4,293 matches
-
Cronica” și „Cronica Poeziei” erau spațiul În care se regăseau analize ale altor publicații ale exilaților, cronici de teatru, expoziții și știri. Una dintre ideile recurente În publicațiile exilului, cea a responsabilității față de cultura românească, apare În Caete de Dor. Metafizică și poezie, unde se subliniază: „Caetele acestea sărace apar fără un «cuvînt de Început». Pentru că ele vorbesc celor puțini. Acelora care În libertate și rîvnă probează vrerea de dăruire a cuvîntului și gîndului românesc. Celor care se străduiesc să vadă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
acestea, au existat glasuri solitare precum cel a lui Raymond Aron care consideră că „În secolul nostru filozofiile istoriei au devenit pluraliste și că singura filozofie a istoriei unitare, adică «singura interpretare a trecutului uman În ansamblul lui, În funcție de o metafizică», marxismul aparține secolului trecut, nu numai prin data constituirii sale, dar și pentru că nu mai este În stare să explice evenimentele și stările sociale ale zilelor noastre” (p. 36). Totuși, Monica Lovinescu insistă mai mult pe dezbaterile legate de renunțările
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Valentin Chifor, Caleidoscop critic, Oradea, 1996, 173-177; Micu, Scurtă ist., II, 210; Petru Manoliu, DCS, 167, 190-191; Dicț. scriit. rom., III, 62-64; Cornelia Ștefănescu, Suflete jupuite, JL, 2002, 11-12; Dora Mezdrea, Arhiva Petru Manoliu, JL, 2002, 11-12; Marin Diaconu, „Bardul metafizicei”, JL, 2002, 11-12. O.I.
MANOLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
va audia și cursuri de drept canonic și natural la Universitate, dar mai cu seamă va intra în contact direct cu ideile și atitudinile iluministe. Revenit la Blaj, intră în monahism primind numele Paul și este numit profesor de logică, metafizică și drept la Seminarul Teologic. Între 1785 și 1808, renunțând la călugărie, este paroh la Reghin și protopop al ținutului Gurghiu și are prilejul să acționeze direct în sensul educării și instruirii sătenilor și copiilor prin predici și lecții sub
MAIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
Jean Filliozat, Filosofiile Indiei, București, 1993; Leszek Kolakovski, Religia, București, 1993; Jaques Duquesne, Isus, București, 1995; José Ortega y Gasset, Spania nevertebrată, București, 1997, Tema vremii noastre, București, 1997, Ce este filosofia? Ce este cunoașterea?, București, 1999, Câteva lecții de metafizică, București, 1999, Dezumanizarea artei și alte eseuri de estetică, București, 2000, Omul și mulțimea, București, 2001, Studii despre iubire, București, 2001, Europa și ideea de națiune și alte eseuri despre unele probleme ale omului contemporan, București, 2002; Clive Staples Lewis
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
și domnișoara Prym, București, 2002, La râul Piedra am șezut și-am plâns, București, 2002, Manualul războinicului luminii, București, 2003, Unsprezece minute, București, 2003; Umberto Eco, Minunea Sfântului Baudolino, București, 2000; Yasunari Kawabata, Frumusețe și întristare, București, 2000; Julius Evola, Metafizica sexului, pref. Fausto Antonini, București, 2002; Thomas A. Sebeok, Semnele. O introducere în semiotică, București, 2002. Repere bibliografice: Cezar Baltag, Nunțile necesare, GL, 1968, 6; Nicolae Manolescu, „Cartea nunților”, CNT, 1968, 9; Gheorghe Grigurcu, „Cartea nunților”, F, 1968, 5; Doinaș
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
ceva caricatural. Chiar punctată de ciudățenii, e vădită aplecarea către filosofia religiilor și a culturii. Era convins că, în această sferă, are un cuvânt definitiv de spus. Nici o inhibiție nu îl încearcă când lansează provocarea că studiul Metafizica laică și metafizica sfinților ar fi o „sinteză extremă”, cum altele nu s-au întreprins. Își propusese să urmărească „filonul” mistic în artă și în literatură, însă până la urmă totul a rămas în stadiul de schiță. Plecând de la operă (product folcloric sau izvodire
MATEESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288061_a_289390]
-
înfășoară arborii, se scaldă în râu, toamna, ca o „tolbă înflorată”, se desfășoară pe fundalul necuprinsului, al timpului ce formează „pajiști de veșnicie”, pe care zburdă „roibii” senzațiilor și ai gândurilor. Prin această pictură, expresionist-suprarealistă, I. realizează un fel de metafizică a vederii și o vedere a „complexului metafizic”, care uneori îl conduc la adevărate intuiții science fiction. Zăbovind „între spații și timp”, poetul aude „pași în a patra dimensiune” și are o imagine specială a lumii, dar și fiorul unei
ILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
