3,996 matches
-
a activității didactice. Portofoliul didactic va conține: o Planificări calendaristice și anuale; o programe școlare; o proiecte ale unității de învățare; o proiecte de lecție: proiectele realizate de către student, pentru lecțiile susținute sau cu alte ocazii; proiecte model, primite de la mentor; o proiect de lecție pentru o activitate educativă ; o teste docimologice și alte instrumente de evaluare; o fișe de lucru întocmite pentru activitatea elevilor în timpul lecției; o materiale de cercetare psihopedagogică; o caietul de practică pedagogică; o fișele de asistență
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
de către o comisie formată din metodician și un cadru didactic de la Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, al Universității „Al. I. Cuza” Iași. Evaluarea se realizează sub formă de examen și se finalizează cu o notă. 2.2.5. ORARUL PROFESORULUI MENTOR PRACTICĂ PEDAGOGICĂ I Profesor mentor..................................................................... ........ Școala................................................................... ........ ....................................... ORARUL PROFESORULUI MENTOR PRACTICĂ PEDAGOGICĂ II Profesor mentor..................................................................... ........ Școala................................................................... ........ ....................................... COMPETENȚELE VIZATE PRIN STUDIUL DISCIPLINELOR LOGICĂ ȘI ARGUMENTARE, FILOSOFIE 3.1. În cele ce urmează ilustrăm, corelativ, competențele generale și competențele specifice, vizate prin studiul
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
metodician și un cadru didactic de la Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, al Universității „Al. I. Cuza” Iași. Evaluarea se realizează sub formă de examen și se finalizează cu o notă. 2.2.5. ORARUL PROFESORULUI MENTOR PRACTICĂ PEDAGOGICĂ I Profesor mentor..................................................................... ........ Școala................................................................... ........ ....................................... ORARUL PROFESORULUI MENTOR PRACTICĂ PEDAGOGICĂ II Profesor mentor..................................................................... ........ Școala................................................................... ........ ....................................... COMPETENȚELE VIZATE PRIN STUDIUL DISCIPLINELOR LOGICĂ ȘI ARGUMENTARE, FILOSOFIE 3.1. În cele ce urmează ilustrăm, corelativ, competențele generale și competențele specifice, vizate prin studiul disciplinei Logică și argumentare, potrivit
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
didactic de la Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, al Universității „Al. I. Cuza” Iași. Evaluarea se realizează sub formă de examen și se finalizează cu o notă. 2.2.5. ORARUL PROFESORULUI MENTOR PRACTICĂ PEDAGOGICĂ I Profesor mentor..................................................................... ........ Școala................................................................... ........ ....................................... ORARUL PROFESORULUI MENTOR PRACTICĂ PEDAGOGICĂ II Profesor mentor..................................................................... ........ Școala................................................................... ........ ....................................... COMPETENȚELE VIZATE PRIN STUDIUL DISCIPLINELOR LOGICĂ ȘI ARGUMENTARE, FILOSOFIE 3.1. În cele ce urmează ilustrăm, corelativ, competențele generale și competențele specifice, vizate prin studiul disciplinei Logică și argumentare, potrivit Programei școlare. Competențe generale
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
Personalului Didactic, al Universității „Al. I. Cuza” Iași. Evaluarea se realizează sub formă de examen și se finalizează cu o notă. 2.2.5. ORARUL PROFESORULUI MENTOR PRACTICĂ PEDAGOGICĂ I Profesor mentor..................................................................... ........ Școala................................................................... ........ ....................................... ORARUL PROFESORULUI MENTOR PRACTICĂ PEDAGOGICĂ II Profesor mentor..................................................................... ........ Școala................................................................... ........ ....................................... COMPETENȚELE VIZATE PRIN STUDIUL DISCIPLINELOR LOGICĂ ȘI ARGUMENTARE, FILOSOFIE 3.1. În cele ce urmează ilustrăm, corelativ, competențele generale și competențele specifice, vizate prin studiul disciplinei Logică și argumentare, potrivit Programei școlare. Competențe generale Competențe specifice derivate 1. Utilizarea
