1,698 matches
-
de lege. În secolul al XIII-lea, orașul a intrat în Liga Hanseatică. În evul mediu, orașul a înflorit din punct de vedere cultural. Cea mai mare parte a populației era știutoare de carte. Documentele erau scrise pe coajă de mesteacăn. Când încă Parisul și Londra erau înecate în noroaie, Novgorodul era lăudat de călătorii străini pentru străzile pietruite și curățenia din oraș. Câteva dintre cele mai vechi cronici rusești au fost scrise în Novgorod. Negustorul local Sadko a devenit erou
Veliki Novgorod () [Corola-website/Science/302815_a_304144]
-
florile sunt grupate în dichazii triflore ce alcătuiesc o cimă protejată de o bractee și 2-4 bracteole. Mai multe cime pe un ax comun formează o inflorescență amentiformă. Fructul este o achenă aripată, cu o braetee la bază. Genul Betula (mesteacănul) are frunze romboidale, iar achena este însoțită de o bractee trilobată. B. pendula Roth este un arbore de cca 20 m, cu niște verucozități pe lăstari. Este o specie pioniera, ce apare mai ales pe versanți însoriți, în regiunea de
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
de deal și de munte. Frunzele tinere și mugurii conțin polifenoli, cu proprietăți diuretice. Favorizează eliminarea acidului uric și a colesterolului. Scoarța este utilizată în stări febrile, gută, ca diuretic și ca stimulent al poftei de mîncare. B. nana L. (mesteacănul pitic) crește în țurbării oligotrofe (sfagnete), în jud. Suceava și Harghita. Genul Alnus (arinul) are fructe cu bractee cinci lobată și care nu cade odată cu fructele mature. A. glutinosa (L.) Gaertn. (arinul negru) are frunze emarginate și lăstarii tineri viscid-lipicioși
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
cu un conținut ridicat de bitum. Lignitul este folosit pentru obținerea a numeroase produce chimice. Teritoriul Bașcortostanul este acoperit de numeroase păduri - 62.000 km² - adică cam o treime din suprafața republicii. Printre soiurile de copaci din pădurile Bașkortostanului sunt mestecenii, coniferele, teii, stejarii și arțari. Rezervele totale de cherestea sunt de aproximativ 718 milioane m³. Peste 10.000 km² de păduri sunt declarate rezervații naturale. În republică sunt numeroase izvoare de apă minerală - medicinală sau pentru consumul curent și uriașe
Bașchiria () [Corola-website/Science/304711_a_306040]
-
plantă care trebuie antent monitorizată și eliminată din preajma ariilor protejate sau a ecosistemelor valoroase, pentru a evita în acest mod, eventualele consecințe negative. Spre exemplu, în defileul Jiului, pe suprafețele afectate de incendii, are loc instalarea rapidă a salcâmului, în detrimentul mesteacănului și a altor specii importante din structura pădurilor caracteristice acestei zone." "Din observațiile noastre, la Hanu Conachi (jud. Galați), salcâmul, plantat aici la începutul secolului trecut pentru stabilizarea nisipurilor continentale de origine eoliană și fluviatilă din regiune [Chiriță, 1937], a
Salcâm () [Corola-website/Science/303986_a_305315]
-
pe țărani. În ziua de 28 octombrie 1784, la târgul săptămânal din Brad, a venit Crișan cu vestea că Horea a adus noi porunci de la împărat, pe care le va comunica în duminica viitoare (31 octombrie 1784), la biserica din Mesteacăn, îndemnând pe iobagi ca în acea zi să vină cât mai mulți, sau cel puțin 4-5 din fiecare sat. Duminică se întruniră circa 500- 600 de țărani iobagi, iar Crișan le arătă o cruce aurită, susținând că a fost primită
Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan () [Corola-website/Science/304013_a_305342]
-
fag se întâlnesc însă și la altitudini mai mici, pe versanți umbriți (400m) sau la altitudini de 1500 m, pe versanții însoriți. -soluri: brun-acide, brune de pădure și soluri podzolice; -temperatura medie anuală de 6-8 °C; -lumină slabă -arbori: fag, mesteacăn, paltin de munte, carpen, ulm de munte, tei, molid, brad; -arbuști: alun, mur, corn; -plante erbacee: feriga, mușchi, licheni, mierea-ursului, păiuș; -animale nevertebrate: insecte (cărăbuș de pădure, croitorul fagului); -animale vertebrate: ciocănitoare, gaița, huhurez, cerb, urs brun, jder, râs, veverița
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
a pădurilor de molid atinge, în unele locuri, 600 m. -soluri: podzolice brune; -temperatura medie anuală de 3-5 °C; -precipitații de 800-1300 mm anual; -lumină foarte slabă, pădurile sunt întunecoase; -vânturi, uneori, puternice. -arbori: molid, zada, zâmbr, pin, brad, fag, mesteacăn, paltin de pădure, etc. -arbuști: afin, merișor, zmeur, coacăz de munte; -plante erbacee: ciuperci, mușchi, licheni (mătreața bradului), feriga; -animale nevertebrate: insecte (omida, viespe ,etc); -animale vertebrate: șopârla de munte, năpârca, pițigoi de brădet, cocos de munte, ciocănitoare, veverița, jder
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
