3,272 matches
-
laude di Dante"). Viața lui este strâns legată de evenimentele politice din Florența. În acea perioadă, Florența era pe cale să devină orașul cel mai important și puternic din Italia centrală. Începând din 1250, un guvern comunal compus din burghezi și meseriași înlătură supremația nobilimii și, doi ani mai târziu, se bat primii „fiorini” de aur, monedă forte a comerțului european. Conflictul dintre „Guelfi”, fideli autorității temporale a papei, și „Ghibellini”, partizani ai primatului politic al împăraților germani ai „Sfântului Imperiu Roman
Dante Alighieri () [Corola-website/Science/296767_a_298096]
-
de sud a munților Măcin, pe malul drept al Taiței. Denumirea pare a fi ambiguă etimologic. 1) în turcește han+ cearca, însemnând Hanul rotund.2) Anciar, sau Gonciar, însemnând în l.ucraineană o preocupare meșteșugărească a olăritului, însemnând localitatea acelor meseriași. Este menționată de Ion Ionescu de la Brad la 1850 doar ca Mănăstire rusească. De drept ea este locuită în majoritate de etnici ucraineni, cunoscuți și sub numele de haholi, iar printre numele de familie se regăsesc; Ikimov, Naum, Hamcerenko, Alexe
Hamcearca, Tulcea () [Corola-website/Science/301842_a_303171]
-
primară din Avrig sub îndrumarea profesorului Ilarion Cocișu, iar la Sibiu sub îndrumarea profesorilor Timotei Popovici și Nicolae Oancea. În acest timp el devine un bun cunoscător al corului, suplinindu-i de multe ori pe profeseorii săi la "Corul Reuniunii Meseriașilor" și "Corul Catedralei Mitropoliei" din Sibiu. În același timp își începe studiile elementare de vioara, iar mai târziu cântă la piculină și clarinet în fanfara școlii normale din Sibiu, condusă de profesorul Dumitru Eremia. Sub îndrumarea acestui profesor, fiind lipsit
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
ortodoxe era părintele Cernovschi Sofronie. Școala avea un învățător, Cijevschi Dionisie, și două învățătoare: Cijevschi Domnica și Zetel Olga. Proprietarul moșiei de 700 de fălci (adică de 1000 de hectare) era boierul Barbu Artur. Majoritatea locuitorilor erau agricultori, cei câțiva meseriași (cizmari, croitori sau comercianți) erau nemți, evrei sau polonezi. Erau și două cârciumi, proprietatea evreilor Abraham Isac și Fuchs Abraham, și o bancă. Conform recensământului efectuat în 1930, populația satului Baineț se ridica la 1625 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români
Baineț, Suceava () [Corola-website/Science/301927_a_303256]
-
căror influență a stat continuu în ceea ce privește toate aspectele vieții social-economice, nu i-au dat posibilitatea să se dezvolte prea mult. La mijlocul secolul al XIX -lea (1859), orașul Găești avea numai 1380 de locuitori, din care 97 erau comercianți și 38 meseriași, iar restul agricultori. La sfârșitul aceluiași secol în Găești, ca unități economice, nu existau decât o moară cu apă și una cu aburi. Pe moșia orașului se produceau cereale și cel mai bun tutun din România. ("Dicționarul geografic al județului
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
Gusti și directorul Fundației Regale - Octavian Neamțu. Modest și cu dăruire pentru cauza refugiaților, Iustin Handrea prin tenacitatea sa a pus bazele Căminului, ducând convorbiri personale fie acasă ori la locul de muncă cu oameni modești - țărani sau muncitori ori meseriași smulși din rosturile lor, care erau amenințați să fie înghițiți de anonimat în București. Chemându-i săptămânal la "Muzeul satului", i-a antrenat în diverse activități cultural - artistice și în jocuri specifice din regiunea lor. Colaborator din această perioadă și
Iustin Handrea () [Corola-website/Science/329398_a_330727]
-
A fost căsătorit cu Otilia, n. Feier Ca membru al Societății pentru Crearea Fondului de Teatru Român a organizat prima reprezentație teatrală pentru publicul din Brad cu piesa "Iorgu de la Sadagura". A luat parte la înființarea Băncii „Crișana”, a „Reuniunii meseriașilor” și a „Reuniunii culturale”. A fost membru al „Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român” din Sibiu, iar în cadrul despărțământului Brad al acesteia a ținut diferite prelegeri. Dr. phil. Pavel Oprișa (29 septembrie 1861, Țebea - mai 1937, Țebea) a
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
astăzi. La nivelul Bucureștiului existau atunci aproximativ 30-40 de arhitecți liber profesioniști, restul fiind încadrați în serviciile statului. Simotta a ales să lucreze ca liber profesionist. Nu erau cereri și nici posibilități de construire, nu existau materiale, iar parte din meseriași nu s-au mai întors din război. Din cauza acestor greutăți compromisurile după gustul și cerințele clientului sunt o necesitate, iar Simotta pentru o lungă perioadă de timp își limitează activitatea la lucrări de grafică. Începând cu anii 1920, din cauza lipsei
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
belșugul dar fără ziduri de apărare", se pomenește despre interdincția străinilor de a locui în oraș, în special turcii și brașovenii. Sîmburele comercial al Craiovei îl constituia Piața veche din care porneau, în formă de raze, străzile negustorilor și ale meseriașilor de tot felul. Urmau apoi mahalalele, fiecare cu biserica ei. Locuințele și gospodăriile negustorilor și meseriașilor cu stare erau în partea de sus a tîrgului. Pătura nobiliară ( banii, marii boieri ) avea sectorul ei separat, pe un spațiu în formă de
