1,869 matches
-
dopa , Cod ATC : N04BA03 Conform cunoștințelor disponibile în prezent , simptomele bolii Parkinson sunt legate de depleția de dopamină la nivelul corpului striat . Dopamina nu traversează bariera hematoencefalică . Levodopa , precursorul dopaminei , traversează bariera hematoencefalică și ameliorează simptomele bolii . Întrucât levodopa este metabolizată intens la nivel periferic , numai o mică parte din doza administrată ajunge la nivelul sistemului nervos central în cazul administrării de levodopa fără inhibitori ai enzimelor de metabolizare . Carbidopa și benserazida reprezintă inhibitori ai DDC periferică , cu rolul de a
Ro_983 () [Corola-website/Science/291742_a_293071]
-
active cu grad semnificativ de legare ( de exemplu warfarina , acidul salicilic , fenilbutazona sau diazepamul ) și nici nu este dislocuită într- o măsură semnificativă de nici una din aceste substanțe , aflate la concentrații terapeutice sau mai mari . Metabolism și Eliminare : Carbidopa este metabolizată la doi metaboliți principali , care sunt excretați în urină sub formă de glucuronați și compuși neconjugați . Entacapona este metabolizată aproape complet înainte de excretarea prin urină ( 10 până la 20 % ) și prin bilă/ fecale ( 80 până la 90 % ) . Principala cale metabolică este glucuronidarea
Ro_983 () [Corola-website/Science/291742_a_293071]
-
într- o măsură semnificativă de nici una din aceste substanțe , aflate la concentrații terapeutice sau mai mari . Metabolism și Eliminare : Carbidopa este metabolizată la doi metaboliți principali , care sunt excretați în urină sub formă de glucuronați și compuși neconjugați . Entacapona este metabolizată aproape complet înainte de excretarea prin urină ( 10 până la 20 % ) și prin bilă/ fecale ( 80 până la 90 % ) . Principala cale metabolică este glucuronidarea entacaponei și a metabolitului său activ , izomerul cis , fiind responsabilă pentru aproximativ 5 % din cantitatea plasmatică totală . Valoarea totală
Ro_983 () [Corola-website/Science/291742_a_293071]
-
cu boala Parkinson au fost tratați cu o combinație de levodopa , carbidopa și entacaponă plus câteva substanțe active ce au inclus inhibitori ai MAO- A , antidepresive triciclice , inhibitori ai recaptării noradrenalinei precum desipramina , maprotilina și venlafaxina și medicamente care sunt metabolizate de către COMT ( de exemplu , compuși cu structură catecolică , paroxetina ) . Nu au fost observate interacțiuni farmacodinamice . Cu toate acestea , trebuie adoptată o atitudine precaută în cazul utilizării acestor medicamente în mod concomitent cu Stalevo ( vezi pct . 4. 3 și pct . 4
Ro_983 () [Corola-website/Science/291742_a_293071]
-
Cod ATC : N04BA03 Conform cunoștințelor disponibile în prezent , simptomele bolii Parkinson sunt legate de depleția de 45 dopamină la nivelul corpului striat . Dopamina nu traversează bariera hematoencefalică . Levodopa , precursorul dopaminei , traversează bariera hematoencefalică și ameliorează simptomele bolii . Întrucât levodopa este metabolizată intens la nivel periferic , numai o mică parte din doza administrată ajunge la nivelul sistemului nervos central în cazul administrării de levodopa fără inhibitori ai enzimelor de metabolizare . Carbidopa și benserazida reprezintă inhibitori ai DDC periferică , cu rolul de a
Ro_983 () [Corola-website/Science/291742_a_293071]
-
cu grad semnificativ de legare ( de exemplu warfarina , acidul salicilic , fenilbutazona sau diazepamul ) și nici nu este dislocuită într- o măsură semnificativă de nici una dintre aceste substanțe , aflate la concentrații terapeutice sau mai mari . 46 Metabolism și Eliminare : Carbidopa este metabolizată la doi metaboliți principali , care sunt excretați în urină sub formă de glucuronați și compuși neconjugați . Entacapona este metabolizată aproape complet înainte de excretarea prin urină ( 10 până la 20 % ) și prin bilă/ fecale ( 80 până la 90 % ) . Principala cale metabolică este glucuronidarea
Ro_983 () [Corola-website/Science/291742_a_293071]
-