deosebit de savuros, servit cu amabilitate de personalul vagonului-restaurant de la tra-diționalul samovar, am intrat în cușeta încercând să mă odihnesc. În acest timp, trenul străbătea în viteză sute de kilometri prin bătrânii codri de aramă, prin taigaua misterioasă cu pâlcuri de mesteceni argintii, peste râuri repezi și mlaștini tenebroase, pe lângă mici localități adormite. Visez grațioasele „lebede” ale lui P.I. Ceaikovski, pe nefericitul romantic A.S. Pușkin și pe marele învingător, țarul reformator, ctitorul noii capitale, Petru cel Mare. Dimineața, micul dejun îl servesc
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
află la sud vest de Câmpia Brühl. Lacul este de o mărime mijlocie ( ca. 26 ha cu adâncimea maximă de 7,5 m), cu o apă bogată în calcar, înconjurat de o pădure mixtă, alcătuită din plopi, conifere, stejari, fagi, mesteceni, zade, anini etc. în apă fiind răspândite plante acvatice sau cele care preferă regiunile umede ca "Myriophyllum heterophyllum, Sparganium minimum, Utricularia vulgaris, Epipactis helleborine". Fauna lacului este alcătuită din păsări ca "Alcedo atthis, Gallinula chloropus, Podiceps cristatus, Bufo viridis, Ceriagrion
Lacul Heider Berg () [Corola-website/Science/311785_a_313114]
-
protejată aflată pe versantul sudic al Munților Rodnei, în zona de obârșie a pârâului Mihăiasa, reprezintă o zonă constituită din roci cristaline ("Masivului Mihăiasa" - 1.804 m, "Stânca Iedului, Bujdeie"), acoperită parțial cu pădure de molid ("Picea abies"), pâlcuri de mesteacăn ("Betula"), poieni și fânețe. Rezervația găzduiește și asigură condiții de cuibărire pentru cocoșul de mesteacăn ("Lyrurus tetrix"), o specie de pasăre care face parte din familia fazanilor ("Phasianidae"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic
Izvoarele Mihăiesei () [Corola-website/Science/311376_a_312705]
-
reprezintă o zonă constituită din roci cristaline ("Masivului Mihăiasa" - 1.804 m, "Stânca Iedului, Bujdeie"), acoperită parțial cu pădure de molid ("Picea abies"), pâlcuri de mesteacăn ("Betula"), poieni și fânețe. Rezervația găzduiește și asigură condiții de cuibărire pentru cocoșul de mesteacăn ("Lyrurus tetrix"), o specie de pasăre care face parte din familia fazanilor ("Phasianidae"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee, arii protejate, zone naturale), astfel:
Izvoarele Mihăiesei () [Corola-website/Science/311376_a_312705]
-
molid ("Picea abies") zadă ("Larix"), pin ("Pinus"), tisă ("Taxus bacata"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie albă ("Salix "), iovă ("Salix caprea"), arin ("Alnus glutinosa"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus L."), zmeur ("Robus idaeus") sau afin ("Vaccinum myrtillus
Ineu - Lala () [Corola-website/Science/311375_a_312704]
-
și amfibieni (unele aflate pe lista roșie a IUCN), cu specii de: cerb ("Cervus elaphus L."),căprioară ("Capreolus capreolus"), lup ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder ("Martes martes"), cocoș de mesteacăn ("„Lyrurus tetrix"), găinușa de alun ("Tetrastes bonasia"), corb ("Corvus corax"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), aușel ("Regulus regulus"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), codobatură ("Motacilla alba"), mugurar
Ineu - Lala () [Corola-website/Science/311375_a_312704]
-
foioase cu arboret de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), cireș ("Prunus avium"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească ("Salix caprea"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (unele foarte rare și
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
cocoșul de munte ("Tetrao urogallus") și huhurezul mare (Strix uralensis) care viețuiesc alături de acvila mică ("Hieratus penatus"), ciuful pitic ("Otus scops"), bufniță ("Bubo bubo"), cucuveaua ("Athene noctua"), barză albă ("Ciconia ciconia"), stârcul cenușiu ("Ardea cinerea"), corbul ("Corvus corax"), cocoșul de mesteacăn ("Lyrurus tetrix"). Șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), năpârcă ("Natrix tessellata"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), năpârcă ("Natrix natrix"), vipră ("Vipera berus"), ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
a Măgurii Priei sunt întâlnite mai multe clase de habitate naturale de interes comunitar; astfel: păduri de "Fagus sylvatica", păduri de "Quercus petraea", păduri de "Pinus sylvestris", păduri de amestec (fag și carpen), lunci aluvionare cu "Alnus glutinosa", tufărișuri de mesteacăn și alun, pajiști și pășuni cu graminee. Acestea adăpostesc o gamă variată de floră spontană (arbori, arbuști, ierburi și flori) și fauna sălbatică (mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte) specifică nordului Apusenilor. Vegetația întâlnită este eterogena, de la făgete și gorunete
