poate, sinucigași în munca politică, acest fapt va influența conținutul acțiunii." Astfel, mediatizarea afectează și condițiile de recrutare a personalului politic. În Statele Unite, de exemplu, unde procesul este mai avansat, mass media joacă un important rol de filtru în selectarea candidaților pentru posturile eligibile. Această modalitate are avantajul că ușurează accesul la exercitarea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
eforturilor publicitare ale candidatului și de acoperirea campaniei sale electorale de către jurnaliști. Nu este deci surprinzător să vedem elaborîndu-se, de puțină vreme în Franța, o reglementare a raporturilor dintre politică și bani. Sporirea costurilor comunicării politice denotă presiunea exercitată de mediatizare asupra desfășurării vieții politice. Tot astfel, ea a dus la o instituționalizare a comunicării politice, prin crearea, în 1976, a unei structuri de comunicare guvernamentală, [SID], iar din 1982, a unei instanțe pentru reglarea comunicării audiovizuale. În 1989, urmînd Înaltei
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
la care pot participa prin secretul, prin proximitatea puterii sau chiar dobîndind o notorietate pe care încearcă să o convertească în poziție politică. Cetățenii își păstrează în general încrederea în mijloacele media, considerîndu-le surse de informare credibile, dar regretă excesele mediatizării vieții politice și, mai ales, consecințele lor asupra rolului sporit al banilor în politică. Transformările evocate vizează practicile, iar instituțiile și reprezentările modifică condițiile de funcționare ale spațiului public, înțeles ca mediu și proces de formare a agendei politice și
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
relevă mai pregnant trăsăturile distincte ale comunicării politice, ilustrează importanța reală a acestor procese și a efectelor interacțiunii dintre diversele mijloace media și utilizatorii lor publicitari și informaționali, la construirea realității politice (Kaid, Gerstlé, Sanders). Raportat la sisteme și culturi, mediatizarea vieții politice rămîne totuși inegală, iar determinismul tehnologic întîlnește rezistența practicilor, a forțelor, a rețelelor, a reprezentărilor aplicate într-un spațiu politic bine conturat. II. Marketingul politic și sondajele de opinie Marketingul politic și sondajele de opinie derivă dintr-un
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
în circulație, fie că provin de la candidați, de la persoanele supuse sondajului, de la mijloacele media, de la forțele politice sau de la orice alt participant la coproducția realității electorale. II. Modernizarea practicilor și permanența factorilor politici Campaniile electorale s-au modernizat sub influența mediatizării vieții politice și a tehnicilor de comunicare. Totuși, acest fapt nu implică permanența factorilor politici care își păstrează poziția primordială în opțiunile strategice. În cadrul strategiilor de comunicare, situația actuală determină coexistența mijloacelor tradiționale și a celor moderne de propagandă. Întotdeauna
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
îmbunătățește șansele de succes. Examinînd comunicarea electorală în universul cultural american și în universul cultural francez 61, este frapantă diferența de consistență a spațiului public. În primul univers, expresia ocazională și fragmentată a politicului este mai ușor alterată de jocul mediatizării, însă, în acest fel, ea nu poate fi anulată. Apoi, datorită termenului, intervine capitalul politic cîștigat anterior de actanți și care prezintă o anumită rigiditate. O imagine politică nu poate fi modificată atît de ușor precum ne lasă să credem
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
și național. Deși factorii politici rămîn determinanți în opțiunile strategice de comunicare, pot fi observate doar presiunea crescîndă, exercitată de tehnicile de comunicare, precum și consecințele lor asupra spațiului public pe cale de modernizare. Ar fi prea mult dacă am afirma că mediatizarea politicii ar duce la alegeri fără opțiune. Totuși, sistemele în care se introduc spații publice modernizate sînt caracterizate de o simbolizare a opțiunilor politice, care fără a aminti ceea ce evoca Walter Benjamin nu este "estetizarea politicii". Sîntem în măsură să
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
guvernul, ca centru politic, și autoritățile locale, ca periferie. I. Comunicarea prezidențială În Franța celei de-a V-a Republici, alegerea președintelui prin sufragiu universal a avut ca rezultat "prezidențializarea" vieții politice, iar această evoluție a fost, probabil, facilitată de mediatizarea sa crescîndă. În Statele Unite, unde regimul prezidențial are de multă vreme un rol aparte, instituțiile mediatice au dobîndit deja o importanță strategică în jocul puterii. Separarea puterilor a făcut ca președintele să se sprijine pe opinia publică în depășirea dificultăților
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
