3,563 matches
-
în linie parnasiană, a versurilor se regăsesc și în sceneta Le Labyrinthe d’Éros (1930). SCRIERI: Războiul micului Tristan, București, 1937; Războiul micului Tristan. Vest, îngr. și pref. Aurel Sasu și Sabin Vlad, București, 1983. Repere bibliografice: C. Fântâneru, „Războiul micului Tristan”, roman de Mircea Gesticone, U, 1937, 343; Lucian Boz, Ocupația văzută de un adolescent. Mircea Gesticone, „Războiul micului Tristan”, ADV, 1937, 16 531; Pompiliu Constantinescu, „Războiul micului Tristan”, VRA, 1938, 521; Mihail Sebastian, Debuturi în „Revista Fundațiilor Regale”, RFR
GESTICONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
București, 1937; Războiul micului Tristan. Vest, îngr. și pref. Aurel Sasu și Sabin Vlad, București, 1983. Repere bibliografice: C. Fântâneru, „Războiul micului Tristan”, roman de Mircea Gesticone, U, 1937, 343; Lucian Boz, Ocupația văzută de un adolescent. Mircea Gesticone, „Războiul micului Tristan”, ADV, 1937, 16 531; Pompiliu Constantinescu, „Războiul micului Tristan”, VRA, 1938, 521; Mihail Sebastian, Debuturi în „Revista Fundațiilor Regale”, RFR, 1938, 5; Șerban Cioculescu, „Războiul micului Tristan”, RFR, 1938, 8; Călinescu, Ist. lit. (1982), 965; Leon Baconsky, Mircea Gesticone
GESTICONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
Aurel Sasu și Sabin Vlad, București, 1983. Repere bibliografice: C. Fântâneru, „Războiul micului Tristan”, roman de Mircea Gesticone, U, 1937, 343; Lucian Boz, Ocupația văzută de un adolescent. Mircea Gesticone, „Războiul micului Tristan”, ADV, 1937, 16 531; Pompiliu Constantinescu, „Războiul micului Tristan”, VRA, 1938, 521; Mihail Sebastian, Debuturi în „Revista Fundațiilor Regale”, RFR, 1938, 5; Șerban Cioculescu, „Războiul micului Tristan”, RFR, 1938, 8; Călinescu, Ist. lit. (1982), 965; Leon Baconsky, Mircea Gesticone, ST, 1971, 16; Crohmălniceanu, Literatura, I, 355-356; Dicț. scriit
GESTICONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
U, 1937, 343; Lucian Boz, Ocupația văzută de un adolescent. Mircea Gesticone, „Războiul micului Tristan”, ADV, 1937, 16 531; Pompiliu Constantinescu, „Războiul micului Tristan”, VRA, 1938, 521; Mihail Sebastian, Debuturi în „Revista Fundațiilor Regale”, RFR, 1938, 5; Șerban Cioculescu, „Războiul micului Tristan”, RFR, 1938, 8; Călinescu, Ist. lit. (1982), 965; Leon Baconsky, Mircea Gesticone, ST, 1971, 16; Crohmălniceanu, Literatura, I, 355-356; Dicț. scriit. rom., II, 361-362. A.Sm.
GESTICONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
de drum, Poezia, Chișinău, 1964; Ultimul vagon, Chișinău, 1965; Versuri, Chișinău, 1965; Cadran solar, Chișinău, 1966; Caloian, Chișinău, 1967; Eseuri, Chișinău, 1967; Disc, Chișinău, 1968; Vremea Lerului, Chișinău, 1969; Delfinul, Chișinău, 1969; Prichindel, Chișinău, 1969; Scrieri, I-II, Chișinău, 1970; Micul Icar, Chișinău, 1971; Colind de viteaz, Chișinău, 1972; Coloana de tandrețe, Chișinău, 1978; Florile dalbe, Chișinău, 1979; Toamna lui Orfeu, Chișinău, 1983; Răvașul ploilor, Chișinău, 1986; Povești, Chișinău, 1988; Preludiul bucuriei, îngr. Arcadie Suceveanu, pref. Eugen Lungu, Chișinău, 1988; Interior
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
de recunoscut în cazul unor societăți latinoamericane sau africane. Este România pregătită să facă față unei asemenea rupturi între regiunile sale din punctul de vedere al dezvoltării? A mai existat o asemenea ruptură în perioada interbelică, atunci când Bucureștiul era considerat „Micul Paris”, iar cea mai mare parte a populației țării trăia mai aproape de Evul Mediu decât de lumea modernă. Dar în tranziția postcomunistă populația este mult mai politic activă decât în perioada interbelică și mult mai puțin dispusă să accepte drenarea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
net rețeaua de mari centre urbane în curs de integrare în Europa dezvoltată, dezavantajând celelalte două „societăți” românești, asupra cărora transferă cea mai mare parte a costurilor integrării. O asemenea integrare parțială este pe deplin posibilă. Bucureștiul a mai fost „micul Paris” și înainte, un oraș ale cărui elite trăiau la nivelul și în strânsă legătură cu elitele Europei cosmopolite din perioada de dinainte și de după primul război mondial. Restul țării se afla - politic, social și cultural - pe alt continent, dar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de a legitima și susține o ideologie a micii proprietăți, total nepotrivită capitalismului modern. Consecințele ideologice, intelectuale și politice au devenit atât de pregnante, încât au luat forme aproape caricaturale. În domeniul guvernării, ideologia micii proprietăți - echivalată cu ideologia supremației micului întreprinzător - a condus la măsura ridicolă luată de Guvernul Radu Vasile de a transforma minerii disponibilizați din Valea Jiului (peste 20.000) în mici întreprinzători: uriașe sume din fondurile publice și din cele internaționale au fost alocate pentru a-i stimula
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
să se facă recunoscut foarte repede de către puterea politică instalată și s-a menținut pe o poziție critică În raport cu guvernările succesive, fără a se trasforma totuși Într-un partid politic, cum și-ar fi dorit unii dintre membrii săi fondatori. Micul sau patrimoniu s-a constituit din donații și contracte, vizibilitatea și recunoașterea internațională dându-i posibilitatea de a se prezenta ca reprezentant atât al «elitei intelectuale», cât și al «societății civile» pe cale de a se naște, căreia i-a stimulat
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cu deficiențe asociate pentru evaluarea comportamentului este dificilă, datorită imposibilităților de testare. Nu se pot folosi testele standardizate, iar examinarea se bazează pe metoda observării abilităților de atenție, dezvoltării motrice, cunoașterii părților corpului, recunoașterii formelor, culorilor, orientării spațiale, noțiunilor mare/mic, răspunsul la comenzi, număratul, folosirea creionului etc. Deoarece lipsa de relații interpersonale și evitarea contactului cu ceilalți constituie simptomele cele mai grave vor trebui făcute eforturi deosebite În această direcție. Ocupându-ne strict de confruntarea directă putem exersa acțiunea reciprocă
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
Odată cu volumul Glastra cu sfecle (1965), care include „microfoiletoane, momente și schițe vesele”, gama tematică și de procedee se lărgește, iar tezismul propagandistic se atenuează. Prozatorul exploatează resursele umoristice ale cotidianului, faptul divers, savoarea dialogului, convențiile și stereotipiile, rutina și micul absurd existențial, noua birocrație, mita măruntă, nepotismul, micile compromisuri și imposturi, noul parvenitism (venal, totuși), noile variante ale mitocăniei etc. O sursă de comic frecvent investigată este vorbirea (numeroase schițe au aspect de scenetă sau sunt colaje de scrisori, ca