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
temă; * claritatea și precizia conținutului; * estetica redactării; * avizarea proiectului de către îndrumător. b) Cunoaștera specificului școlii: * cunoașterea profilului unității de învățămînt; * cunoașterea performanțelor școlare recunoscute local / național; * cunoașterea performanțelor elevilor clasei la care se efectuează activitatea didactică; * cunoașterea performanțelor profesionale ale mentorului. c) Realizarea lecției: * conținutul științific al acesteia; * calitatea didactică a traducerii adecvate a conținutului, în cazul activităților de învățare vizînd înțelegerea temei și a specificului domeniului; * calitatea didactică a exersării conținului în aplicații, în cazul activităților de învățare vizînd interiorizarea
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
de elevi, ce presupune un efort de adaptare socială. Așadar analiza lecției reprezintă o discuție, prin prizma reperelor didacticii aplicate, asupra unei prestații concrete. În această discuție studentul nu are motive să fie surprins de eventualele reproșuri ale asistenței (colegi, mentor, îndrumător de practică), el însuși fiind capabil, după încheierea demersului didactic, să inventarieze eventualele lipsuri, greșeli etc., sau să trăiască un moment de mare bucurie pentru realizarea unor momente excepționale în colaborarea cu clasa de elevi. Lecția este un exercițiu
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
didacticii disciplinei de învățămînt la care s a susținut lecția; b) cunoașterea reperelor de analiză a lecției; c) cunoașterea proiectului lecției întocmit de practicant; d)sistematizarea observațiilor și a sugestiilor în comformitate cu reperele analizei. Participanți la analiza lecției: practicantul; mentorul; cadrul diactic îndrumător de practica; grupa de studenți. Secvențele analizei: a) studentul practicant expune obiectivele urmărite și face un inventar al reușitelor și al lipsurilor demersului didactic; b) adresarea de întrebări din partea asistenților; c) expunerea răspunsurilor; d) expunerea observațiilor de către
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
studentul practicant expune obiectivele urmărite și face un inventar al reușitelor și al lipsurilor demersului didactic; b) adresarea de întrebări din partea asistenților; c) expunerea răspunsurilor; d) expunerea observațiilor de către studenții participanți la lecție; e) expunerea observațiilor și a sugestiilor de către mentor; f) expunerea observațiilor și a sugestiilor de către îndrumătoru de practică / metodician. 9. FIȘA DE OBSERVARE A LECȚIEI Propunător:.................................. ........ Data: Clasa: Obiectul: Tipul lecției: Tema: Metode: Mijloace de Învățămînt:.................................. Organizarea activității: Desfășurarea lecției FIȘA DE OBSERVARE A LECȚIEI Propunător:.................................. ........ Data: Clasa
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
și componentă a curriculum-ului de pregătire profesională a viitorilor pedagogi, se bazează pe o sumă de instrumente utile în formarea și monitorizarea competențelor personale și profesionale. În derularea activității de practică pedagogică, studenții/profesorii asistati aplică conceptele dobândite cu ajutorul mentorului, atât asupra elevilor, determinând astfel performanța școlară, cât și asupra colegilor de grup aflați în postura de coordonator al activității instructiv educative. 2. Criterii de evaluare a activității studentului S-a ținut seama de următoarele criterii ce stau la baza
Instrumente de monitorizare a studenţilor/profesorilor debutanti in perioada de mentorat didactic. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Petrea Crina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1164]
-
Litere și Filosofie a Universității „Regele Ferdinand” din Cluj, mutată în 1940 la Sibiu. Încă din 1941 se alătură grupului din jurul revistei „Curțile dorului” (Radu Stanca, Ovidiu Drimba, Ion Negoițescu, Cornel Regman, I. D. Sîrbu ș.a.), grup care, avându-l ca mentor pe Lucian Blaga, va constitui, în 1943, Cercul Literar de la Sibiu. Activase în 1942 și în Cercul literar studențesc „Octavian Goga”, susținând, sub egida acestuia, la Timișoara, conferința Rebreanu și Dostoievski. După licență, luată în 1942, intră la Școala de
TODORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290206_a_291535]
-