o măsură semnificativă de nici una dintre aceste substanțe , aflate la concentrații terapeutice sau mai mari . 46 Metabolism și Eliminare : Carbidopa este metabolizată la doi metaboliți principali , care sunt excretați în urină sub formă de glucuronați și compuși neconjugați . Entacapona este metabolizată aproape complet înainte de excretarea prin urină ( 10 până la 20 % ) și prin bilă/ fecale ( 80 până la 90 % ) . Principala cale metabolică este glucuronidarea entacaponei și a metabolitului său activ , izomerul cis , fiind responsabilă pentru aproximativ 5 % din cantitatea plasmatică totală . Valoarea totală
Ro_983 () [Corola-website/Science/291742_a_293071]
-
legarea pramipexolului de proteinele plasmatice este foarte mică ( < 20 % ) , iar volumul de distribuție mare ( 400 l ) . La șobolan au fost observate concentrații mari în țesutul cerebral ( de aproximativ 8 ori mai mari decât cele plasmatice ) . La om , pramipexolul este metabolizat numai în mică măsură . Excreția renală de pramipexol nemodificat reprezintă calea majoră de eliminare . Aproximativ 90 % din doza marcată cu 14C este eliminată pe cale renală , în timp ce mai puțin de 2 % se regăsește în materiile fecale . Clearance- ul total al pramipexolului
Ro_946 () [Corola-website/Science/291705_a_293034]
-
legarea pramipexolului de proteinele plasmatice este foarte mică ( < 20 % ) , iar volumul de distribuție mare ( 400 l ) . La șobolan au fost observate concentrații mari în țesutul cerebral ( de aproximativ 8 ori mai mari decât cele plasmatice ) . La om , pramipexolul este metabolizat numai în mică măsură . Excreția renală de pramipexol nemodificat reprezintă calea majoră de eliminare . Aproximativ 90 % din doza marcată cu 14C este eliminată pe cale renală , în timp ce mai puțin de 2 % se regăsește în materiile fecale . Clearance- ul total al pramipexolului
Ro_946 () [Corola-website/Science/291705_a_293034]
-
legarea pramipexolului de proteinele plasmatice este foarte mică ( < 20 % ) , iar volumul de distribuție mare ( 400 l ) . La șobolan au fost observate concentrații mari în țesutul cerebral ( de aproximativ 8 ori mai mari decât cele plasmatice ) . La om , pramipexolul este metabolizat numai în mică măsură . Excreția renală de pramipexol nemodificat reprezintă calea majoră de eliminare . Aproximativ 90 % din doza marcată cu 14C este eliminată pe cale renală , în timp ce mai puțin de 2 % se regăsește în materiile fecale . Clearance- ul total al pramipexolului
Ro_946 () [Corola-website/Science/291705_a_293034]
-
legarea pramipexolului de proteinele plasmatice este foarte mică ( < 20 % ) , iar volumul de distribuție mare ( 400 l ) . La șobolan au fost observate concentrații mari în țesutul cerebral ( de aproximativ 8 ori mai mari decât cele plasmatice ) . La om , pramipexolul este metabolizat numai în mică măsură . Excreția renală de pramipexol nemodificat reprezintă calea majoră de eliminare . Aproximativ 90 % din doza marcată cu 14C este eliminată pe cale renală , în timp ce mai puțin de 2 % se regăsește în materiile fecale . Clearance- ul total al pramipexolului
Ro_946 () [Corola-website/Science/291705_a_293034]
-
legarea pramipexolului de proteinele plasmatice este foarte mică ( < 20 % ) , iar volumul de distribuție mare ( 400 l ) . La șobolan au fost observate concentrații mari în țesutul cerebral ( de aproximativ 8 ori mai mari decât cele plasmatice ) . La om , pramipexolul este metabolizat numai în mică măsură . Excreția renală de pramipexol nemodificat reprezintă calea majoră de eliminare . Aproximativ 90 % din doza marcată cu 14C este eliminată pe cale renală , în timp ce mai puțin de 2 % se regăsește în materiile fecale . Clearance- ul total al pramipexolului
Ro_946 () [Corola-website/Science/291705_a_293034]
-
