11,179 matches
-
situate nu departe de Poarta Sfânta Ana, foarte aproape de clădirea impozantă ce adăpostește astăzi Banca Vaticanului, nu demult obiectul unui notabil scandal financiar ce-și prelungea ramificațiile până în culisele dubioase ale Wall-Street-ului, profităm de răgazul ce ni-l prilejuiesc canicula medievală de-afară și lipsa contemporană de inspirație din noi pentru a răspunde, în cuprinsul acestui episod câtorva scrisori din teancul considerabil strâns de-a lungul anilor pe adresa Ars Amatoriei. Chiar dacă nu toate episoadele au de-a face cu povestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cele ale cratițelor vechi. Un bruhaha fără sfârșit, încercând să imite melodia vieții. Tonurile carnavalului vorbeau și limba oamenilor: „Trebuie să ne înveselim, să ne înmulțim iubindu-ne, să ajungem cu bine în țara verii“! Pe străzile strâmte, cu izuri medievale, oamenii aprinseseră focuri și le vegheau. Ca de obicei, se coceau castane pe table mari de fier înroșite. Mirosea dumnezeiește. Focurile care încălzeau trecătorii zgribuliți de frig ajungeau uneori până la doi metri. Bărbații munceau înfofoliți în blănuri. Celor mai bătrâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
centru, trecând prin cimitirul care înconjoară marea catedrală, și am văzut cum ieșiseră din pământ ghiocei și violete. Peste tot domnea liniștea din neliniște, ca și cum nimic nu se întâmplase. Deși apa lacului ajunsese până la bârnele podului vechi, cel cu picturi medievale unde moartea hoinărea deghizată în toate evenimentele vieții. Am fixat valurile liniștite, clipocitul molcom mă amețea. La un moment dat, am văzut în apă fața tumefiată a soțului meu, aducând cu fața lui Mikael când încerca să iasă din apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
gros de frunze veștede, umezite de ceața ce tocmai se ridicase. Între muntele din dreapta lui și crăpătura adâncă din stânga era numai o fâșie îngustă și înclinată pe care abia reușea să pună piciorul. Era ca și cum mergea pe lângă zidul unei cetăți medievale înconjurat de șanțul de apărare. Câțiva pinteni de stâncă se desprindeau din trupul muntelui ca niște contraforți naturali. Ca să treacă de ei, trebuia să îi escaladeze. Se abătu din drum, urcând pe lângă aceștia, căutând un loc pe unde să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
fost însă umbrite de opresiunea pe care a dezlănțuit-o pe plan intern. Măcinat de paranoia, a creat o rețea de informatori puși să urmărească boierimea, în special pe cei din familia Romanov. Nu se știe dacă din cauza Micii Glaciațiuni Medievale, ori din alte cauze, o foamete fără precedent a zguduit statele din emisfera nordică. Pe fondul acesteia, în anul 1601, Rusia s-a confruntat cu o criză politică și economică fără precedent. Tot atunci, un călugăr, numit Dimitrie cel Fals
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
erau neîntrecuți, erau un fel de excavator însuflețit. Flora și vegetația Datorită așezării sale, în nord-vestul Colinelor Tutovei, comuna Filipeni are o vegetație specifică silvostepei, unde se întâlnesc plantele specifice stepei, cu păduri mici, mai mult pâlcuri. Dacă în epoca medievală pădurile ocupau 70% din suprafața țării, a Podișului Moldovei și a Colinelor, în epoca modernă, ca urmare a defrișărilor masive, suprafața pădurilor a scăzut dramatic: 1832 - 47,37%, 1893 - 21,9%, 1970 - 18,8%, chiar dacă încă din 1792, prin „Așezământul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în locul acelei case, noul proprietar a unei mici părți din ceea ce a fost moșia Rosetteștilor de după 1989, Dumitru Bănuț (Mitruț), cu domiciliul în București, a construit o vilă care este atât sediu administrativ, cât și casă de vacanță. în documentele medievale de după 1565, satul Hilipeni (Hilipeani), Filipeni apare ca sat răzășesc, alături de Fruntești, Oțelești, Mărăști și Poieni. La fel ca toți răzeșii, și cei din Filipeni sunt activi în vânzarea și cumpărarea de părți de moșie, sunt consemnați în acte ca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și, în timp, s-a risipit și s-a trecut cu plugul pe deasupra. Biserica din zid, armată cu beton, era destinată pentru a fi necropolă pentru familia Rosetti; în interiorul bisericii era o criptă destinată odihnei de veci. Sălașele în documentele medievale din Moldova se vorbește de sălașe de țigani ca robi ai boierilor sau mănăstirilor. Sălașele de țigani nu formau sate separate, locuind pe lângă curțile boierești sau pe lângă mănăstiri, lucrând ca meșteri, dar și la vite, la câmp și oriunde era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
hotarele acelor sate să le fie cu toate hotarele cele vechi, iar hotarul acelui loc de pustietate să-i fie câte vor putea apuca destul.” Mențiunea „unde a fost casa luiî” sau „curtea lui ...”, „unde a fost jude ...”din documentele medievale românești, pe lângă indicația topografică, indică o autoritate locală și, implicit, existența unei comunități având un jude, un cneaz, un vătăman, iar în cazul în speță, un călugăr (Costea) de schit sau mănăstire. De asemenea, formula amintită, dublată de o alta
