2,739 matches
-
Centrului de Modelare Macroeconomică al Academiei Române, au constituit repere privind clarificarea conceptelor fundamentale ale lucrării. Mulțumirile mele se adresează colegilor din seminariile amintite și, mai ales, domnului profesor Lucian Albu, membru corespondent al Academiei Române, doamnei dr. Cornelia Scutaru, doamnei dr. Mioara Iordan, doamnei dr. Elena Pelinescu, doamnei dr. Nona Chilian. Trebuie să menționez, de asemenea, sprijinul acordat de doamna dr. Clementina Ivan Ungureanu în asigurarea suportului informațional necesar elaborării lucrării. Merită de asemenea toată gratitudinea mea domnul dr. Bogdan Căpraru, cu
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
domnitorului Neagoe care Își sacrifică bijuteriile pentru a termina mănăstirea Curtea de Argeș. Tema erotică este părăsită În baladele citate În favoarea temei patriotice. Asceza este aici pur morală. Erosul reapare În Macedonele unde femeile au „dulci nuduri” și ciobanii mor conversînd cu mioarele. Erosul intră Într-o mitologie de ordin pastoral. Memorabile sînt versurile din Românele din Cavaia: „Tropotă, bubuie, plaiul Candavii LÎngă Cavaia, Caii se spumegă, pui ai Moravii Răpind bătaia Iată-i alunecă!... Ei poartă femeile, dalbe ca ziorile Cele de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și, chestionînd oițele, află că pe Cilia a luat-o În carul ei o Doamnă mare, nu alta, Își dă seama păstorul, decât moartea. Cilia, Întocmea ca păstorul din balada lui Alecsandri, Îi lăsase un testament prefăcut: „Voi, oițe, voi, mioare, CÎnd păstorul va veni Ochii lui În lăcrimioare Lipsa lui Îi va topi, Spuneți lui cu-ndemînare Că-ntr-o noapte de amar A venit o doamnă mare Și m-a luat pe al ei car. Că În roche de mireasă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
alt poem (Într-un rădi, de dimineață), din sfera micii poezii pastorale. Deghizat („schimbat la față”), Amoriu culege flori pe cîmp și gîndește malefic: „vai de cin-a priimi/aceste flori de la mine”... O fețișoară căuta, În acest timp, o mioară rătăcită și, Întîlnind „prin pustiuri” copilașul viclean, cedează rugăminților lui și-l ia În brațe. Ce urmează se poate prevede: fețișoarei i se aprinde sufletul, aleargă pe dealuri, plînge, se vaită și invocă moartea: „Moartea fără prelungire Să vie să
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Gheorghe 1781 131 mânzări și 3 aplecători; 26 stărpi; 15 berbeci creți; 14 capre mânzări și 11 stărpe; 3 țapi mari; 3 vătui fără 1 simbrie ciobanului; 5 vătuie (adică iede n.n.); 5 ezi; 76 miei și 70 miele; 36 mioare; 12 berbeci; 10 ede. Și sămiile pentru oi și ciobani sunt numeroase, dar ne mărginim la acestea, sugestive, credem, pentru ceea ce urmărim să arătăm, grijă și interes pentru creșterea animalelor în toată diversitatea lor locală. 1781 octomvrie 26 Sama stupilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lângă tine alte și alte femei”. Având în vedere că toate deputatele și senatoarele din Partidul Democrat sunt și membre ale Organizației de Femei, la fel și cele două femei ministru (Anca Boagiu și Sulfina Barbu 1), precum și două prefecte (Mioara Mantale și Ancuța Handolescu 2), se poate afirma că O.F.-P.D. își atinge unul dintre scopuri, respectiv promovarea/sprijinirea politicienelor în posturi de decizie. Am menționat anterior că activitățile O.F.-P.D. par a fi mai degrabă
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