în cazul administrării concomitente a laropiprantului cu midazolam . 5 Alte medicamente : Administrarea concomitentă de laropiprant 40 mg cu midazolam a determinat creșterea ASC0- ∞ și Cmax de 1 ’ - hidroximidazolam , un metabolit al midazolamului , cu 98 % și , respectiv , 59 % . 1 ’ - hidroximidazolamul este metabolizat predominant de către uridin difosfat glucuroniltransferazele ( UGT ) 2B4 și 2B7 . Studiile clinice și in vitro susțin concluzia că laropiprantul este un inhibitor ușor spre moderat al UGT2B4/ UGT2B7 . Se cunosc foarte puține medicamente care sunt metabolizate predominant de către UGT2B4 sau UGT2B7
Ro_1081 () [Corola-website/Science/291840_a_293169]
-
respectiv , 59 % . 1 ’ - hidroximidazolamul este metabolizat predominant de către uridin difosfat glucuroniltransferazele ( UGT ) 2B4 și 2B7 . Studiile clinice și in vitro susțin concluzia că laropiprantul este un inhibitor ușor spre moderat al UGT2B4/ UGT2B7 . Se cunosc foarte puține medicamente care sunt metabolizate predominant de către UGT2B4 sau UGT2B7 . Este necesară precauție în cazul administrării concomitente a Trevaclyn cu medicamente metabolizate predominant de către UGT2B4 sau UGT2B7 , de exemplu zidovudină . În studii de interacțiune , laropiprantul nu a avut efecte clinice semnificative asupra farmacocineticii următoarelor medicamente
Ro_1081 () [Corola-website/Science/291840_a_293169]
-
NUA de la 1000 mg la 2000 mg . În studiile in vitro , acidul nicotinic și metaboliții săi nu au inhibat reacțiile mediate de CYP1A2 , CYP2B6 , CYP2C9 , CYP2C19 , CYP2D6 , CYP2E1 sau CYP3A4 sau 3- glucuronoconjugarea estradiolului mediată de UGT1A1 . Laropiprant Laropiprantul este metabolizat în principal prin acil glucuronoconjugare , cu o componentă mai redusă de metabolizare oxidativă , urmată de excreția de glucuronoconjugat în fecale ( prin secreție biliară ) și în urină . Laropiprantul și acil glucuronoconjugatul său reprezintă principalele componente circulante din plasmă la om . Studiile
Ro_1081 () [Corola-website/Science/291840_a_293169]
-
evitat tratamentul concomitent cu medicamente care cresc pH- ul gastric , deoarece solubilitatea și absorbția lapatinib pot scădea ( vezi pct . 4. 5 ) . 4. 5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune Efecte ale altor medicamente asupra lapatinibului Lapatinib este metabolizat predominant de către CYP3A ( vezi pct . 5. 2 ) . La voluntari sănătoși cărora li s- a administrat ketoconazol , un puternic inhibitor al CYP3A4 , în doză de 200 mg de două ori pe zi timp de 7 zile , expunerea sistemică la lapatinib ( 100
Ro_1104 () [Corola-website/Science/291863_a_293192]
-
de captare hepatică OATP 1B1 , la concentrații semnificative clinic ( valorile CI50 au fost de 2, 3 µg/ ml ) . Semnificația clinică a acestor efecte asupra farmacocineticii altor medicamente sau a activității farmacologice a altor medicamente antineoplazice nu este cunoscută . Lapatinib este metabolizat extensiv , mai ales de către CYP3A4 și CYP3A5 , cu contribuții minore ale CYP2C19 și CYP2C8 , până la diverși metaboliți oxidați , dintre care nici unul nu reprezintă mai mult de 14 % din doza regăsită în materiile fecale sau 10 % din concentrația plasmatică de lapatinib
Ro_1104 () [Corola-website/Science/291863_a_293192]
-
rare de intoleranță la galactoză , deficit de lactază Lapp sau sindrom de malabsorbție la glucoză- galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament . 4. 5 Interacțiuni cu alte medicamente și alte forme de interacțiune Interacțiuni care pot afecta agomelatina : Agomelatina este metabolizată în principal de către citocromul P450 1A2 ( CYP1A2 ) ( 90 % ) și de către CYP2C9/ 19 ( 10 % ) . Medicamentele care interacționează cu aceste izoenzime pot crește sau scădea biodisponibilitatea agomelatinei . Fluvoxamina , un inhibitor puternic al CYP1A2 și inhibitor moderat al CYP2C9 , inhibă semnificativ metabolismul agomelatinei
Ro_1109 () [Corola-website/Science/291868_a_293197]
-
pct . 4. 4 ) . Efectul potențial al agomelatinei asupra altor medicamente : In vivo , agomelatina nu induce izoenzimele CYP450 . Agomelatina nu inhibă CYP1A2 in vivo și nici celelalte izoenzime ale CYP450 in vitro . Prin urmare , agomelatina nu va modifica expunerea la medicamentele metabolizate de către CYP450 . 4 Nu sunt disponibile date cu privire la utilizarea concomitentă de agomelatină și TEC . Studiile la animale nu au demonstrat proprietăți proconvulsivante ( vezi pct . 5. 3 ) . Prin urmare , consecințele clinice ale tratamentului TEC administrat concomitent cu agomelatina sunt considerate puțin
