1,923 matches
-
adaugă smântână, sare și piper. FILÉ DE VITĂ CU UNT Câte două fileuri de porție, o roșie umplută cu ciuperci, evantai din teci de mazăre sau păstăi verzi fierte în apă cu sare, cerculeț din cartofi copți, sos din stafide, mentă pentru decor. Carnea se bate cu ciocanul, se condimentează și se prăjește pe ambele părți în tigaie cu unt, apoi se pune într-o tavă subțire și se dă la cuptor timp de 35 de minute. Roșia se scobește și
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
și lăsăm să mai dea un clocot. Se servește pe farfurie - două fileuri, cerculeț de cartofi, roșia umplută cu ciuperci pusă în mijlocul cartofilor și facem un evantai din păstăi. Peste carne turnăm puțin sos de stafide. Decorăm cu frunze de mentă. FRIPTURĂ DE VĂCUȚĂ LA TAVĂ 1 kg carne, 2 cepe, 1 morcov, 1 cățel de usturoi, sare, piper, cimbru, ulei, suc de roșii sau pastă tomată, foi de dafin, 100 g vin Carnea se spală, se taie zgârciurile și se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
2 minute, apoi dăm deoparte hreanul și călim o ceapă tocată fin, amestecăm ceapa călită cu hreanul și smântâna. Dăm la foc, timp de 2 minute, apoi adăugăm un măr curățat de coajă, tăiat cubulețe mici și 2 fire de mentă. Se servesc pe farfurie - 2 bucăți de grătar, piure de cartofi, 2 rondele de măr, sos de hrean și frunze de mentă la decor. MUȘCHIULEȚ DE PORC UMPLUT CU BRÂNZĂ DE VACI Din 600 g mușchiuleț se scot 4 fileuri
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
timp de 2 minute, apoi adăugăm un măr curățat de coajă, tăiat cubulețe mici și 2 fire de mentă. Se servesc pe farfurie - 2 bucăți de grătar, piure de cartofi, 2 rondele de măr, sos de hrean și frunze de mentă la decor. MUȘCHIULEȚ DE PORC UMPLUT CU BRÂNZĂ DE VACI Din 600 g mușchiuleț se scot 4 fileuri, care se bat puțin cu ciocanul, se condimentează, apoi se umplu cu pastă făcută din 200 g brânză de vaci și frunze
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
apă cu sare, 200 gr. de filé de somon afumat, o lingură de sos tomat, patru roșii tocate mărunt, un morcov ras pe răzătoarea mică, 200 gr. de smântână, 50 gr. de unt, o ceapă tocată mărunt, pătrunjel verde și mentă pentru decor. Punem smântâna la topit cu untul, iar când începe să clocotească, adăugăm ceapa și morcovul ras, roșiile și mirodeniile. Lăsăm să fiarbă până scade zeama de la roșii, adăugăm sosul tomat și busuioc, sare, piper, după gust. În sosul
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
gust. În sosul rezultat punem pastele fierte, amestecăm bine, apoi le așezăm pe un platou. Filé-urile de somon le rulăm câte unul separat și înfigem unul câte unul în platoul cu paste. Decorăm cu pătrunjel verde tocat și frunze de mentă. FILÉ DE SOMON AFUMAT CU SALATĂ - DOUĂ PORȚII - 300 gr. de filé de somon, o căpățână de salată, 150 gr. de ciuperci fierte și tăiate mărunt, sare, piper, ulei de măsline, oțet aromat, două linguri de nuci prăjite și tocate
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
gr. de smântână. Se servește cu mămăligă caldă. SEPIE CU CEAPĂ 75 ml de ulei de măsline, două bucăți de sepie, patru bucăți de ceapă, 100 ml de vin alb, sare, piper, boia dulce, după gust. Se mai pun oregano, mentă, o linguriță de suc de lămâie, roșii și mentă pentru decor. Punem uleiul în tigaie la încălzit, punem sepia și o rumenim pe ambele părți. Adăugăm ceapa tăiată peștișori și călim bine. Adăugăm vinul și mirodeniile și lăsăm să mai
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
CU CEAPĂ 75 ml de ulei de măsline, două bucăți de sepie, patru bucăți de ceapă, 100 ml de vin alb, sare, piper, boia dulce, după gust. Se mai pun oregano, mentă, o linguriță de suc de lămâie, roșii și mentă pentru decor. Punem uleiul în tigaie la încălzit, punem sepia și o rumenim pe ambele părți. Adăugăm ceapa tăiată peștișori și călim bine. Adăugăm vinul și mirodeniile și lăsăm să mai fiarbă puțin. Scoatem sepia și lăsăm ceapa să fiarbă
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
bine. Adăugăm vinul și mirodeniile și lăsăm să mai fiarbă puțin. Scoatem sepia și lăsăm ceapa să fiarbă 25 de minute. Dăm gust de sare și piper. Se servește câte o sepie și două linguri de ceapă, cu decor de mentă și felii de roșii. SOMON AFUMAT Se curăță peștele de solzi și viscere, se spală bine, apoi se presară cu sare mare, se stropește cu oțet din mere și lăsăm să stea o oră. Clătim peștele la jet de apă
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
