1,658 matches
-
lungskador vid förtäring. Flytande ämnen och beredningar som på grund av sin låga viskositet utgör en fara för människa vid aspiration a) För ämnen och beredningar som innehåller alifatiska, alicykliska och aromatiska kolväten i en total koncentration an 10% eller mer och - har en flödestid mindre än 30 sekunder, uppmätt med en 3 mm utloppsbägare enligt ISO 2431, eller - har en kinematisk viskositet lägre än 7 10-6 m2/s vid 40oC, uppmätt med en kalibrerad kapillärviskosimeter av glas, enligt ISO 3104
jrc4583as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89749_a_90536]
-
luptă cu mijloace pașnice împotriva ocupației și colonizării israeliene, militând și pentru egalitatea de gen și respectarea drepturilor omului în cadrul societății palestiniene. Teatrul a fost înființat în anul 2006, inspirat de proiectul Care and Learning, dezvoltat de către regizoarea israeliană Arna Mer Khamis, care și-a propus să folosească teatrul ca pe o formă de terapie pentru copiii din tabăra din Jenin care sufereau de depresie și de sindromul post-traumatic. Fiul Arnei, Juliano Mer-Khamis, actor și regizor, este co-fondatorul Freedom Theatre și
”Freedom Theatre e fereastra noastră spre lume” - interviu cu Faisal Abu Al-Heja () [Corola-website/Science/295625_a_296954]
-
nici glasurile păsărilor, nici boala, nici agonia. și nici măcar ochii deschiși ai pădurii ori burta plină de nori a cerului. Nici fructele timpurii ale cireșului, nici aureola fastuoasă a fricii. Nimic. Crește o grădină Crește o grădină între pereții camerei: merii sunt verzi, prunii uscați, tuia se nalță la cer ca un glonte de iarbă. Când ici când colo, un iepure sare din ascunziș și sperie stolul de ciori adormite. Nici zborul, nici fuga nu le ajută. și nici ariciul ce
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-website/Imaginative/8599_a_9924]
-
Ifni 30.6.1996 1390 INDUSTRIEL FISHING COMPAGNIE (IFC) Khalil li 4 rue no 97 la Veillette Casablanca 30.6.1996 1393 REINA DEL COSTĂ Khalil li 4 rue no 97 la Veillette Casablanca 30.6.1996 1406 PAPION DE MER 84, Bis Saujha Khalil ÎI - Casablabca 30.6.1996 1418 LEȘ GRANDES MARQUES (AMIAROC) Route du Djorf El Youdi Route Sidi Ouassel - Safi 30.6.1996 1422 SONIAL/OUDJA 8, rue de Casablanca - Oudja 30.6.1996 1425 OMNIUM MAROCAIN
jrc2648as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87802_a_88589]
-
KRIFA Stalle no 6 Port de Pêche - Agadîr 30.6.1996 2004 Ste T.K FISH Q.I. no 42 - Tétouan 30.6.1996 2016 Ste ZAKER Avenue Hassan 11 Imm Lyazid - Agadîr 30.6.1996 1972 LE MARCHE DE LA MER 31, rue Sabra Teknia - Tétouan 30.6.1996 1975 FRECOMAR Ancienne route de Tanger Melalah - Larache 30.6.1996 1976 NAJMAT ALLAH 89, Av. Mohamed V Kariat Arikmane - Nador 30.6.1996 1727 DOHA S.I. Ait Melloul - Agadîr 30.6
jrc2648as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87802_a_88589]
-
