21,271 matches
-
iubire, ritmurilor pierdute ale naturii, puterilor magice ale p?durii, ale copil?riei, ale visului"; prin aceast? dubl? regresie În copil? rie ?i vis, ea reintr? În arhaitatea naturii (al c?rei simbol devine vârstă de aur). Prin raportarea la mitul istoriei, semnifică? iile acestui topos poetic se multiplic?. Prezen?a codrului este Inso?it? Întotdeauna de atributele „arhait??îi, purit??îi ?i puterii"; prin identificarea acestuia la spa?iul istoric românesc, este relevat? unitatea de leg?tur? ancestral? ce se
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
o prezen?? vie În universul mitic al codrului (ve?nic frate cu românul, cum o demonstreaz? versurile din Mu?ațin ?i codrul: „Tu s?? ?ții, iubite frate, / C? nu-s codru, ci cetate"). Aceea?i leg?tur? indestructibil? pe care mitul codrului o circumscrie ideii de permanen??, de leg?tur? sufleteasc? om natur?, o relev? versurile „Scrisorii III". B? trân, În?elept, vechi asemenea naturii al c?rei simbol este, Mircea devine de asemenea un Ales al istoriei ?i al naturii
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
m?rilor ?-a nop?îi vărs? lini?te ?i somn ". În aceste trei secven?e ale poemului, codrul apare În aceast? unic? ipostaz? de „prieten" ocrotitor, participând la suferin?ele, bucuriile ?i victoriile celor pe care Ii ad? poste?te. Mitul codrului se identific? În universul liric al crea?iei eminesciene cu mitul istoriei, cu devenirea noastr? Într-un timp infinit (acela al „oricând-ului" românesc). Dimensiunea fundamental? a codrului, devenit el Însu?i mit, este permanen?a, Întruchiparea ideii de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
trei secven?e ale poemului, codrul apare În aceast? unic? ipostaz? de „prieten" ocrotitor, participând la suferin?ele, bucuriile ?i victoriile celor pe care Ii ad? poste?te. Mitul codrului se identific? În universul liric al crea?iei eminesciene cu mitul istoriei, cu devenirea noastr? Într-un timp infinit (acela al „oricând-ului" românesc). Dimensiunea fundamental? a codrului, devenit el Însu?i mit, este permanen?a, Întruchiparea ideii de „spe??", opus? devenirii ?i limitelor timpului, ?i, prin această, simbol al refacerii
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
pe care Ii ad? poste?te. Mitul codrului se identific? În universul liric al crea?iei eminesciene cu mitul istoriei, cu devenirea noastr? Într-un timp infinit (acela al „oricând-ului" românesc). Dimensiunea fundamental? a codrului, devenit el Însu?i mit, este permanen?a, Întruchiparea ideii de „spe??", opus? devenirii ?i limitelor timpului, ?i, prin această, simbol al refacerii unit??îi primordiale a naturii: „ Ce mi-i vremea, când de veacuri Stele-mi scânteie pe lacuri, ?? de-i vremea rea sau
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
era boțit de vin, de ceartă, de remușcare, de neputință, de minciună. Știa că el fusese acolo, În Zahana, că auzise totul și că de asta fugise precipitat din local. — De unde să vin, de la școală - și i-a zâmbit, mulțu mit că ea Îl ținea de braț pe stradă și că din când În când sânul ei Îl atingea, că șoldul i se lipise de coapsa lui, prin ploaie. Fugi de-aici, știu că nu vii de la școală. Și unde te
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
a deschis buimac ochii. — Poftim? În ce zi suntem? Cât e ceasul? — E patru după-amiaza. Nu faci nimic toată ziua... Ah, iarăși amărăciunea de nevindecat din vocea tatălui, dezamăgirea... — Ce ți-am făcut eu, tată? De ce ești mereu nemul țu mit de mine? Taică-său Îl privea din cadrul ușii cu reproș, Încruntat, de parcă nu ar fi știut ce e adolescența și cât de ingrată Își strecoară otrava În trupul care nu știe ce i se Întâmplă, de ce Își pierde seninătatea, În
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Dan Alexe În. 1961) este scriitor, cineast, jurnalist și traducător. A realizat filme documentare în Cecenia, Afganistan, Pakistan, Kosovo și Asia Centrală. în România, a făcut parte ‒ împreună cu Dan Petrescu, Luca Pițu, Alexandru Călinescu, Sorin Antohi, Liviu Antonesei ‒ din așa-nu mitul „grup de la Iași“, care în anii ’80 a căutat să facă o opoziție culturală structurată regimului comunist. A părăsit România în 1988, în momentul publicării în revista Agora de la New York a piesei sale de teatru Rămăieni, despre ravagiile protocronismului. A