încins pe ambele părți. TOCANĂ DE BERBEC 1,5 kg carne de berbec, 2 morcovi rași, 2 cepe, 100 ml ulei, 1 ardei gras roșu, 1 pahar de vin, sare, piper, foi de dafin, boia dulce, cimbru, boia iute, rozmarin, mentă, 2 linguri de bulion Se pune ceapa cu ulei la călit, adăugăm morcovul și ardeiul, apoi carnea tăiată sub formă de pătrate, foi de dafin, sare, piper; călim puțin, apoi adăugăm apă și lăsăm să fiarbă timp de o oră
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
ulei la călit, adăugăm morcovul și ardeiul, apoi carnea tăiată sub formă de pătrate, foi de dafin, sare, piper; călim puțin, apoi adăugăm apă și lăsăm să fiarbă timp de o oră și jumătate. După ce a fiert, adăugăm vinul, boiaua, menta, cimbrul și bulionul, după care lăsăm să mai dea câteva clocote, după care este gata. TOCĂNIȚĂ DE MIEL CU CIULAMA LA CUPTOR 2 kg carne de miel, 2 cepe, 1 pahar de ulei, 50 g zahăr, 1 ou, 1 pahar
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
clocote, după care este gata. TOCĂNIȚĂ DE MIEL CU CIULAMA LA CUPTOR 2 kg carne de miel, 2 cepe, 1 pahar de ulei, 50 g zahăr, 1 ou, 1 pahar de bulion, 100 g unt, 200 g lapte, piper, sare, mentă tocată fin, coriandru, 100 g cașcaval, 2 linguri de pesmet, 6 cartofi Carnea se călește și se stinge cu supă, se lasă să mai fiarbă cu bulion și ceapă, iar cartofii se pun la fiert. Când sunt aproape gata, se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
pesmet, 6 cartofi Carnea se călește și se stinge cu supă, se lasă să mai fiarbă cu bulion și ceapă, iar cartofii se pun la fiert. Când sunt aproape gata, se face un sos din zahăr, bulion, sare, piper și mentă tocată și se dă un clocot, apoi punem peste cartofi un sos din untul topit stins cu lapte amestecat cu oul și trei linguri de făină albă, sare și piper. Ungem o tavă cu unt și o tapetăm cu pesmet
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
bar, Les Vikings, unde Jacques o învață să joace poker cu zaruri și îi comandă un gin fizz. În curând "timpul nu mai există". La ora două noaptea, tânăra bea la tejgheaua barului La Rotonde ultima băutură cu sirop de mentă. "În jurul meu sclipeau chipuri țâșnite din altă lume, în care se petrec minuni la fiecare colț de stradă. Și mă simțeam legată de Jacques printr-o complicitate indestructibilă, ca și cum am fi comis împreună o crimă sau am fi traversat pe
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
flirtează sunt partenere redutabile în acest joc amoros. Pe cât de ispititoare, pe atât de hotărâte. Pe cât de dulci, pe atât de neîmblânzite. Una dintre ele, Jessica, o fată cu un chip ca de păpușă, răspândind în juru-i o mireasmă de mentă și șampon, nu stă pe gânduri, atunci când naratorul devine prea întreprinzător, și îl mușcă de limbă atât de tare, încât acesta se îndepărtează de ea urlând de durere. Alta, Elisabeth, își amintește cu amărăciune de sfatul pe care i-l
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a crește și a se răspândi și în alte părți ale organismului. Opțiunile tratamentului carcinomului cu celule Merkel depind frecvent de gradul de extindere al cancerului în jurul localizării cutanate și pentru că e vorba de un retrovirus, sunt convertiți în frag mentele de ADN celular cărora le corespund (cu ajutorul unor reverstranscriptaze). Secvențele de ADN astfel obținute sunt comparate, folosind computerul, cu secvențele genomului uman, deja cunoscut încă din 2004. Rezultatele comparării sunt clare: cea mai mare parte dintre secvențe sunt umane (corespund
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
consum de lungă durată de droguri sau de exagerata terapie cu medicamente antiretrovirale. Poziția lui Duesberg a stârnit nu numai adversitatea unor oameni de știință implicați în susținerea etiologiei HIV în SIDA, dar și a firmelor producătoare de medi ca mente antiretrovirale. Care ar pierde astfel milioane de dolari. 5.2.2.2. Protooncogenele și oncogenele celulare sau „inamicul e chiar aici, în noi“ Formidabilul impact mediatic al premiilor Nobel i-a adus, în toamna anului 1989, în luminile celebrității pe
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
când se află în stare inactivă. Proteinele G de talie mică sunt codificate de oncogenele RAS (Ha-ras, Ki-ras-2, N-ras-1 ș.a.). Normalitatea celulei depinde și de aceste oncogene RAS, în sensul că activarea lor dispro porțională, ca urmare a unor eveni mente mutaționale, poate canceriza celula gazdă. 4. Tirozinproteinkinaze intracelulare, care au rolul de a fosforila „ținta proteinică“ la nivelul tirozinei. Numeroase oncogene au acest rol fiziologic. Respec tivele tirozinproteinkinaze sunt prezente de obicei submem branar, dar se pot găsi și în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