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
9 martie 1491, Ștefan cel Mare întărește preotesei popii Petrea un sat cumpărat de aceasta de la Ileana, fiica lui Moisăi, nepoata popii Micu: „Io Ștefan voevoda. Venit-au, înainte noastră și înainte boiarilor noștri, Iliana, fata lui Moisăi, nepoata popii Micului, de a lor bunăvoi, au vândut a sa driaptă ocină și moșie, satul anume Crăești, pre Ribricea, aceasta au vândut-o preutesăi, popii Petrii, drept 100 zloți”. Preoteasa era, verosimil, văduvă. Dacă popa Petrea ar fi fost în viață, ar
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1999, A patra poartă, Iași, 2000; Michel Lambert, Seri albe, Iași, 1999 (în colaborare), Sfârșitul filmărilor, Iași, 2003; Jean-Luc Outers, Ordinea de zi, Iași, 2000, Corp de meseriași, Iași, 2003; Nicolae Suțu, Amintiri de călătorie (1839-1847), Iași, 2000 ; André Sempoux, Micul Iuda, Iași, 2001 ; Maurice Carême, Medua, Iași, 2001 ; Jacques De Decker, Cartea cărților belgiene. Literatura belgiană de azi, Iași, 2001, Joc de interior, Iași, 2003; Marcel Pagnol, Gloria tatălui meu (Amintiri din copilărie I), Iași, 2002 ; Fernand Crommelynck, Încornoratul magnific
SPANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289808_a_291137]
-
În ultimul moment, lucru care a avantajat atât orașul, cât și pe mine, căci de n-ar fi plecat, Lahore ar fi fost prădat și jefuit. Părăsind fortăreața, Jewahir Singh plecă pe un elefant, ținându-l În poala sa pe micul Dalip Singh. În palanchinul său (howda) se aflau numeroase genți pline cu aur și argint, cu care se gândea probabil că Își va putea răscumpăra viața. Însă n-avea să se Întâmple așa. R³nș și Mungela, Împreună cu multe sclave, Îl
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
tehnic (vezi „chestiunea orientală”), dar nici măcar de această dată referința la Orient nu se face cu fața către Asia. Rareori, cu siguranță, Întâlnim replici straniu modelatoare cum este cea a lui Kőrösi Csoma, la Kanam ( În satul de munte din „micul Tibet”), când le explică unor lama, după cum Îi relatează mai târziu și lui Jacquemont, că „țara lui e Între Europa și Asia”, devenind În opinia lor (e de Înțeles) „un caracter de o naționalitate ambiguă”3. Cât despre posteritatea medicală
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
final, pref. edit., Cluj-Napoca, 1974; Ioan Piuariu-Molnar, Retorică, adecă învățătura și întocmirea frumoasei cuvântări, pref. edit., Cluj-Napoca, 1976; Ion Heliade-Rădulescu, Critica literară, pref. edit., București, 1979; Gheorghe Banea, Mușchetarii în Balcani. Vin apele!, pref. edit., București, 1982; Mircea Gesticone, Războiul micului Tristan. Vest, I-II, pref. edit., București, 1983 (în colaborare cu Sabin Vlad); Romanul românesc în interviuri, I-IV, București, 1985-1991 (în colaborare cu Mariana Vartic); Emil Cioran, Revelațiile durerii, pref. Dan C. Mihăilescu, Cluj-Napoca, 1990 (în colaborare cu Mariana
SASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
sarcini și funcții specifice învățării. Învățarea matematicii este, alături de citit și scris, cea mai grea sarcină a învățământului primar. Trecera de la activități specifice preșcolarului în lumea serioasă a școlii este un proces destul de complex, iar sarcina învățătorului și, evident, a micului școlar nu este deloc ușoară. Iată de ce, cei doi protagoniști, învățătorul și elevul trebuie să colaboreze eficient, în perspectiva optimizării procesului instructiveducativ. Lucrarea de față își propune să prezinte jocul didactic în lecția de matematică la învățământul primar ca principală
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
ori copilul a fost amenințat, poate fi o punte sau un obstacol totul depinde, în acest nou început, de învățător. Calea cea mai sigură de succes pentru cei doi este, la început, jocul, ca o continuare firească a vieții celui mic. Cu tact și răbdare, învățătorul își va începe opera de ctitorie a umanului prin joc pe care-l va transforma, în etape succesive, în veritabila activitate de învățare, fără ca cel mic să simtă trecerea de la o etapă la alta. Prin
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