Ro_1109 () [Corola-website/Science/291868_a_293197]
-
35 l ; legarea de proteinele plasmatice este de 95 % indiferent de concentrație și nu se modifică cu vârsta sau la pacienții cu insuficiență renală , însă fracția liberă este dublă la pacienții cu insuficiență hepatică . Biotransformare : După administrare orală , agomelatina este metabolizată rapid în principal de către citocromul hepatic CYP1A2 ; izoenzimele CYP2C9 și CYP2C19 au o contribuție minoră în metabolizare . 7 Eliminarea este rapidă ; timpul de înjumătățire plasmatică mediu este între 1 și 2 ore , iar clearance- ul este crescut ( aproximativ 1100 ml
Ro_1109 () [Corola-website/Science/291868_a_293197]
-
634±97 ng/ ml în cazul perfuziilor de 60 de minute . Valoarea ASC0- 12h la starea de echilibru a fost de 2. 349±850 ng• h/ ml . Metabolizare În medie , se estimează că mai puțin de 20 % din tigeciclină este metabolizată înainte de excreție . La voluntarii sănătoși de sex masculin , după administrarea de tigeciclină marcată cu 14C , principala moleculă marcată cu 14C recuperată în urină și materiile fecale a fost tigeciclina nemodificată , însă au fost , de asemenea , prezenți și un metabolit N-
Ro_1098 () [Corola-website/Science/291857_a_293186]
-
și care se elimină exclusiv pe această cale . Pacienții cu nivele scăzute ale expresiei UGT1A1 sau tulburări genetice ale glucuronidării ( de exemplu boală Gilbert ) pot prezenta concentrații plasmatice crescute ale bilirubinei și trebuie tratați cu precauție . La om , erlotinibul se metabolizează în ficat la nivelul citocromilor hepatici , în principal CYP3A4 și , în mai mică măsură , CYP1A2 . Metabolizarea extrahepatică la nivelul CYP3A4 în intestin , CYP1A1 în plămâni și CYP1B1 în țesutul tumoral poate contribui , de asemenea , la eliminarea erlotinibului prin metabolizare . Pot
Ro_1016 () [Corola-website/Science/291775_a_293104]
-
și , în mai mică măsură , CYP1A2 . Metabolizarea extrahepatică la nivelul CYP3A4 în intestin , CYP1A1 în plămâni și CYP1B1 în țesutul tumoral poate contribui , de asemenea , la eliminarea erlotinibului prin metabolizare . Pot să apară interacțiuni potențiale cu substanțe active care sunt metabolizate de către aceste enzime sau care sunt inhibitori sau inductori ale acestora . Inhibitorii puternici ai activității CYP3A4 reduc metabolizarea erlotinibului și cresc concentrațiile plasmatice ale acestuia . Într- un studiu clinic , utilizarea concomitentă a erlotinibului cu ketoconazol ( 200 mg administrate de 2
Ro_1016 () [Corola-website/Science/291775_a_293104]
-
medie generală de 113 % ( interval 88- 130 % ) a concentrațiilor plasmatice maxime observate la starea de echilibru . Legarea de proteinele plasmatice este de aproximativ 95 % . Erlotinibul se leagă de albuminele plasmatice și de glicoproteina acidă alfa- 1 ( AAG ) . Metabolizare : Erlotinibul este metabolizat în ficat de citocromii hepatici umani , în special de CYP3A4 și într- o măsură mai mică de CYP1A2 . Metabolizarea extrahepatică de către CYP3A4 în intestin , CYP1A1 în plămân și 1B1 în țesutul tumoral contribuie potențial la eliminarea prin metabolizare a erlotinibului
Ro_1016 () [Corola-website/Science/291775_a_293104]
-
Nu s- au identificat noi efecte ale covariantelor . Administrarea concomitentă de gemcitabină nu a prezentat nici un efect asupra clearance- ului plasmatic al erlotinibului . Nu s- au efectuat studii specifice la copii sau la pacienți vârstnici . 15 Insuficiență hepatică : Erlotinibul este metabolizat în special în ficat . La pacienții cu tumori solide și insuficiență hepatică moderată ( scor Child- Pugh 7- 9 ) , media geometrică a ASC0- t și Cmax pentru erlotinib au fost de 27000 ng• h/ mL , respectiv 805 ng/ mL , comparativ cu
Ro_1016 () [Corola-website/Science/291775_a_293104]