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Roșu și în intrândul deschis în dealul din dreapta care mărginește șesul îngust al pârâului. Tot acolo s-ar fi așezat și locuitorii din „cartierul” Sălașele, care nu poate fi un cătun locuit de răzeșii din Fruntești; sălașe, după cum menționează documentele medievale, se referă la adăposturi ale robilor țigani. Un document din 11 februarie 1812 „o împărțeală Î în chip de izvod între frații Ilie Roset, Dracachi Roset căminarul, Vasile Roset spătarul, cu iscălitura Ecaterinei Roset vorniceasa, de moșii, țigani, case părinteștiî
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
3 Lunca - Filipeni, sat al bejenarilor bucovineni. Condiționări istorice și economice ale imigrșrilor interromânești La începutul mileniului al II-lea teritoriul de la est de Carpați, dintre Carpați și Nistru, pe care s-a format în secolul al XIV-lea statul medieval țara Românească Moldova, a continuat să fie supus năvălirilor pustiitoare ale ultimilor migratori asiatici de origine turco-mongolă: pecenegii, cumanii, uzii și, ultimii, mongolo-tătarii. în aceste condiții, comunitățile românești, menționate și în documentele scrise, bizantine, maghiare, papale, slave (Rusia Kieveană)organizate în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au trăit în state românești diferite. Se admite de către toți istoricii români că Transilvania a fost, în tot Evul Mediu și în epoca modernă, un rezervor de populație românească pentru rile Române extracarpatice, recunoscându-se importanța „Descălecatului” pentru formarea statelor medievale șara Românească și Moldova, a transhumanței și a întemeierii de noi așezări de către românii ardeleni, nu numai în Ardealul românesc, dar și în sudul Poloniei, nord-vestul Ungariei, Serbia, Bulgaria și dincolo de Nistru, în stepele nord-pontice, până în Caucaz. Trebuie să admitem
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cumpărată sau acaparată prin diverse mașinării legislative (se făceau și acum câteva sute de ani!) de logofătul Pătrașcu, apoi de Anghelușa (femeile din șările Române au avut dreptul de proprietate și moștenire la fel cu bărbații - situație singulară în Europa medievală!) și din 1692 până în 1949 - proprietari au fost boierii din familia Rosetti, ultimii fiind Sofia Boteanu și Vasile Rosetti. Între 1949+1989, statul român a organizat aici o fermă agricolă și după reconstituirea dreptului de proprietate, Mitruț Bănuț, prin societatea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
posesia suprafeței de 1691,60 ha, din care 1306,60 ha din cumpărături și numai 385 ha din împroprietăriri. În aceeași perioadă, locuitorii din Fruntești au cumpărat numai 120 ha de pământ. </notelist> 1 Alexandru I. Gonța, Studii de istorie medievală, Editura „Dosoftei”, Iași, 1989, p.25-36; 55-72. 2 Radu Rosetti, Pământul, sătenii și stăpânii în Moldova. Tom I. De la origini până în 1864, București, 1907, p.168 și urm. Pentru aceeași chestiune și pentru altele înrudite vezi: V. Costachel, Aculin Cazacu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la Parincea și Nănești, tezaure din bronz la Cleja - Bacău și în unele localități din județul Vaslui, ceramică (oalăborcan) la Oncești - Bacău. Contrar afirmațiilor tendențioase ale unor istorici străini care neag practicarea agriculturii (cultura plantelor) de către români, până la formarea statelor medievale românești (secolul al XIV-lea), putem afirma, în baza izvoarelor lingvistice, arheologice, toponimice, că românii, în primul mileniu d.Hr. și în primele secole ale mileniului al II-lea, au practicat cultivarea plantelor, e drept pe arii restrânse, însă nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
economice, cât și cele spirituale, religioase. Legături economice și confesionale s-au stabilit în primul sfert al mileniului al IIlea d.Hr., cu Rusia Kieviană, cu Ungaria, cu state mai îndepărtate, dar aceste relații sau amplificat numai după întemeierea statelor medievale românești. 1.1 Particularitșți ale dezvoltșrii economice în satele care alcștuiescă actuala comunș Filipeni întemeierea statului medieval țara Românească Moldova la mijlocul secolului al XIV-lea a asigurat cadrul politică de dezvoltare a societății omenești din teritoriul cuprinsă între Carpații Orientali, Nistru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mileniului al IIlea d.Hr., cu Rusia Kieviană, cu Ungaria, cu state mai îndepărtate, dar aceste relații sau amplificat numai după întemeierea statelor medievale românești. 1.1 Particularitșți ale dezvoltșrii economice în satele care alcștuiescă actuala comunș Filipeni întemeierea statului medieval țara Românească Moldova la mijlocul secolului al XIV-lea a asigurat cadrul politică de dezvoltare a societății omenești din teritoriul cuprinsă între Carpații Orientali, Nistru și Marea Neagră, furnizrând stabilitatea și securitatea atât de necesare pentru evoluția socială și economică a populației. S-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