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
în special turcii și brașovenii. Sîmburele comercial al Craiovei îl constituia Piața veche din care porneau, în formă de raze, străzile negustorilor și ale meseriașilor de tot felul. Urmau apoi mahalalele, fiecare cu biserica ei. Locuințele și gospodăriile negustorilor și meseriașilor cu stare erau în partea de sus a tîrgului. Pătura nobiliară ( banii, marii boieri ) avea sectorul ei separat, pe un spațiu în formă de potcoavă, unde se aflau casele boierești în mijlocul cărora tronau casele Băniei. Tîrgul Craiovei s-a dezvoltat
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
proprie, susținută militar, și transformarea ei într-o provincie imperială, alipire administrativ-teritorială pe care nici turcii nu o putură realiza timp de secole, se dezvoltă o puternică mișcare de revoltă, care a cuprins toate segmentele societății, de la țărani și micii meseriași până la comercianți, mica și marea boierime. Austriecii au încercat și convertirea la catolicism a populației. Au construit o catedrală catolică la Craiova. Edificiul a fost însă distrus de craioveni imediat după ce construcția fusese terminată. Amploarea haiduciei din Oltenia a atins
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
1854. După dezamăgirea intelectualilor craioveni, care vedeau nerespectată promisiunea înființării unuei universități la Craiova, cum fusese prevăzut la Islaz, (aceasta va fi înfințată la Iași), a venit rîndul breslelor să fie nemulțumite. Noua lege a patentelor din 1860 sporea numărul meseriașilor care trebuiau să plătească darea. Clasificările abuzive făcute de administrația locală loveau în păturile micilor negustori și meseriași. Apar proteste și manifestații ale păturilor mijlocii și sărace. Prefectul Gheorghe Marghiloman arestează liderii breslașilor sperînd încetarea protestelor. Efectul a fost însă
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Islaz, (aceasta va fi înfințată la Iași), a venit rîndul breslelor să fie nemulțumite. Noua lege a patentelor din 1860 sporea numărul meseriașilor care trebuiau să plătească darea. Clasificările abuzive făcute de administrația locală loveau în păturile micilor negustori și meseriași. Apar proteste și manifestații ale păturilor mijlocii și sărace. Prefectul Gheorghe Marghiloman arestează liderii breslașilor sperînd încetarea protestelor. Efectul a fost însă contrariu. A doua zi, 7 noiembrie, breslașii vin, în număr mare, la prefectură, cerînd eliberarea liderilor lor. Sînt
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
așezată la marginea de răsărit a Târgului Făinii, de unde începea Drumul Sării și se sfârșea Mahalaua Armenimei. Această zonă s-a dezvoltat după mutarea scaunului domnesc al Principatului Moldovei la Iași, aici mutându-se mai întâi slujitori ai domniei și meseriași, apoi și alți breslași. În secolul al XVII-lea a existat aici o biserică cu hramul „Nașterea Domnului”, cea a purtat numele slavonesc de „Rojdestva Bojiți”. Nu se cunoaște anul clădirii acelei biserici, dar ea este atestată într-un document
Biserica Albă din Iași () [Corola-website/Science/312083_a_313412]
-
prezentarea aspectelor de cultură, civilizație și artă ale popoarelor extraeuropeene, fiind singurul muzeu din România cu acest profil. Muzeul este situat într-o clădire monument istoric, construită în stil neogotic, între anii 1865-1867. Sub denumirea inițială de Casa Asociației Micilor Meseriași localul a servit drept centru al breslelor. După cel de-al doilea război mondial primește patronimul Casa Hermes, și îndeplinește funcțiuni diverse (spațiu comercial sau administrativ) până în 1989, când este restaurat și devine sediul expozițiilor Muzeului „Franz Binder”. Câteva plăci
Muzeul de etnografie universală „Franz Binder” () [Corola-website/Science/314917_a_316246]
-
românești. După 1870, bolnav fiind de Parkinson, artistul s-a retras din viața artistică. A murit în 1887 și a fost înmormântat la Cimitirul Bellu din București. Familia lui Constantin Lecca a fost urmașa unei vechi familii de negustori și meseriași din zona Brașovului, familie care a fost atestată documentar timp de aproape două secole în acte păstrate în arhive sau care au fost adunate de către colecționari din diverse lucrări tipărite. În anul 1701, apare în documente Comșa Răuț din Tohan
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
tematicii istorice și al picturii bisericești. Așa cum a arătat Theodor Aman, moda locală l-a determinat pe Lecca să devină un portretist prin excelență. Din cauza numeroaselor comenzi care veneau din partea clientelei bogate din Țara Românească, pictorii din acele vremuri deveneau meseriași, astfel că ei au executat portretele în grabă, potrivit gusturilor comanditarilor și au insistat în opera lor asupra elementelor vestimentare, asupra fineții dantelelor și catifelelor și a bijuteriilor. Din aceste motive, picturile epocii au în prezent mai mult valoarea documentară
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
după Soeur Sourire în 1963). El a mai câștigat cinci Premii ARIA și a fost nominalizat pentru MTV EMA pentru cel mai bun act din Asia și Pacific. Gotye s-a autocaracterizat ca fiind "mai puțin muzician, dar mai mult meseriaș".
