1,659 matches
-
de treburi pe cap, au fost chemați de urgență la Suceava ca să-și facă în grabă carnetele de sănătate. Singura care își continuă modul de trai, nestingherită decât de greutatea puilor din burtă, este cățeaua, un splendid exemplar de ciobănesc mioritic alb. Liniștea noastră s-a dus. Dacă până acum vorbeau mai încet ferindu-se de noi, acum, înmulțindu-se, nu mai au nici o jenă și vorbesc toți deodată și în toate grupurile la fel de mult. Un val s-a retras acum
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
întâlnită în cale pentru a mulțumi Celui de Sus pentru sprijinul logistic acordat și în final mi-am sărbătorit "victoria" cu o halbă rece de bere la Gambrinus, singur-singurel, doar cu gândurile și visele mele. La ce gândeam? La păstorul mioritic de acum două decenii, la zborul meu fantastic peste Liceul "Costache Negruzzi" din Iași odată cu bivolii profesorului de chimie, la tocul și călimara cu care m-am prezentat la admitere la facultate, la minunații mei părinți, frați și surori, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
naționale, aveam să fiu martor la un moment neprevăzut: la demonstrația efectuată de un tractor "de-al nostru", aflat la concurență pe piețele țărilor frățești și a celor din "lumea a treia" cu cele fabricate în RDG și Polonia, "minunea mioritică" și-a pierdut o roata în văzul unei numeroase asistențe. Situație penibilă explicată prin posibila "asistența tehnică prealabila" a concurenței.) Amintiri, amintiri! Ne-am cazat în centrul orașului la un foarte bun hotel, cu același nume ca un cunoscut hotel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în cofetărie și am fost servit chiar de "artistă", o româncă măritată cu un neamț și care în modestia ei mi-a spus că îi e dor de țară și că tortul s-a născut din dorul ei de plaiurile mioritice! Minunat gest și mă întreb câți din cei plecați mai cinstesc astăzi, cu gândul și cu fapta, țara de obârșie). Am vizitat punctele obligatorii -Zwinger ,Gemälde Galerie, Grunes Gewölbe. Aici îi admirasem pentru prima oară cu ani în urmă pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
jos sunt un popor de hoți", ceea ce l-a determinat ulterior "să bată drumul la Canossa", respectiv Buenos Aires, pentru a-și cere scuze de la președintele "hoților", Eduardo Duhalde, izbucnind în plâns în fața cameramanilor scenă utilizată cu succes și pe Plaiurile Mioritice). În urma unor "amabilități" cu Fidel Castro, a rupt relațiile diplomatice cu Cuba și, arătându-se drept un fidel prieten al SUA, și-a pus în cap pe toți latino-americanii (este drept că, sprijinit de președintele Bush-junior, a reușit, în situație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
al acestui pământ, spre a reconstitui, fie și provizoriu sau ipotetic, ceva din gândirea și sensibilitatea omului arhaic, așa cum se răsfrâng acestea în balade, legende, povestiri etc.”. Volumul este structurat pe cinci capitole: Întemeierea legendei; Firul Ariadnei; Taina păsării eterne; Mioritica și Legenda întemeierii. Este o carte care încântă pe specialist prin adâncimea problemelor aduse în discuție pe baza unui material impresionant de bogat. În ea se propune o dezbatere unitară a unor capodopere haiducești ca: Toma Alimoș; Dobrișan; Antoniță al
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
o transparență infinită. Între mare, cer, capre și munte, apusul soarelui cădea ca o cortină Înceată peste jumătatea mea de veac. Această ospitalitate generoasă a naturii era un cadou regesc. Dar ce trebuia să Înțeleg În mijlocul acestui festin cu iz mioritic? Nimic altceva, mi-am spus, decât să deschid mai larg ochii și să văd unde mă aflu, ca să ascult mai bine ce e În mine. Pe de o parte era Încă vie tentația riscului, a aventurii, a experiențelor Încă neîncercate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
a șoptit, evident emoționat: „Nu e minunat că am ajuns noi, românii, să deschidem balul Vienei?!“. Am fost plăcut surprins să văd că În culmea succesului, având orașul imperial cu toate intrigile lui În buzunar, Holender se gândea la plaiurile mioritice! Shakespeare, my way... În fascinanta sa carte Shakespeare in the light of sacred art, Martin Lings pledează pentru recunoașterea influențelor medievale În opera shakespeariană, argumentând că, așa cum majoritatea catedralelor romane și gotice nu ar fi putut apărea În altă civilizație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
unui spațiu moldovenesc de întinderi și proporții imperiale... Nici o altă epocă sau moment din trecutul nostru nu ne dăruie un așa de intens prilej de a simți aroma măreției până la care ar fi putut crește istoria românească." (Lucian Blaga, Spațiul mioritic) Nu putem uita pe alt mare, mare om al nostru, martir, cărturar care cu strădanie multă s-a aplecat asupra letopisețelor, asupra pisaniilor ca să deslușească din negura vremurilor trăirea lui Ștefan Voievod, trecutul zbuciumatei Moldove: Și candela aprinsă deasupra mormântului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