și se uitau la meciul de handbal? și domnii sunt de acord? Ce părere au ei? Trebuie consultați, nu? Dar cum îi veți convinge să accepte mai multe doamne la masa dezbaterilor din toate structurile politice? Doamnele președintelui: Anca Boagiu, Mioara Mantale, Elena Udrea, Adriana Săftoiu, Maria Petre, Roberta Anastase. Care sunt doamnele lui Adrian Năstase? Înseamnă că sunteți pe aceeași lungime de undă cu președintele Traian Băsescu... Această atitudine indică faptul că femeile au nevoie de încuviințarea sau măcar de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
de pe văi. Scopul este ca târlele ce merg din loc în loc să gunoiască locurile pe care pasc. Terminologia de păstorit este de origine latină, de asemenea și denumirile de animale: vaca, junca, juninca, boul, juncul, calul, oaia, mielul, mioara, capra, iedul, porcul. De origine slavă sunt cuvintele: cușer, leasă și mreje (pentru împrejmuirea stânei), iar de origine tracodacică sunt: cârlan, mânz, țap, țarc, murg, urdă, zer, gălbează, stână, baci, strungă, brânză și jintiță. Stânele se organizau prin asocierea unui
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
tutovene” invită publicația care se tipărește la S.C. Odeon S.R. L. și are ca director pe Aurel Găvan, editorialist ‐ Constantin Teodorescu, redactor coordonator - Laurențiu Chiriac. Dispune de un larg colectiv de redacție - redactori și colaboratori: Nicolae Mitulescu, Petruța Chiriac, Teodor Pracsiu, Mioara Popa, Valentin Negre, Corneliu Filipescu, Ioan Puflea, Gheorghe Catană, Corneliu Florența, Nicu Botezatu, Neculai Artene, Gheorghe Clapa, George Irava, Oltea Rășcanu - Gramaticu, Mihai Luca, Eliza Olteanu, Vasile Slabu (fotoreporter). De tehnoredactare se ocupă Bogdan Artene, Ana‐Maria, Gheorghiu, Mihaela Măstac
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1995 , iar din 1996 s‐a tipărit trimestrial. La 1 decembrie 1995, redactor șef era Gabriela Costache și Liliana Palade. Redactori: Titel Olaru, Nicolet a Dabija, Viorela Daraban, Irina Mocanu, Mădălina Blagoi, Alina A lexa și Florina Știubei - profesor coordonator - Mioara Popa. Revista cuprinde o tematică bogată și rubrici diverse: creație literară, interviuri, cronici teatrale, informații științifice, sportive și muzicale, reclamă, horoscop, curiozități, o poștă a redacției, o rubrică a tânărului creștin, rezervând spații largi debutanților. * Ion Creangă Ion Creangă, revistă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la „Arta neputinței de a rata” o cronică, de adâncă cunoaștere, a romanu lui Vânătoare de 381 umbre de Adrian Bușilă (Ed. Junimea, Iași, 1992 ) și Dicționar de iubiri ratate, tot de Adrian Bușilă (Editura Ex Ponto, Constanța, 2001); prof. Mioara Popa, referiri pertinente la volumul Transplant de suflet editat de „Viața medicală românească”, aducând astfel, cititorilor, bucuria cunoașteri i unui nume nou - M. Mucenic Dumitru, care, spune recenzenta, înc earcă prin vers și aforism „o șansă de a‐ și redobândi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Republicii nr.85, redacția avându și sediul la Liceul teoretic “Cuza Vodă” din Huși, str. Mihail Kogălniceanu nr.15. Sunt notați ca făcând parte din colegiul de redacție; Angelica Dragoslav, Mihaela Alexandra Gherman, Mircea Agavriloaiei, Alexandru Suhăreanu, Ana Maria Pricochi, Mioara Palcu, Oana Todeilă, Lucian Clit, Alina Ramona Sfetcu, ultima și redactor-șef al revistei. Profesori îndrumători: Costin Clit și Lina Codreanu. Tehnoredactor - Bogdan Artene. O descriere analitică a revistei de la apariție până astăzi, ar fi utilă criticilor literari, istoricilor în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Relația cu presa și cultura naț ională este simplu de extras: toți cei menționați, și mulți alții, reprezintă ceva în domeniul lor de activitate la nivelul României și nu numai (prof. Gabriela Crețu fost europarlamentar... din Vaslui) pentru că Fantasia, Rotaria, Mioara Velicu și numeroase formații artistice, fanfare, dansuri, obiceiuri etc.au colindat lumea în lung și în lat. Puteți fi convinși că pe mulți i-am făcut noi harnici ! În devenirea istorică, după zvâcnirea strălucitoare a grupului creator la Bârlad la