cu literatura franceză, sunt obținute colaborări de la Émile Vitta, Alfred Mortier, Louis Lefèvre, Philias Lebesque. Mia Frollo semnează un Caleidoscop de literatură franceză, iar I.M. Rașcu susține un adevărat serial, Ecouri franceze în opera lui Eminescu. E. Sperantia scrie despre Metafizica interesului estetic, Al. Colorian dă un Discurs pentru Narcis, iar I.M. Rașcu publică un fragment din romanul Așchii. La rubrica de cărți noi sunt recenzate lucrări de Sașa Pană, Geo Bogza (Jurnal de sex), Ion Barbu (Joc secund), Al. A
INDREPTAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287547_a_288876]
-
care semnează articole cu un pseudonim de rezonanță eliadescă - Alexandru Andronic. Mai folosește pseudonimul Stepan Lighton împreună cu soția sa, Monica Lovinescu, pe coperta cărții L’Amérique n’a pas encore parlé (1949). „Caete de dor” (1951-1960) este o revistă de „metafizică și poezie”, pe care o redactează împreună cu Constantin Amăriuței. La rubricile „Povestea vorbei” și „O seamă de cuvinte” I. aduce în actualitate texte interzise în țară, semnate de Mircea Vulcănescu, Lucian Blaga, Gheorghe Brătianu, Nae Ionescu, E. Lovinescu. Împreună cu Mircea
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
leagăn de plumb”, „Pe mine a venit pustiul și m-a luat”, „Mi-a trecut viața, pot merge în pădure”, „Sunt bătrân, cade zăpada, sunt bătrân”. Și totuși, în ciuda aparențelor, elegia lui I. nu este atât una sentimentală, cât una metafizică, iar critica nu a greșit atunci când i-a văzut sursa într-un „complex al străinului” (Nicolae Manolescu). Într-adevăr, ca și la G. Bacovia sau la G. Trakl, ființa lirică trăiește și aici o dramă legată de însingurarea radicală, necomunicare
IOANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287571_a_288900]
-
deci, că universitățile epocii moderne cheltuiau enorm • Paul Veyne, Au crezut grecii în miturile lor? Eseu despre imaginația constituantă, traducere de Bogdan Ghiu, București, Editura Univers, Budapesta, CEU Press, 1996, p. 21. • Ibidem. • Ibidem, p. 50. • Georges Gusdorf, Mit și metafizică. Introducere în filosofie, traducere de Lizuca PopescuCiobanu și Adina Tihu, Timișoara, Editura Amacord, 1996, p. 127. • Lucian Boia, Pentru o teorie a imaginarului, București, Editura Humanitas, 2000, p. 41. • Monique Segré (ed.), Mituri, rituri, simboluri în societatea contemporană, traducere de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
jungiene, nici cele metafizice (delegitimate), ci mai degrabă niște constructe instrumentale, ficționale, ce fac posibilă și reintegrarea istoricității - ca memorie a subiectului-observator implicat. Faptul este cu atât mai relevant cu cât semnalează pregnanța interogației asupra umanului, interogație pe care refuzul metafizicii a aruncat-o În desuetudine, dar care reintră astfel, În forță, În niște sisteme umane alternative, dispuse să-și integreze reciproc câștigurile. Modulul gândirii științifice nu mai este de mult unul Închis, preocupându-se astăzi de lucruri care la Începutul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
zonă cât se poate de americană și de atașată de subiectul metafizic. Chiar după anii ’80, americanii renunță mult mai greu decât europenii (Franța sau Germania) la subiectul liber. Horea Poenar: Chiar și faptul de a te opune la o metafizică Înseamnă a o percepe Într-un sistem de opoziții și asta este ceea ce se petrece În Înțelegerea americană. Și apoi, totuși, fenomenologia europeană de care vorbeam mai devreme nu este nici atașată de metafizică, nici Împotriva ei. Este cu totul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de a te opune la o metafizică Înseamnă a o percepe Într-un sistem de opoziții și asta este ceea ce se petrece În Înțelegerea americană. Și apoi, totuși, fenomenologia europeană de care vorbeam mai devreme nu este nici atașată de metafizică, nici Împotriva ei. Este cu totul altceva. Mihaela Ursa: Nu pentru că se opun, ci pentru că nu renunță la subiectul liber - garanția majoră a ideii atât de prețioase de libertate și democrație. Foucault, de pildă, e Încă privit foarte reticent de către
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nouă, europenilor, ne este mai puțin cunoscută. Mai puțin cunoscută În sensul În care cercetarea imaginarului are În Europa o coloratură puternic franceză, legată de investigațiile lui Gaston Bachelard, ale lui Gilbert Durand, de tipul lor de filosofie și de metafizică a imaginarului, În timp ce această incursiune În spațiul american ne apropie mai mult de demersurile pragmatice și de cercetarea aplicată, interesată mai degrabă de efectele decât de cauzele imaginației, de posibilitățile de a prelucra imaginile pentru a le eficientiza efectele. Voi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Noi am explorat cu precădere imaginarul, În timp ce aici e vorba mai mult despre imagine. Această distincție ar merita aprofundată, fiindcă, pe de o parte, imaginarul este un concept care se simte mai acasă În cultura europeană, se leagă de o metafizică și de o filosofie specifice Europei, În timp ce imaginea a făcut obiectul mai degrabă al pragmatismului și al empirismului anglo-saxon. Mă gândesc că cercetarea imaginarului se ocupă cu precădere de acel „de ce” al imaginilor, În schimb cercetarea imaginilor, așa cum este practicată