carnea lor față de a altora.” Dar relatări și documente despre creșterea viilor în arealul românescă avem din antichitatea dacoromană. Un basorelief de pe columna lui Traian reprezintă întoarcerea dacilor la vetrele lor, mânând din urmă turmele de vite. După întemeierea statelor medievale românești, știrile despre bogăția de vite mari și mici, crescute în braniștile domnești, mănăstirești, pe moșiile boierilor și ale țăranilor se înmulțesc. Cei care semnalează acest aspect al activității economice sunt cronicarii moldoveni - Grigore Ureche, Miron Costin și Ion Neculce
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ale țăranilor se înmulțesc. Cei care semnalează acest aspect al activității economice sunt cronicarii moldoveni - Grigore Ureche, Miron Costin și Ion Neculce care menționează întinsele braniști domnești de la Bohotin și șuțora. Cele mai cuprinzătoare date despre creșterea animalelor în Moldova medievală le datorăm învățatului domnitor Dimitrie Cantemir care a scrisă lucrarea „Descrierea Moldovei”. Astfel, aflăm că din vânzarea vitelor mari, atât boierii, cât și țăranii, realizau venituri însemnate în numerar, încât țăranii „pot să-și ducă traiul, dar să plătească și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
facă util, se întrecea pe sine și mă purta prin sălile vaste ale Lateranului sau prin bazilica „Sfântul Petru”. Când nu jucam șah, îmi dădea să traducă la prima vedere texte din latină (s-o numim modernă, folosită în textele medievale și moderne) și insista să observ cât asemănare avea cu limba noastră română. Pot spune că preotul Cadar n-a fost folosit la capacitățile sale, desigur și din cauza caracterului regimului politică în care a trăit. Altfel, era om ca toți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satele comunei Filipeni VII. 1 Caracteristici ale învățământului și școlii românești pânăș în epoca modernș, reflectate în regulamente și legi în general, atunci când se încearcă abordarea învățământului și a școlii din spațiul etnică românesc, văzută ca parte a culturii românești medievale, se pornește de la realitatea incontestabilă că spațiul românescă a fost subsumat limbii și culturii religioase slavone și de la înlocuirea târzie din cancelaria domnească, din biserică și din scrierile cu caracter istorică a limbii slavone cu limba vorbită de toți locuitorii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
erau cumpărate prioritar de negustorii turci (gealapi) și duse la Constantinopol. Deși condițiile de sol și clima erau prielnice cultivării grâului (se cultiva mult în antichitatea geto-dacică, vezi: Arrian, Expediția lui Alexandru Macedon la nordul Dunării, 335 î.Hr.), în Moldova medievală se cultiva puțin grâu. Treptat, pentru țăran, pâinea a devenit un lux, o raritate, era consumată la sărbători, de Paști și de Crăciun. Nu vă lăsați înșelați de aparențe! Când rostiți rugăciunea fundamentală creștină „Tatăl nostru” și cereți „pâinea noastră cea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
numește Dimitrie Cantemir, care consideră că „țăranii”, în sensul de lucrători al pământului din Moldova, sunt străini, românizați în timp. Nu este locul aici să punem în discuție părerea domnitorului filosof, dar se cuvine să vedem societatea românească din Moldova medievală în dinamica și devenirea sa. Îmi este foarte greu să cred că toți cei care, nedoriți în țara lor, și-au găsit loc de așezare în țara Românească Moldova, au creat comori de artă populară, mai alesă că cei de acolo
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lupta cu răul palpabil și cu cel imaginar, mișcarea ritmică sau dezordonată, datorat unor substanțe halucinogene din plante, pentru a face din nou un echilibru între om și forțele nevăzute care-l înconjoară. și vechea societate dacică și societatea românească medievală, au trăit și prin dans. Nici dacii, nici dacoromanii și nici românii nu au inventat dansul, cel mult au particularizat unele mișcări, ritmuri și le-au dat nume, pentru a se individualiza în raport cu alte etnii. După cum spun specialiștii, hora, dansă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
oameni bătrâni din Lunca (Gurău Vasile, Borcea Dumitru, Romedea Gheorghe, Pintilescu Gheorghe - zisă Buric, Cucu Mircea și alții). 33 Vladimir Trebici, Ion Ghinoiu, Demografie și Etnografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986, p. 202. 34 Al. Gonța, Studii de istorie medievală, Editura Dosoftei, Iași, 1998, p.68. „Dușegubina” este amintită și de Dimitrie Cantemir, în Descrierea Moldovei, editura Tineretului, 1961, p.168. 35 Mărturie de la Niculina Boghiu, confirmată de Ioana Lungu din Slobozia - Filipeni, la data de 27 mai 2009. 36
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]