pronunțată de Tribunale di Milano la 17 mai 2005, 36601/01 R.G.N.R - 7464/ R.G.GIP, a fost expulzat din Italia în 2002, fugar. (4) Merai Zoghbai [alias a) Fraji di Singapore, b) Fraji il Libico, c) Mohamed Lebachir, d) Meri Albdelfattah Zgbye, e) Zoghbai Merai Abdul Fattah, f) Lazrag Faraj, g) Larzg Ben Ila, h) Lazrag Faraj, i) Farag, j) Fredj, k) Muhammed El Besir]. Data nașterii: a) 04.04.1969, b) 04.06.1960 (Meri Albdelfattah Zgbye), c) 13
32006R1217-ro () [Corola-website/Law/295428_a_296757]
-
c) Mohamed Lebachir, d) Meri Albdelfattah Zgbye, e) Zoghbai Merai Abdul Fattah, f) Lazrag Faraj, g) Larzg Ben Ila, h) Lazrag Faraj, i) Farag, j) Fredj, k) Muhammed El Besir]. Data nașterii: a) 04.04.1969, b) 04.06.1960 (Meri Albdelfattah Zgbye), c) 13.11.1960 (Lazrag Faraj), d) 11.08.1960 (Larzg Ben Ila), e) 13.11.1960 (Fredj). Locul nașterii: a) Bengazi, Libia, b) Bendasi, Libia (Meri Albdelfattah Zgbye). Adresa: a) via Bordighera 34, Milano, Italia, b) Senis
32006R1217-ro () [Corola-website/Law/295428_a_296757]
-
Besir]. Data nașterii: a) 04.04.1969, b) 04.06.1960 (Meri Albdelfattah Zgbye), c) 13.11.1960 (Lazrag Faraj), d) 11.08.1960 (Larzg Ben Ila), e) 13.11.1960 (Fredj). Locul nașterii: a) Bengazi, Libia, b) Bendasi, Libia (Meri Albdelfattah Zgbye). Adresa: a) via Bordighera 34, Milano, Italia, b) Senis, Oristano, Sardinia, Italia. Alte informații: face obiectul unei hotărâri privind arestarea preventivă pronunțată de Tribunale di Milano la 17 mai 2005, 36601/01 R.G.N.R - 7464/ R.G.GIP, fugar
32006R1217-ro () [Corola-website/Law/295428_a_296757]
-
de călători, și unul dintre cele mai mari și aglomerate porturi de călători de la Marea Baltică. El a deservit 8,48 milioane de călători în 2011. În Estonia există 12 aeroporturi și un heliport, cel mai mare aeroport fiind Aeroportul Lennart Meri Tallinn, care oferă servicii mai multor companii aeriene internaționale ce asigură legături cu 23 de destinații. Înaintea celui de al Doilea Război Mondial, etnicii estoni constituiau 88% din populație, restul de 12% fiind reprezentat de minorități naționale. Cele mai mari
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
Cojocaru este un sat în comuna Mogoșani din județul Dâmbovița, Muntenia, România. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul Cojocaru era reședința unei comune de sine stătătoare din plasa Cobia a județului Dâmbovița, comună ce avea în componență satele Cojocaru, Meri și Chirca, cu 756 de locuitori și 2 biserici. În 1925, comuna Cojocaru, cu satele Cojocaru, Kirca și Meri, se afla în plasa Găești a aceluiași județ, și avea 1083 de locuitori. În timp, comuna Cojocaru s-a desființat, fiind
Cojocaru, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301160_a_302489]
-
Cojocaru era reședința unei comune de sine stătătoare din plasa Cobia a județului Dâmbovița, comună ce avea în componență satele Cojocaru, Meri și Chirca, cu 756 de locuitori și 2 biserici. În 1925, comuna Cojocaru, cu satele Cojocaru, Kirca și Meri, se afla în plasa Găești a aceluiași județ, și avea 1083 de locuitori. În timp, comuna Cojocaru s-a desființat, fiind inclusă în comuna Mogoșani.