unui spațiu moldovenesc de întinderi și proporții imperiale... Nici o altă epocă sau moment din trecutul nostru nu ne dăruie un așa de intens prilej de a simți aroma măreției până la care ar fi putut crește istoria românească." Lucian Blaga, Spațiul mioritic * " Într-însul găsise poporul românesc cea mai deplină și mai curată icoană a sufletului său: cinstit și harnic, răbdător fără să uite și viteaz fără cruzime, strașnic în mânie și senin în iertare, răspicat și cu măsură în grai, gospodar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
organizațiilor neguvernamentale și ai unor partide. 31 august Continuarea Simpozionului la Chișinău. Depunere de flori În Piața Marii Adunări Naționale, și la busturile de pe aeleea Clasicilor. Sărbătoarea LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ. 26 septembrie Participare la Reuniunea organizată de Societatea PLAI MIORITIC. Luări de poziție referitor la Tratatul Româno - Ucrainean. 27 septembrie Întâlnire cu Ion Iovcev directorul Școlii nr. 20 din Tiraspol la Inspectoratul Școlar Județean. 11 octombrie Cooperare cu Fundația creată pentru ridicarea unei statui reprezentând pe marele Voievod Mihai Viteazu
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
la începutul secolului trecut de un avocat și mare om politic francez, Raymond Poincaré, cu trimitere directă la România: "suntem la porțile Orientului, unde nimic nu se ia în serios" ("à la légère"), și după alt principiu și mai sănătos, "mioritic" scapă cine poate (și cum poate, am spune noi). Unii dintre "cooperatori" au "scăpat" în politică, ajungând respectați parlamentari (de pomină răspunsul unui distins senator, care, întrebat în zilele noastre câți "acoperiți" or mai fi prin Parlament, l-a luat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
o țară nordică și ăștia tot cu ochi albaștri, da' benigni! -: cică au descoperit, prin munți, un cioban analfabet, unicul analfabet al țării, s-au speriat și imediat au dat o lege specială în Parlament și l-au băgat pe "mioritic" la studii-alfabetizare, studii medii, superioare, masterat și doctorat! Așa mă gândesc și eu: că CNSAS ar trebui să funcționeze, cu cei 11 membri ai Consiliului, cu birourile, secretarele, mașinile și șoferii lor, ani mulți și fericiți, până ce ultimul membru al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
intimă, așa cum este acest anotimp la o mai joasă altitudine. Aici, o mare simfonie; dincolo, la deal și la câmpie, un cântec modest, simplu. Eu cred în teoria lui Blaga, cred în legătura dintre peisaj și suflet. (A ironiza "spațiul mioritic" este nu numai o necuviință, este o prostie și o lipsă de bun gust.) Probabil nu suntem "mioritici", probabil că Blaga a pus prea multă poezie în filozofia, lui, dar peisajul se identifică cu personajul; nu metafora se reține, cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
la câmpie, un cântec modest, simplu. Eu cred în teoria lui Blaga, cred în legătura dintre peisaj și suflet. (A ironiza "spațiul mioritic" este nu numai o necuviință, este o prostie și o lipsă de bun gust.) Probabil nu suntem "mioritici", probabil că Blaga a pus prea multă poezie în filozofia, lui, dar peisajul se identifică cu personajul; nu metafora se reține, cât ideea. * De-ar fi locuit la Sinaia, poate că Bacovia ar fi scris cronici rimate. Nici pe Eminescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
în toată splendoarea ei, iubită pe măsura măreției ei, întreagă, nu prin numărarea anilor și nici a siglelor, bijuteriilor, actelor de vânzare și cumpărare a nu știu ce odoare. * "Nici nu-ți poți imagina cât am devenit de indiferent la spațiul nostru, mioritic sau nu, în afară strict de locurile unde m-am născut", spune Cioran în "Mon pays". Toate vorbele lui Cioran pot fi suspectate de un genial histrionism; dar mi se pare că această mărturisire este prea clară, prea directă, pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
eu toate acestea, dar etichetările au curs la vale: „Ia te uită cine vorbește de morală în universități!”. Analog, văd cum politicieni și jurnaliști extrem de vocali jubilează cu voluptate nedisimulată, unii din naivă inconștiență, alții perfect interesați, măcar din sindromul mioritic al stârpirii termenului de comparație. Destui însă speră să asasineze proiectul Legii lustrației și ideea împărțirii apelor morale în societatea românească. „Ia te uită cine le promovează! O femeie ultrapătată!”. Îmi pare sincer rău că Mona Muscă nu a relatat
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