noii stări de fapt, trebuie să fie limpede și pe cât posibil, axată pe ceea ce are de îndeplinit în viața de elev. Copilul va fi dirijat să înțeleagă că limbajul propriu va trebui corectat, îmbunătățit ”șlefuit”, literar și civilizat. În mintea micului școlar, primele lucruri bine definite sunt instaurarea relației de ajutorare cu ceilalți copii ai clasei, dorința de a se afirma, puterea de a nu spune ”mi-e teamă”. Frica cea mai mare o constituie volumul mare și dificultatea cunoștințelor pe
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
Troni, București, 1954; Pierre Gamarra, Mâinile oamenilor, București, 1955; Carte nouă de povești maghiare, București, 1955 (în colaborare cu Margareta Butuc-Codrescu), București, 1955; Paul Éluard, Poeme pentru toți, București, 1955, Poèmes - Poeme, ed. bilingvă, București, 1968; James Greenwood, Povestea unui mic zdrențăros, București, 1956 (în colaborare cu Andrei Bantaș); Povești populare săsești (din Transilvania), București, 1956 (în colaborare cu Al. Mitru); Else Kornis, Catrinel, București, 1956; K. D. Ușinski, Animale domestice, păsări și fiare, București, 1956, Razele dimineții, București, 1957; Nazim
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
devine rapid tot mai „îndrăzneț”, racordându-se, în privința tehnicii narative, căutărilor momentului, prin exerciții sistematice de subminare a mimesis-ului. Practică o scriitură de o tot mai marcată modernitate, o proză de finețe, cu valențe simbolice și parabolice. După nuvela - sau micul roman - Reîntoarcerea posibilă (1966) și volumul de schițe și povestiri Valsuri nobile și sentimentale (1967), apare Dejunul pe iarbă (1968), tot un microroman, care îl consacră, întrucâtva, ca experimentatorul en titre al procedeelor Noului Roman în literatura română a momentului
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
folclor, prin articolele Portul țăranului de A. Bucur, Casa, curtea și mobilierul românului de Al. Coltor, Schița monografică a comunei Bucium (despre organizarea gospodăriei, familiei, obiceiuri religioase, ocupații, alimentație) de G. Lupu, O nuntă (ospeț) românească de pe Ampoi de Petre Micul. „Bibliografii” este obișnuita rubrică unde se semnalează publicarea unor volume recente, aparținându-le lui Titu Maiorescu, T.T. Burada, Carmen Sylva, Moses Gaster (Chrestomație română, I-II), A. Philippide (Principii de istoria limbii), Lazăr Șăineanu (Istoria filologiei române) ș.a. U. găzduiește
UNGARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290340_a_291669]
-
unde indivizi banali se confruntă cu eroi generici „așteptați”, scriitorul provoacă iar, prin arsenalul schimbărilor, într-o poveste despre soartă; reapare Goreac ca persona (iluminat) și se încearcă o falsă intrigă de policier: descifrarea enigmei legate de caseta portocalie a Micului Nogai, între plictiseala de a găsi piatra filosofală, de a fi nemuritor și îndrăzneala celui ce se amăgește absurd cu „tentația unei clipe de glorie”. Și Memoria (1983), ca temă în conexiune cu „La anii treizeci...”, este o carte care
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
din nou truismul cu formulări alambicate, cu un metaforism găunos. În ipostaza de prozator, Z. resuscită medii și categorii umane asemănătoare celor din epica de la finele secolului al XIX-lea și începutul celui de al XX-lea, înscrisă în spațiul micului realism și al naturalismului, interesul istoricului literar pentru naturalism implicând, pare-se, o adeziune specială. Personajele din nuvele și povestiri sunt mărunți funcționari, medici rurali, profesori săraci, studenți, meseriași, unii marcați de lovituri ale sorții. Cineva, externat, află că rămăsese
ZALIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
ca elevul să vină la școală cu dorința și speranța de a obține rezultate frumoase, iar în cazul în care aceste așteptări nu se realizează, primii pași în viața de elev sunt marcați de dezamăgire. Depinde și de părinți ca micul școlar să poată înțelege corect rolul de elev, să se obișnuiască cu gândul că la școală, pe primul plan este învățătura și nu jocul ca la grădiniță. Atitudinea elevului față de școală, cadre didactice, colegi, va depinde în bună măsură, cel
ROLUL FAMILIEI ÎN REUŞITA ŞCOLARĂ. In: Arta de a fi părinte by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1393]