elementele moștenite din limba-bază și elemente care să fi fost împrumutate (pe cale cultă) din aceeași limbă, după transformarea aspectului ei popular în alte limbi. Din lat. mens, -tis, limba română are cuvîntul moștenit minte, limbile italiană, spaniolă și portugheză moștenitul mente, dar franceza îi redă conținutul prin alte elemente lexicale (raison, sagesse, esprit), tot moștenite din latină. Datorită formei radicalului, identică cu cea din latină, mente din italiană, spaniolă și portugheză anulează posibilitatea manifestării dublei articulări în raport cu împrumuturile neologice pentru redarea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lat. mens, -tis, limba română are cuvîntul moștenit minte, limbile italiană, spaniolă și portugheză moștenitul mente, dar franceza îi redă conținutul prin alte elemente lexicale (raison, sagesse, esprit), tot moștenite din latină. Datorită formei radicalului, identică cu cea din latină, mente din italiană, spaniolă și portugheză anulează posibilitatea manifestării dublei articulări în raport cu împrumuturile neologice pentru redarea noțiunilor "mental" și "mentalitate", iar franceza nu realizează fenomenul datorită absenței elementului moștenit. Româna însă cunoaște dubla articulare, în ciuda faptului că uneori s-a încercat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
articulări în raport cu împrumuturile neologice pentru redarea noțiunilor "mental" și "mentalitate", iar franceza nu realizează fenomenul datorită absenței elementului moștenit. Româna însă cunoaște dubla articulare, în ciuda faptului că uneori s-a încercat omogenizarea, pe de o parte prin propunerea formei (grafice) mente în loc de minte (prin etimologism) și, pe de altă parte, prin adaptarea lat. mentalis după aspectul cuvîntului moștenit (prin analogism), propunîndu-se mintal în loc de mental. De aici, rezultă că franceza reprezintă un tip aparte, în acest caz, în raport cu celelalte limbi romanice, deoarece
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lupte pe care astăzi le văd numai în filmele cinematografice. Dar nici chiar bucureștenii de atunci nu cunoșteau misterele nopților din unele cartiere. Manoperile acestor contrabandiști ereau nesfârșite. În calitatea mea de șef al biuroului accizelor, am văzut numeroase instru mente care slujeau la introducerea spirtului prin barierele orașului, pe dinaintea perceptorilor și controlorilor comunali. Iată o parte din aceste metode: Găzarii: Aceștia aveau garnițe cu două funduri. Deasupra era petrolul, iar în fund spirtul, romul sau coniacul. Geamgiii: Punătorii de geamuri
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
guvernelor. Și în agitația în contra d-rului Romniceanu, Clubul conservator juca un rol activ. Pe vremea aceea, la Clubul conservator acțiunea era condusă, cum am spus, de prințul Gheorghe Bibescu. Agitația studenților mediciniști se complica, în timpul acesta, și cu alte ele mente de agitație. De astă dată opoziția conservatoare puse mâna pe o chestie națională pe care o specula contra guvernului prin canalul studenților. Iată despre ce fu vorba: La Cluj se întâmplase o ciocnire între studenții români și studenții unguri. Studenții
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cele două volume de publicistică (România, mod de folosire, Staff, 1994 ; De ce nu iau românii premiul Nobel, Polirom, 2012, 2014). Majoritatea predicțiilor care s-au adeverit sunt în aceste cărți de publicistică, au apărut în ziare, au fost niște avertis‑ mente publice. FĂră a socoti cărțile și lucrările în engleză, care de fapt sunt cele ce v-au consacrat în Occident. Trebuie spus că motivul principal al acestei cărți este absența altor surse de referință, a unui proiect pluridis‑ ciplinar din
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Pe lângă ele erau conflicte generate de invidie, că, sigur, am trezit foarte multe invidii. Gândiți-vă că eram o puștoaică care a venit de nu știu unde și de pe o zi pe alta ajunsese cel mai citit autor din revistă. Dar, final‑ mente, nu asta ne-a separat, ci ne-au separat diferențele de idei. Eu, de exemplu, am fost de părere, de la bun început, că trebuie să-ți permiți să fii critic și cu opoziția dacă vrei să o ajuți să devină
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]