sau de un șantaj, se menține într-un post, capătă o poziție greu accesibilă, primește bani, primește avantaje materiale (butelie de aragaz, casă, mașină, iaht etc.) sau simbolice, își rezolvă răfuieli și frustrări personale, distruge termenul de comparație (sindromul „eticii mioritice”, cum îl numesc eu). În democrația noastră infantilă delațiunea se practică în presă, pe ecrane, pe orice suport de informații. Nu știm dacă ceea ce dezvăluie „cruciații purității” este exact, dacă nu exagerează deliberat, dacă nu acționează ca torpile sub comandă
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
a ajuns un „divan psihanalitic”. Ședem tolăniți, cu ușile vraiște deschise, iar „psihanalistul” (patron sau redacție) ne spune: Toarnă, toarnă frate! Toarnă fără grijă față de consecințe. Părerea ta este „adevărul”. Numai el contează. De ce „torni”? Imboldurile sunt multe: interesul, voluptatea mioritică, voluptatea cruciadei pentru puritate sau purificare (versiunea nouă a epurării), uneori pur și simplu ratingul, zgomotul, scandalul, plăcerea de a insulta, calomnia, mai ales în dosul unui pseudonim: „Nelu Turnățelu’” sau „Maricica Turnățica”. Strategiile actuale ale delațiunii Vreau să fiu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
dubios”. Există o plăcere supremă în turnarea pe față a inamicilor, competitorilor sau a rivalilor în condiții de democrație. Ea se numește adesea „dezvăluire” sau „demascare”. Nu vreau să tratez in extenso delațiunea din interes. Ea este cea mai clar mioritică dintre forme: distrugi pe nedrept reputația unei persoane care „are oi mai multe, mândre și cornute” ca să lichidezi termenul de comparație. Importante în context sunt mai degrabă strategiile delațiunii, indiferent că motivele sunt interesul, voluptatea, cruciada pentru puritate, frustrarea. Delatorii
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
aria calomniei cu formula en vogue: „Turnătoare Secu” (mai să-ți vină să crezi că dacă scapi de calificativul acesta nu ești mare lucru în spațiul public). Motive sunt multe: incompatibilități ideologice (nu-i ușor să fii feministă în spațiul mioritic), temeri iraționale, foști studenți picați la examene, mici rivalități profesionale și, de ce nu, plăcerea să o mai vezi pe una la pământ, dacă și-a scos nasul din cratiță. Căci un efect predictibil al delațiunii este, fără îndoială, acela că
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
ar trebui să ne comportăm, dacă vrem să avem respectul și considerația semenilor și respect față de noi înșine. Sunt condiții consubstanțiale unei lumi libere cu oameni liberi, a cărei parte ne-ar conveni să fim. Imi trebuie neaparat sursa Etica mioritică Am ajuns la ideea unei „etici mioritice” după o incursiune teoretică în alte tipuri de etică (kantiană, utilitaristă, a virtuților, a grijii), în aplicări ale eticii în domeniul politicii (deci asupra problemei „mâinilor murdare”). Desigur, n-aș fi putut ajunge
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
să avem respectul și considerația semenilor și respect față de noi înșine. Sunt condiții consubstanțiale unei lumi libere cu oameni liberi, a cărei parte ne-ar conveni să fim. Imi trebuie neaparat sursa Etica mioritică Am ajuns la ideea unei „etici mioritice” după o incursiune teoretică în alte tipuri de etică (kantiană, utilitaristă, a virtuților, a grijii), în aplicări ale eticii în domeniul politicii (deci asupra problemei „mâinilor murdare”). Desigur, n-aș fi putut ajunge la acest concept dacă, studiind viața publică
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și teoriile însele, au un referențial slab în realitatea românească; pe de altă parte, realitatea românească este slab sau artificial conceptualizată. Previn de la început pe cititoare și cititori că, deși conceptul le sună dulce-alinător, ca și cel blagian al spațiului mioritic, el are altă încărcătură, deloc flatantă pentru noi. Am plecat, asemenea multora dintre dumneavoastră, de la câteva întrebări care nu pot să nu ne obsedeze. De la întrebări mor(t)ale (cu vorba lui Thomas Nagel): De ce toate încercările noastre de modernizare
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
în care înțelegem să trăim, cel puțin în demonstrația pe care o facem în ultimii ani de când nimeni nu ne mai obligă să mimăm afilierea la Codul eticii și echității socialiste, poartă cu sine caracteristicile a ceea ce eu numesc etică mioritică. O comunitate tinde să formuleze reguli de comportament nu atunci când este într-o situație armonică, ci tocmai într-o situație de conflict. Norma este răspunsul omenesc la situația de conflict. În loc să ne încăierăm după principiul celui mai tare, stabilim o
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]