Cojocaru, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301160_a_302489]
-
de la nord la sud de râul Ialomița. Recunoscută încă din anii 1936 ca stațiune balneoclimaterică. Pășunile și fânețele din hotarele comunei ocupă jumătate din suprafața agricolă a comunei și favorizează creșterea vitelor. Cealaltă jumătate este plantată cu pomi fructiferi: pruni, meri, peri, în cea mai mare parte și cireși, vișini și piersici. Fiind aproape de munte, deseori primăvara florile pomilor sunt distruse de câte o zăpadă târzie sau de îngheț, care, deseori, vine și în luna mai. Conform recensământului efectuat în 2011
Comuna Pietroșița, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301184_a_302513]
-
găsește o mare pădure de salcâmi. La răsărit, pe dealul numit Răzeșie, aproape de Macișeni se găsește o pădure în care primăvară înflorește bujorul românesc, plantă monument al naturii. Până la revoluția din 1989, sătul avea poate ce mai mare livadă de meri din județul Galați dar care a dispărut. Tot până la revoluție, la sud și la sud-vest de sat se găseau plantații de vie nobilă pe o suprafață de cca. 800 ha, care, după ce s-au împărțit celor care aveau dreptul la
Mândrești, Galați () [Corola-website/Science/301217_a_302546]
-
vișini, cireși albi în general și amari, caiși, gutui). Pe moșia propriu-zisă se cultivă porumb, cartofi, bostani, bostanei și eventual nutreț pentru animale, precum lucerna, pentru refacerea terenului. La intrarea în sat a fost, până în 2000, si o livadă de meri. Sătenii mai cresc animale, însă doar pentru consum propriu sau povară, sătul având un grup de văcari care se ocupă de vite și căi (îi duc în pădure la păscut, pe pășunea de lângă izvor). Se comercializează în cantități mici toate
Horpaz, Iași () [Corola-website/Science/301285_a_302614]
-
cariere de gresii. Există un sit arheologic la Vălenii - "Seliștea", la circa 300 m SE de sat - Latene, epoca română/secolul IV (Național Archaeological Record of România). Mergând prin sat se vede dealul "Raiului" cu vechile și celebrele livezi de meri. De asemenea, se spune că un stejar imens care ar putea fi cuprins doar de 20 de persoane ar mai împodobi încă pădurea din jurul Văleniului. Religia locuitorilor este creștin ortodoxă, bisericuța de lemn din 1727 cu hramul Adormirea Maicii Domnului
Vălenii, Iași () [Corola-website/Science/301319_a_302648]
-
un farmec deosebit. Localitatea dispune si de un camin cultural, care însă găzduiește foarte rar activități cultural-artistice. Datorită pământurilor roditoare, ocupația de bază a locuitorilor este agricultura. Cultivarea legumelor și a cerealelor, pomicultura (în special cireși și pruni, dar și meri, peri, caiși, vișini, nuci etc.), precum și creșterea animalelor sunt principalele îndeletniciri ale sătenilor, îndeletniciri care s-au transmis din generație în generație, în sat neexistând nici colectivizarea din timpul regimului comunist. Satul este recunoscut pentru țuica tradițională produsă din prune
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
în 01.01.2005 populația satului nomăra 121 de locuitori) se ocupă în principal cu creșterea animalelor (bovine și ovine), cultivau și mai cultivă cereale (grâu, secară, orz, ovăz, porumb) și cartofi. În sat sunt livezi cu pomi fructiferi (nuci, meri, peri, pruni, cireși, vișini), unii săteni rotunjindu-și veniturile din pomicultură. Erau câteva familii chiar înstărite cu livezi foarte frumoase: Vojei, Codrescu, Băceștii, Găndreștii, familia Nistea (desprinsă din Găndrești și Bârstănești), care obțineau venituri bune din comercializarea fructelor, în principal
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
mai găsesc și pe dealul care face legătura între valea lui Ban și valea Alunului, în Valea lui Dancu sau în Dealul de Sus. Pe aceste dealuri se dezvoltă bine prunul și se află numeroase plantații. Cireșii, nucii, perii sau merii cresc izolat sau sunt plantați de către localnici în grădini și locuri închise. Culturile de bază sunt porumbul, grâul, cartoful și ovăzul, care adesea este însămânțat prin lucerna, atunci când oamenii vor să lase locul să se mai refacă. Lunca, aflată pe