Gotye () [Corola-website/Science/326661_a_327990]
-
august 1870 poliția elaborează instrucțiuni prin care interzicea depozitarea lemnelor și a paielor în poduri, trecerea străzilor cu facle, aprinderea țigărilor în incinta teatrului, pârlitul porcilor, aprinderea focurilor de paie și iarbă uscată, lăsarea lumânărilor aprinse în case. Atelierele de meseriași trebuiau dotate cu pompe, butoaie de apă, scări, găleți și căngi, iar participarea cetățenilor la stingerea incendiilor era obligatorie. Din 1890 trebuiau dotate și locuințele cu mijloace de stingere (butoaie, găleți, scări, târnăcoape). Compania de pompieri din Iosefin avea rezultate
Cazarma pompierilor din Iosefin () [Corola-website/Science/335687_a_337016]
-
fie pentru a elimina din denominația minei Băiuț partea care atestă apartenența ei la o localitate pur românească, cuprinsă în sintagma Olah Laposbanya. Atestat din sec.XVIII sub numele de "Oláhláposbánya", când a început extracția minereurilor, și popularea văii cu meseriași veniți în principal din Moravia, Zips, Silezia, Galiția. La începutul secolului XX se practicau diferite meserii, contribuind la o puternică dezvoltare economică. Exploatarea resurselor minerale reprezintă activitatea principală, iar ca anexă, pe lângă mină, funcționau ateliere de fierărie, lăcătușerie, tâmplărie (la
Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301565_a_302894]
-
Un electrician este un profesionist (meseriaș) pregătit pentru domeniul instalațiilor și utilajelor electrice. El devine competent prin pregătire profesională pentru construcția, instalarea, întreținerea, modificarea și repararea acestora fie că ele există în interiorul clădirilor sau sunt în exterior. În activitatea de electrician, trebuiesc respectate o serie de
Electrician () [Corola-website/Science/322398_a_323727]
-
inițială un sistem electric, o instalație electrică, sau ulterior pentru întreținerea (mentenanța) acestora. Electricienii pot, de asemenea să fie specializați în instalații electrice existente la bordul autovehiculelor, a navelor maritime, aeronavelor sau a unor platforme mobile. Un electrician este un meseriaș ce poate și să întemeieze o firmă electrică proprie, caz în care necesită autorizare de la instituția specializată în autorizări de acest gen, sau poate fi angajat al unei unei firme, companii de electricitate specializată în servicii electrice. În general locul
Electrician () [Corola-website/Science/322398_a_323727]
-
Alexandru Lupeanu (n. 16 iulie 1887, Fărău, Alba - d. 1937, Cluj) a fost un scriitor român. S-a născut într-o familie de meseriași. Părăsește satul natal pentru a urma școala primară în satul Ciuci, unde bunicul său din partea mamei, Ioan Olariu, era preot greco-catolic. Până în anul 1898 a urmat acolo cele 5 clase primare. Urmează prima clasă gimnazială la Blaj, la Liceul de
Alexandru Lupeanu Melin () [Corola-website/Science/328607_a_329936]
-
în București de către comunitatea evreilor așkenazi proveniți din Polonia și este primul mare edificiu de cult al acestei obști. Conform tradiției, pe acest loc s-ar fi aflat anterior patru mici lăcașe de cult iudaice ridicate de diferite categorii de meseriași . Ea a fost inauguarată de Anul Nou evreiesc (Roș Hașana) în 1847 de către marele rabin Meșulam Zalman Fränkel și de rabinul Zalman Barav. Ea a primit denumirea de Sinagoga Mare pentru că, după construire, a fost multă vreme cel mai mare
Sinagoga Mare din București () [Corola-website/Science/317403_a_318732]
-
a se obține pănura. Pănura este bătută la piuă timp de 24 de ore, uneori și mai mult, pentru a se obține o stofă plușată (suman) de culoare albă, maro sau neagră. În urma baterii, stofa scădea în lungime și lățime. Meseriașii specializați (cunoscuți sub numele de sumănari) se ocupau cu coaserea stofei rezultate în urma baterii pănurei la piuă și împodobeau sumanele cu modele ornamentale din șiret. Muzeul Satului Bucovinean a achiziționat o piuă de sumane monument istoric din localitatea Satu Mare, zona
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]