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acoperim cu o cercetare de ordin psihologic sau psihiatric. Pentru asta ar trebui să apelăm la specialiști În modul de funcționare a creierului și a structurilor psihice, care să se ocupe de mecanismele neurologice ale imaginației, și nu de o metafizică sau de o cauzalitate care poate fi explicată filosofic, și nici de funcția lor social-ideologică și culturală. Ca să duc mai departe distincția dintre imaginar și imagine, aș mai observa faptul că imaginarul a fost În Europa adeseori conceput mai degrabă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
e o Întrebare oarecum riscantă, pentru că te obligă să dai un răspuns care mai apoi te constrânge să rămâi În limitele lui. Dacă susții primordialitatea imaginarului, atunci ajungi, cum a spus Corin Braga, În tradiția europeană a filosofiei și a metafizicii imaginii. Dacă dai un răspuns care conferă primordialitate imaginilor materializate, atunci cazi În extrema sociologică, În statistică, conform căreia, analizând zece reclame În care predomină figurile bărbătești, concluzionăm automat că mentalul este patriarhal, de tip macho, și cu asta analiza
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de a pătrunde În adâncimea umanului ca prin intermediul unei sonde. Chiar dacă nu găsim petrol, găsim sedimentele și urmele formării acestuia. Asta propune metoda calitativă. Abordările de acest tip sunt punctuale, specifice, chiar specioase, altfel cădem iarăși În extrema hermeneutizării, a metafizicii, a răspunsurilor generalizatoare. Genul acesta de abordări nu urmărește răspunsuri mici, dar caută rezultate punctuale, informații dense. Revenind la dilema propusă: Ce se produce prima oară, imaginea noastră despre un obiect oarecare, această masă, să spunem, structurile noastre mentale care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ca demers filosofic. În cadrul lor, nu interesează nici nivelul hermeneutic, nici dimensiunea strict pragmatică, ci fenomenul În fenomenalitatea sa, În actualizarea sa. Corin Braga: Văd totuși o posibilitate, nu de Împăcare, ci de aducere Împreună a celor două dimensiuni, a metafizicii imaginarului sau, hai să spunem, a antropologiei imaginarului, pe de o parte, și a pragmaticii imaginarului, pe de altă parte. Punctul de Întâlnire mi-a fost sugerat tot de niște abordări occidentale din ultimii ani, În care imaginarul colectiv este
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pas Înainte săvârșit odată cu răsturnarea și doctrina relativității lingvistice - În direcția eliberării noastre de concepția naiv-obiectivistă asupra realului - trebuie Însă, mai ales cât Îl gândim cu ochii timpului nostru, moderat. Humboldt păcătuiește, desigur, În raport cu așteptările noastre de oameni eliberați de metafizică, fiindcă, spre exemplu, nu se poate nega faptul că el a rămas mereu, chiar mai mult decât un antropolog (ceea ce deja ne pare suspect): și anume, pur și simplu, un umanist. Dar dacă Încercăm să-l privim atent, vom descoperi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mult decât un antropolog (ceea ce deja ne pare suspect): și anume, pur și simplu, un umanist. Dar dacă Încercăm să-l privim atent, vom descoperi că ambițiile sale erau mai slabe (ca să folosim un cuvânt foarte drag postmodernității) decât ambițiile metafizicii de a trece, așa cum i-o spune și numele, de fizică Înspre condițiile ei de posibilitate. Eu nu trăiesc Într-o lume de lucruri În sine, ne sugerase deja Kant, ci Într-o lume antropocentrică În sens tare. La acest
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de a provoca o transformare a discursului filosofic, nu este cumva prea mică? Mă Întreb dacă revelațiile pe care le trăiești tu merită să fie investite doar pentru a modifica un tip de discurs, pentru a face mai vie, eventual, metafizica și discursul filosofic, și nu merită investite mai adânc, nu În text, nu În discurs, ci În ontologie, În existență, În viață? Nu știu cum ai putea face asta - În definitiv, tot ai nevoie de un discurs, dar acesta ar putea fi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
filosofic, ci de unul artistic. „Ce contemplă Horea Poenar?” a fost o altă Întrebare dură pe care mi-am pus-o; la ce mă trimite el când vorbește de acel „dincolo” al semnificațiilor limbajului, de o zonă, ca să zic așa, „metafizică”? Părerea mea e că Horea contemplă zone mici, fragmentare, ale unui soi de nimic, pentru că textul are o in-inteligibilitate asumată. Dacă mi-ai da un dicționar la sfârșitul textului, În care să explici cum ai folosit fiecare concept, aș putea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]