secția sociologie (1967-1971). Este redactor la „România liberă” (1971-1974) și la Agerpress (1975-1989). La recomandarea lui Eugen Barbu, va beneficia de o bursă Herder la Viena (1978-1979), anii ’80 fiind cei în care colaborează abundent la „Săptămâna”, revistă condusă de mentorul său. În 1990 întemeiază, împreună cu Eugen Barbu, Partidul România Mare, precum și săptămânalul omonim, dar și periodicul „Tricolorul”. Va fi senator în Parlamentul României în toate legislaturile. Debutează editorial în 1977 cu volumul Poezii. În plină etapă de modernizare a lirismului
TUDOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290281_a_291610]
-
aserțiuni, a justeței judecăților de valoare, dezaprobarea celor eronate, denunțarea subiectivismului extrem al unor opinii, stabilirea cât mai judicioasă a ce aparține lui Mihail Dragomirescu și a ce e preluat. Sursele gândirii esteticianului sunt identificate, în primul rînd, în opera mentorului acestuia, Titu Maiorescu, apoi, pornind de aici, în Platon, în filosofia idealistă germană (Kant, Hegel, Schopenhauer, Herbart) și în psihologie (G. T. Fechner, Wilhelm Wundt). Ideile dragomiresciene sunt puse în relație cu acelea ale unor esteticieni și poeți occidentali (Benedetto
TUDORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290291_a_291620]
-
dogmatică consolidează această perspectivă. Se adaugă Enciclopedia valorilor reprimate (I-II, 2000, în colaborare), care ilustrează printr-o serie de cazuri elocvente maniera agresivă de abordare a valorilor spirituale românești în anii postbelici, ani de ocupație și de dictatură. Amintirea mentorilor (2002) propune o privire inedită asupra istoriei literaturii române, și anume prin memorialistica literară care evocă familiile de spirite din cenaclurile fecunde și impulsul pe care l-au dat scrisului românesc. Prin ținuta sa sobră, severă, rezervată, neconcesivă și nesentimentală
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
Drăculea, București, 1995; Despre Ion Creangă, Craiova, 1996; Scriitorii de la miezul nopții, Galați, 1996; Un război civil regizat?, București, 1997; Holocaustul culturii române, București, 1999; Enciclopedia valorilor reprimate. Război împotriva culturii române. 1944-1989 (în colaborare), I-II, București, 2000; Amintirea mentorilor, București, 2002; Balansoarele istoriei literare, București, 2003. Ediții, antologii: G. Ibrăileanu, Spre roman, postfața edit., București, 1972; Marin Preda interpretat de..., pref. edit., București, 1976; N. Iorga, În luptă cu absurdul revizionism maghiar, postfața edit., București, 1991; Ion Lăncrănjan, Cuvânt
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
veac (1978), editate în colaborare cu Ion Arhip, reunesc manuscrise și documente literare. Primul conține un număr mare de scrisori transcrise după originalele aflate la Muzeul Literaturii Române din Iași, relevante și pentru alcătuirea unui portret al lui Titu Maiorescu, mentorul cenaclului Junimea. V. s-a remarcat și ca autor de piese de teatru pentru copii și tineret (Bing-bang-bing, Comoara, Cele trei domnițe, Dincolo de singurătate), puse în scenă între 1972 și 1983 la Iași, Constanța, Sibiu, Oradea etc. SCRIERI: Dincolo de poveste
VACARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290403_a_291732]
-
redactat în franceză. Dedicată lui André Theuriet, poet și romancier din operele căruia U. afirmă că deprinsese cultul naturii (probabil se referă în special la volumul Reine des bois din 1890), versiunea franceză utilizează, ca și cea românească, figura unui mentor - Andrei Jnepeanu (alias Genépin) - care inițiază un discipol (Mircea Trestianu) în tainele naturii. Acest traiect inițiatic nu ajunge să se transforme în mistică teozofică a naturii, precum în Cartea munților a Bucurei Dumbravă, unde U. apare ca personaj - Marele Urs
URECHIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290373_a_291702]
-
Date biobibliografice, Antologie de texte critice, Antologie de texte literare și Dosar de receptare critică), e departe de a fi unul savant și pedant. Scrisă alert, cu entuziasm, cartea poate fi considerată și un omagiu, expresia unei prețuiri necondiționate pentru mentorul său. Observațiile judicioase și analiza atentă a operei lui Nicolae Manolescu sunt însoțite de afirmații neașteptate și de comparații originale. SCRIERI: Nemuritor în păpușoi, pref. Alexandru Mușina, Chișinău, 1997; Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, reconsiderări (în colaborare), Chișinău, 1997; Nicolae
VAKULOVSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290411_a_291740]
-