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
precipitațiilor atmosferice este de 600-700 mm/an. -vântul bate din direcțiile NV și N. -adâncimea maximă de îngheț este de 85 cm. Vegetația este variată în funcție de dispunerea reliefului, fiind alcătuita din: pășuni, livezi de pomi fructiferi în special pruni și meri, păduri de foioase și conifere. Conform datelor de la Muzeul Județean de Științe ale Naturii, pe teritoriul comunei se găsesc următoarele specii cu protecție strictă: -Rezervația naturală peisagistică „Costișata” cu o suprafață totală de 52,25 ha din care 21,25
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
aceluiași secol, în care în 1892 învățau 81 de copii și două biserici: una aparținând mănăstirii Brebu și alta în satul Pietriceaua, construită în 1855 de către locuitori. Localnicii se ocupau cu agricultura (cultura porumbului și ovăzului, apicultura, cultura pomilor fructiferi - meri, peri, cireși, nuci), precum și cu croitoria și pietrăria, desfăcându-și produsele la Câmpina. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna cu o populație de 4995 de locuitori, în aceeași plasă Prahova din județul Prahova. În 1938, comuna s-a regăsit în
Comuna Brebu, Prahova () [Corola-website/Science/301649_a_302978]
-
Drăgănești este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Bărăitaru, Belciug, Cornu de Jos, Drăgănești (reședința), Hătcărău, Meri și Tufani. Comuna se află pe malul stâng al Teleajenului și al Prahovei (în zona confluenței celor două râuri), și pe malul drept al Cricovului Sărat, având terenuri nelocuite și pe malul stâng al celui din urmă, terenuri traversate de
Comuna Drăgănești, Prahova () [Corola-website/Science/301668_a_302997]
-
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,3%). Pentru 2,95% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Drăgănești era reședința plășii Câmpul din județul Prahova. Era formată din 3 cătune: Drăgănești, Meri și Baraictarul-Brebu, totalizând o populație de 1672 de locuitori. În sat, existau atunci o școală de la 1869, în care în 1892 învățau 54 de elevi; și trei biserici: una în satul Baraictarul și două în Drăgănești, din care una era
Comuna Drăgănești, Prahova () [Corola-website/Science/301668_a_302997]
-
județului Prahova, fiind formată din satele Predeal, Tulburea, Zimbroaia și Sărari. În total, populația comunei era de 1308 locuitori, care se ocupau predominant cu agricultura, în special pomicultura (creșterea prunilor mai ales, existând însă și câteva mii de cireși, peri, meri și nuci). În satul Predeal se aflau atunci și o biserică ortodoxă (singura din comună) și școala comunei, înființată în 1885, în care învățau în 1899 48 de elevi. Comuna Opăriți se afla în vecinătatea ei, formată fiind din satele
Comuna Predeal-Sărari, Prahova () [Corola-website/Science/301717_a_303046]
-
între Teleajen și Crasna) iar spre sud-sud-vest culmea Rodilei, despărțită în două de valea Varbilăului. Între Crasna și Varbilău se află Culmea „Trifoiului”, „Șerban Vodă” și între Varbilău și Doftana culmea „Clăbucet - Păltinețu”. În această zonă predomină livezile cu pruni, meri, peri, nuci, precum și pășunile, fânețele și pădurile. Pe teritoriul județului se intersectează paralela de 45 grade latitudine nordică cu meridianul de 26 grade latitudine sudică. Comuna este deservită de șoseaua județeană DJ216A, care o leagă spre sud de Vărbilău. Rețeaua
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
face legatura între localitățile Orașu-Nou și Calinești-Oaș, respectiv Bixad. Distanța până la Negrești-Oaș este de 12 km, iar până la Satu-Mare și Baia Mare fiind de aprox. 40km. Culturile de căpșuni erau des-întâlnite înainte de anii 90', în prezent la Prilog există pomiculturi de meri și pruni, iar culturile de viță-de-vie sunt prezente și ele, atât pe lângă gospodării cât și înafara satului, comasate. Unul dintre produsele specifice zonei este țuica, aceasta poate fi regăsită în aproape orice gospodărie din sat. Prilogul a fost cunoscut mulți
Prilog, Satu Mare () [Corola-website/Science/301770_a_303099]