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
importanță suprafață a măgurii au în componență arbori cu specii de: fag ("Fagus sylvatica") în asociere cu gorun ("Qercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus cerris"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus foliaceae"), stejar ("Qercus robur"), pin (plantație cu "Pinus sylvestris"), mesteacăn ("Betula pendula"), măr-pădureț ("Malus sylvestris"), păr-pădureț ("Pyrus pyraster"). În luncile pâraielor vegetează specii arboricole de arin ("Alnus glutinosa") și rachița ("Salix fragilis"). Tufărișurile sunt constituite din mai multe specii de arbuști, dintre care: șoc roșu ("Sambucus racemosa") și șocul negru
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
sunt prezente cu specii de: rogoz ("Carex acutiformis"), firuța ("Poa pratensis"), șuvar de munte ("Poa trivalis"), scradă ("Festuca drimeja"), mălaiul cucului ("Luzula campestris") sau horști ("Luzula sylvatica"). În pădurile de fag și gorun, în lizierele acestora și în tufărișurile de mesteacăn sunt întâlnite (începând cu mijlocul verii și până toamnă târziu) un număr mare de ciuperci comestibile cu specii de: hrib ("Boletus edulis"), hrib pucios ("Boletus aereus"), ciupercă de câmp ("Agaricus arvensis"), oișcă ("Russula virescens"), roșcova ("Lactarius deliciosus"), bureți usturoi ("Lactarius
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
pădurilor de foioase. Aceste soluri se întâlnesc în „Butinei", „Coprine”, „Căldare” precum și pe „Valea Lupului” și „Racovicioară”. Pădurile satului sunt formate în majoritate din fag montan , care în „Braniște” coboară până la altitudinea de 600m. Lui i se asociază: carpenul, plopul, mesteacănul, salcia broștească, paltinul și sporadic, ulmul, frasinul și jugastrul. În „Cioru”, alături de speciile menționate mai sus, cresc stejarul și teiul. Dintre arbuștii întâlniți pe liziera pădurilor, prin luminișuri sau prin pășunat, se remarcă: alunul, „sălghișul” (crușanul), cornul, „măcieșul”, mărăcinul, socul
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
ofițeri în rezervă din Ploiești; va rămâne în oraș pentru câțiva ani și tot aici va compune o parte importantă a repertoriului său. Poate sub îndrumarea profesorului Fuchs, Fernic a compus în ultimul an de liceu balada "Cruce albă de mesteacăn" (1919), prima sa piesă de muzică ușoară. După ce se va stabili la Ploiești, înțelegând nevoia de a compune muzică de succes, dar și totodată pentru a-și verifica posibilitățile, scrie romanțe și tangouri. Primul său tango, compus în 1931, s-
Ionel Fernic () [Corola-website/Science/309708_a_311037]
-
de-a lungul apelor deltei. Avifauna pădurilor de molid prezintă populații de păsări cuibăritoare relative uniform răspândite în molidișul cu o accentuată uniformitate. Unele specii sunt euribionte cinteză (Fringilla coelebs), sturzul cântător (Turdus philomelos), iar altele de taigă: cocoșul de mesteacăn (Bonasa bonasia), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoarea cu trei degete (Picoides tridactylus), aușel cu cap galben (Regulus regulus), pițigoiul de munte (Parus montanus), pițigoi moțat (Parus cristatus), pițigoi de brădet (Parus ater), mugurar (Pyrrhula pyrrhula
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
care leagă Piatra Neamț de Fălticeni. Din acest drum, lângă Săcălușești, se ramifică șoseaua județeană DJ155D, care o leagă spre est de Grumăzești. În comuna Agapia se află două arii protejate: Codrii de Aramă (pentru gorun) și Codrii de Argint (pentru mesteacăn), ambele de tip forestier. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Agapia se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,92%). Pentru 2,03% din populație
Comuna Agapia, Neamț () [Corola-website/Science/310694_a_312023]
-
un simbol al masacrelor împotriva populație civile care au fost făptuite de germani și colaboratorii lor. În 1966 a fost ridicat în zonă un complex memorial. Printre simbolurile cele mai cunoscute ale complexului se află un monument format din trei mesteceni și o flacără veșnică, în amintirea celor aproximativ un sfert din populația RSS Belarusă pierită în timpul celui de-al doilea război mondial. în complex se află statuie care i-a avut ca model pe Iosif Kaminski, singurul adult supraviețuitor al
Masacrul de la Hatîn () [Corola-website/Science/308946_a_310275]
-
subiectul epic este diferit: lupta aprigă a unui tânăr orfan de mamă cu barierile vieții pe care le înfruntă pe rând, până la realizarea deplină. Elementele autobiografice sunt evidente. Cea de a treia carte este o culegere de nuvele și povestiri, "Mestecenii din vis" (1990), care reține atenția prin alte secvențe biografice dar și prin evocările prieteniei cu Sorin Titel, urmărite până la tragicul său sfârșit.
Nicolae Mihai () [Corola-website/Science/308962_a_310291]