din limba franceză. Colaborează sporadic cu versuri la „Convorbiri literare”, „Gluma” ș.a., folosind și pseudonimul Ragastens, însă, încurajat de prietenii din boema literară ieșeană (Sandu Teleajen, Aurel Leon, George Lesnea, George Mărgărit ș.a.), dar mai cu seamă de Mihai Codreanu, mentorul său, dă curs talentului de dramaturg, realizând adaptări pline de har, în special după poveștile lui Ion Creangă. În 1953 are loc la Teatrul Național din Iași premiera piesei Ochiul babei, comedie în versuri realizată după Soacra cu trei nurori
VASILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290451_a_291780]
-
al Partidului Național Țărănesc sau episodul detenției, meritul monografiei constă în scoaterea în evidență a profilului critic al autorului. V. analizează corect metoda acestuia, insistă asupra „stilului critic” și a poziției lui Vladimir Streinu în disputa tradiție vs modernitate. Spre deosebire de mentorul E. Lovinescu, spirit care înclină eminamente spre modernitate, Vladimir Streinu ar fi un modern temperat sau un modern „antimodern”. O bună reconstituire a publicisticii perioadei și mai ales a contribuției revistei „Kalende” o reprezintă capitolul unde se analizează polemicile purtate
VASILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290456_a_291785]
-
Miron Costin. Raporturile literare cu contemporanii și posteritatea sa istoriografică, apărută postum, spiritul cel mai însemnat pe care l-a dat românitatea în secolul al XVII-lea se înalță, prin comentariul pertinent și argumentat al lui V., către piedestalul de mentor ascultat în literele românești. SCRIERI: Ion Neculce, București, 1968; Miron Costin. Interpretări și comentarii, București, 1973; Grigore Ureche, București, 1979; Cronicarul Radu Popescu, București, 1987; Cronica anonimă a Moldovei (1661-1709). Pseudo-Nicolae Costin, București, 1989; Miron Costin. Raporturile literare cu contemporanii
VELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290477_a_291806]
-
stadii ale genezei operei, imagine de sine și conștiință a propriei identități auctoriale, dar și ca reflecție asupra lumii și epocii prin care a trecut. Tonul pe care comunică diplomatul de la Roma cu Titu Maiorescu e marcat de prețuirea datorată mentorului, dar și de demnitatea intelectuală a unei atitudini deschise dialogului, fermă și argumentată, din care nu lipsesc accentele de umor și cele ludic-autoironice, menite să atenueze distanța, diferențele de opinii. Pentru el, testul decisiv în ce privește arta romanului este „de a
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
au fost colonii ale celor occidentale; experiența colonială a alterat radical calea lor de dezvoltare. Ignorând istoria, teoriile modernizării prezumă că aceste țări „se află în stadiul primar al dezvoltării” și că trebuie să perceapă „țările occidentale ca pe niște mentori, încercând să urmeze calea occidentală a dezvoltării pentru a atinge modernitatea” (So, 1990, p. 96). Pentru a reda starea țărilor lumii a treia, Frank propune conceptul de dezvoltare a subdezvoltării, dezvăluind faptul că „subdezvoltarea nu e o condiție naturală, ci
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și are noi roluri: de partener, interlocutor, gânditor, prieten, organizator, ascultător, persoană care rezolvă probleme, evaluator. Copilul se implică în comunicare, negociere, interacțiune, luare de decizii. În acest context, cadrul didactic are roluri de: manager, facilitator, partener, designer, observator, prieten, mentor, evaluator, motivator, sursă de informare. Familia oferă mediu securizant, cald si stimulativ, observă și ține cont de caracteristici de vârstă, identifică caracteristici specifice de dezvoltare, interese, nevoi, stimulează învățarea prin experiențe variate și îndeplinește roluri noi de: educator, prieten, mentor
Strategii educaţionale de abordare integrată a copilului cu / fără cerinţe educaţionale speciale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1155]
-
mentor, evaluator, motivator, sursă de informare. Familia oferă mediu securizant, cald si stimulativ, observă și ține cont de caracteristici de vârstă, identifică caracteristici specifice de dezvoltare, interese, nevoi, stimulează învățarea prin experiențe variate și îndeplinește roluri noi de: educator, prieten, mentor, avocat pentru copilul său, partener, expert, asistent. Strategii de învățare prin descoperire Educația modernă răspunde la întrebarea: „pentru ce înveți?” iar răspunsul este - „să știm ce să facem cu ceea ce am învățat.” Noul, necunoscutul, căutarea de idei, prin metodele interactive
Strategii educaţionale de abordare integrată a copilului cu / fără cerinţe educaţionale speciale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1155]