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cruzime. Însă, în general, a proliferat elementul diversionist, „scriitorul incomod” cu voie de la poliția politică, personaj care „submina” cu program, scriind pagini extrem de „curajoase” despre niște bătrâni care beau vin la umbra nucului, numără cornuții din blana blândelor și înțeleptelor mioare și se încălzesc la un foc cu tizic. Cazul lui Ion Druță, care și-a developat adevărata identitate după dezmembrarea Uniunii Sovietice, este emblematic în acest sens. Nimeni n-a pus în chestiune regimul. Dimpotrivă, intelectualii noștri au preamărit cu
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
nivelară, în "Revista de psihologie organizațională", vol. I, nr. 1, ianuarie-martie 2001, pp. 67-82. Braudel, Fernand, Les Ambitions de l'histoire, Éditions de Fallois, Paris, 1997. Burguière, André (ed.), Dictionnaire de sciences historique, Presse Universitaire du France, Paris, 1986. Caragea, Mioara, Biografia memoriei, postfață la Jose Saramago, Toate numele, Editura Polirom, Iași, 2002, pp. 247-271. Cândroveanu, Hristu, Literatura română pentru copii. Scriitori contemporani, Editura Albatros, București, 1988. Chartier, Roger, Lecturi și cititori în Franța Vechiului Regim, traducere de Maria Carpov, Editura
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Burke, Peter, 17 Burlan, Irina, 48 Burlec, Liviu, 47, 48, 71, 98, 135, 225 Buruiană, Ovidiu, 120 Bușe, Constantin, 85 Buțureanu, Gr., 165 C Caloian, Ioniță, 102 Camilar, Eusebiu, 49, 82, 86 Cantemir, Dimitrie, 203 Capverde, Camelia, 18, 99 Caragea, Mioara, 116 Carol I, rege al României, 36, 37, 87, 119, 124, 163, 166 Carol al II-lea, rege al României, 191, 194, 201 Carol al VIII-lea, rege al Franței, 48 Carpov, Maria, 84, 97, 115 Cazimir al IV-lea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
veche ne ajută să înțelegem mai bine rosturile didacticismul rigid care guvernează adesea cărțile școlare sau literatura pentru copii. Vezi Roger Chartier, Lecturi și cititori în Franța Vechiului Regim, traducere de Maria Carpov, Editura Meridiane, București, 1997, p. 12. 314 Mioara Caragea, Biografia memoriei, postfață la José Saramago, Toate numele, Editura Polirom, Iași, 2002, p. 267. 315 Acuzele de pedagogizare a învățământului sunt de proveniență occidentală. Pedagogia birocratizată uită rolul decisiv al profesorului în clasă și traduce toată activitatea de predare
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Doctorow, E.L., Cartea lui Daniel, traducere, postfață și note de Virgil Stanciu, Editura Univers, București, 2000. Eco, Umberto, Numele trandafirului, traducere și postfață de Florin Chirițescu, Editura Hyperion, Chișinău, 1992. Saramago, José, Evanghelia după Isus Cristos, traducere și prefață de Mioara Caragea, Editura Univers, București, 1999. Seneca, Petroniu, Apokolokyntosis, Satyricon, traducere și prefață de Eugen Cizek, Editura pentru literatură, București, 1967. Thackeray, William Makepeace, Rebecca și Rowena, traducere de Constanța Avădanei, postfață de Dumitru Dorobăț, Editura Institutul European, Iași, 1993. Tournier