la comunitate. Asistăm astăzi la o criză a politicului care vizează atît reprezentarea, cît și participarea cetățenilor. Este incitantă ideea de a pune în relație tendința recentă de dezangajare și de respingere a politicii profesionalizate, pe de o parte, și mediatizarea crescîndă a activității politice, pe de altă parte. Însă procedînd astfel, ar fi ca și cum am elimina total ipoteza optimistă despre o opulență comunicațională care ar duce automat la democrație. După cum remarca cu amărăciune comentatorul american T. Gitlin: "În măsura în care politica devine
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
în privința informației politice. Lăsînd la o parte credibilitatea, ne vom îndrepta atenția spre efectele mass media asupra funcționării vieții politice franceze. În această situație, obținem o evaluare mai curînd negativă, pentru că 54% din cei care au răspuns sondajului consideră că mediatizarea este un semn de sărăcire a dezbaterii politice, iar 43% văd în aceasta un semn al modernizării sale (Journal des Elections, septembrie 1989). În sfîrșit, și reprezentarea socială a puterii instituțiilor media este puțin cunoscută. Disparități semnificative apar zilnic de la
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
1988 la "Heure de la Vérité" nu au obținut decît 14 și 16% audiență din totalul căminelor, pe cînd cifrele pentru liderii din primul plan gravitau mai jos de 20%. Campania prezidențială constituie cu siguranță, astăzi, în Franța, momentul în care mediatizarea vieții politice are cea mai mare intensitate. Sondajul realizat de SOFRES-Télérama între 15 și 17 martie 1988 este, în concluzie, foarte revelator în privința comportamentelor de audiență. În 198886, pentru 62% dintre persoanele chestionate, televiziunea este mijlocul cel mai util pentru
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
spune și a face. Un grup îndeplinește o acțiune de protest atunci cînd o exprimă în mod colectiv. Se naște întrebarea dacă recursul tot mai frecvent la practicile neconvenționale de participare denotă respingerea medierilor politice instituționale. Ar fi posibil ca mediatizarea vieții politice să incite la acest gen de acțiune, prin vizualizarea imediată a mișcării de nemulțumire și a consecințelor acesteia, în urma propagării sale. Pe de altă parte, aceste practici au un caracter mai mult spectacular, ce corespunde în bună măsură
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
COMUNICAREA POLITICĂ / 5 Introducere / 15 Partea I: TEORII ȘI TEHNICI ALE COMUNICĂRII POLITICE / 19 Capitolul I: Concepții teoretice contrastante / 21 I. Comunicarea politică: obiect incert / 21 II. Un cîmp teoretic concurențial / 32 Capitolul II: Tehnici în spațiul public / 45 I. Mediatizarea vieții politice / 46 II. Marketingul politic și sondajele de opinie / 54 III. Publicitatea politică / 63 Partea a II-a: PRACTICI DE COMUNICARE ȘI POZIȚII DE PUTERE/ 71 Capitolul I: Comunicarea electorală / 73 I. Campania electorală, comunicarea și construirea realității politice
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
fapt, înțelegem că termenul „național” se referă la numărul foarte mare de cetățeni din mai multe părți ale țării care au semnat această petiție. Național adică din toată țara, cunoscut în toată țara (prin nenorocirea lui). Este efectul direct al mediatizării cazului lui Eminescu prin chete publice, dar și prin presă. Continuă oratorul: „Domnilor, precum vă este cunoscut tuturor, Eminescu, unul din talentele noastre poetice cele mai mari, se găsește astăzi lovit de o boală grea și cumplită și în același
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
susținerea persoanelor cu tulburări mentale - Hanibal Dumitrașcu Suportul social și starea de sănătate - Iulia Mardare Legislație Elevii: între familie, școală și televizor - Ioan Drăgan Mass-media electronică și violența în televiziune - Poliana Ștefănescu Copiii și televiziunea. Studiu de audiență - Adriana Ștefănel Mediatizarea consumului de alcool, a tutunului și a drogurilor în programele televizate - Maria Livia Ștefănescu Metodologie - Planul de servicii - Emilia Chițu, Florin Lazăr Dicționar Eveniment științific Apariții editoriale SUMMARY Romanian employment policies - Eugen Blaga Policies for Roma - Mariea Ionescu Employment policies
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
scăzut cu 27%, iar violența ficțională a scăzut cu 43%. Media scenelor de violență per canal a scăzut de la 85 (vara) la 46 (toamna) și la 9 scene în medie pe oră. Acesta poate fi considerat un efect al publicării, mediatizării și dezbaterii rezultatelor primului studiu din iulie 2004, inclusiv cu operatorii canalelor respective de televiziune. În mod neașteptat, cercetarea a permis dezvăluirea unui fapt mai mult decât îngrijorător: cele două canale de desene animate difuzează pe oră de șapte ori
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
viața cotidiană, Editura Polirom, Iași, 1999. *** HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro. *** HYPERLINK "http://www.umext.maine.edu/onlinepubs/htmpubs/4100.htm" www.umext.maine.edu/onlinepubs/htmpubs/4100.htm. *** HYPERLINK "http://www.parenting-ed.org" www.parenting-ed.org. Mediatizarea consumului de alcool, tutun și droguri în programele televizate Drd. MARIA LIVIA ȘTEFĂNESCU Universitatea din București Introducere Prezentul articol realizează o sinteză a două studii succesive din cadrul Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare al Facultății de Sociologie
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]