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Paris, Minuit, 1979. 335 Linda Hutcheon, Poetica postmodernismului, traducere de Dan Popescu, Editura Univers, București, 2002. 336 William H. Gass, Habitations of the Word: Essays, Sirnon and Schuster, 1985, apud Linda Hutcheon, op. cit., p. 202. 337 Traducere și prefață de Mioara Caragea, la Editura Univers, București, 1999. 338 Pentru completări, vezi Mircea Doru Lesovici, Ironia, Editura Institutul European, Iași, 1999. 339 "ÎN FELUL EI, această carte înseamnă multe cărți, dar mai ales două cărți. Cititorul este invitat să aleagă una din
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Spiru Prasin, de origine grec, dar născut la Gala ți: „Myriam de Magdala”, pentalogie evanghelică jucată pe scena Teatrului Național din Iași, poem biblic; „Pentru țară”, piesă într-un act; „Ceea ce nu moare” - dramă în 4 acte; „Calea robilor” - roman; „Mioara”, comedie în 3 acte, în colaborare cu Gh. Volenti; „Lumini stinse” - povestiri în proză; „Legendă liberală” - studiu de sociologie etc. Deosebit de restrânsă este bibliografia preze ntat ă în cazul revistei „Ion Creangă” de la Bârlad (p.229-230). Importantă pentru cititori ar
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
buimac de somn. La celălalt capăt al firului se străduia să se facă înțeleasă o persoană foarte cunoscută, care-i telefona de departe, ceva neclar, greu de înțeles, cu multe întreruperi și care în final se dovedi a fi chiar Mioara, nepoata lui. Până la urmă totul s-a clarificat. Ce s-a întâmplat pe scurt. În urma unui previzibil accident, mama ei, doamna Claudia, vara lui Bidaru, de care era legat sufletește, a decedat. Având în fața ochilor imaginea familiei sale în ansamblul
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
în ansamblul ei și făcând un bilanț retrospectiv a necazurilor prin care a trecut ruda sa, Bidaru nu-și putea imagina, cum poate o ființă umană să supraviețuiască după asemenea încercări succesive ale sorții. Într-adevăr, problema era că mama Mioarei, adică vara septuagenarului Bidaru, avea numai cincizeci și doi de ani, că nu a suferit de nimic până în momentul când s-a întâmplat nenorocirea. Nu-și îndeplinise încă misiunea. Ar mai fi putut trăi vreo câțiva ani buni... Cu doisprezece
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
După decesul soțului, în urma exploziei unui tub de oxigen în timp ce suda, a urmat ginerele, lovit mortal de o mașină chiar pe trecerea de pietoni. Două văduve, mamă și fiică, una de aproximativ cincizeci și doi de ani, cealaltă fiica ei Mioara, care acum împlinise treizeci și cinci de ani aveau grijă de unica lor fiică și nepoțica Oana, care nu demult împlinise și ea treisprezece ani. Locuiau împreună pe strada Dianei, într-un apartament modest pe care-l cumpărase după evenimentele din decembrie
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
lovitură la creierul mic și filmul vieții i s-a întrerupt pentru totdeauna. În timpul încercărilor zădarnice ale medicilor de a o readuce la viață, au găsit în buzunarul ei un bilețel cu adresa și numărul de telefon al lui Bidaru. Mioara, fiica ei, împreună cu Oana nepoțica, ambele având nevoie de ajutor, i-au și telefonat în miez de noapte. Septuagenarul Costică Bidaru, exact din acest motiv se află în tren împreună cu fiica sa mai mare Dana, ducând cu ei o geantă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
bâjla casamuzeu unde ploaia își făcuse multiple cărări... Mulțumesc domnului Constantin Popescu, fost director al Muzeului Județean Vaslui cât și regretatei doamne Doina Rotaru, fost muzeograf la același muzeu. De asemenea țin să-i mulțumesc pe această cale și doamnei Mioara Beinat pentru susținerea morală și încurajarea pe care mi-a dat-o zi de zi. Mulțumesc bunului Dumnezeu pentru puterea pe care mi-a dat-o... Efortul mamei mele Eugenia Buraga și al tatălui meu Costache Buraga a fost pentru
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]