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
de ușorul ușii, încercând să privească afară și așteptând să se deprindă cu întunericul. Știa că neliniștea vie ce-l încerca și pe care se străduia să și-o domolească era o spaimă firească, produsă de educația primită și de miturile rasei sale de îngropători de carcase. Respirând adânc și regulat, uitând de țigară, își îndreptă gândul spre ceea ce vorbise cu preotul și spre imaginea Logosului care poate că fermenta chiar în acel moment sub picioarele sale. Se opri brusc din
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
metaforele/imaginile lui Gareth Morgan sau o alta pe care o considerați potrivită. Argumentați asemănarea dintre organizație și metafora utilizată. 2.2. Culturi organizaționale Cultura unei organizații se compune din totalitatea valorilor, normelor, cutumelor, simbolurilor, din limbajul specific/jargonul, ritualurile, miturile și legendele, sistemul de control, documentele și tehnologia organizației și a membrilor acesteia și din comportamentele acestora. Iată câteva elemente importante ale culturii organizațiilor: misiunea și viziunea organizației, valorile declarate, simbolurile organizației (sigla, de exemplu), denumirea, logoul, spoturile sau alte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
principal? La același nivel al inteligenței emoționale, un scor superior al QI sau cele mai bune abilități tehnice, sau ceva complet nou poate face diferența dintre liderii eficienți și cei ineficienți. 3.2.2. Despre talent Într-un alt articol, „Mitul talentului” („The Talent Myth”), Malcom Gladwell face o analiză creativă și plină de semnificații a celor doi factori despre care se presupune că duc la performanța în afaceri: creativitate individuală (aici denumită „talent”) și structură organizațională (descrisă pe scurt ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
de semnificații a celor doi factori despre care se presupune că duc la performanța în afaceri: creativitate individuală (aici denumită „talent”) și structură organizațională (descrisă pe scurt ca „sistem”). Tezele evidente ale autorului sunt acelea conform cărora „talentul” este un mit, iar singurul factor puternic care produce performanța este un sistem puternic și eficient care le oferă posibilitatea, îi ajută pe oameni să creeze performanța în organizații. Dincolo de cazul Enron care este folosit mai mult ca un argument practic în sprijinul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
echipă prestigioasă de consultanță managerială, care a lansat și promovat ideea conform căreia „talentul” este principalul factor răspunzător de performanță în organizații, în cadrul campaniei „Războiul pentru talent”. Gladwell afirmă opusul: nu talentul este cel implicat; „talentul” în sine este un mit. Prima impresie la citirea articolului este aceea că se potrivește cu convingerile și experiențele noastre personale. A doua impresie ia forma unei întrebări: n-ar putea fi eficiența/succesul o combinație a doi sau chiar mai mulți factori determinanți? Articolul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
și cunoștințe care se transformă în sentimente. ٭ Comunismul, sau tentația comunismului, a dispărut (ori pare că a dispărut). Interesant este ce rămâne în urma lui în conștiința indivizilor, a societăților care i-au supraviețuit. Cât din el se va transforma în mit, ce conținuturi vor supraviețui și sub ce forme, cu ce transformări? Pentru a decela urmele pe care acesta le-a lăsat în conștiințe avem nevoie de comparații, de urmele lăsate în conștiințe de alte ideologii în alte timpuri. Avem nevoie
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
dominantă, ceva ce nu ei au ales dar de care nu pot scăpa, la fel cu a bea sau a mânca. Și este acuzat cineva că îi este sete? Prin intermediul desenelor animate se trece treptat la o reluare a tuturor miturilor antice (e drept, și la o re-contextualizare). Se pare că imaginarul generațiilor viitoare va fi populat cu miturile antichității, în timp ce imaginarul nostru a fost populat cu coșmarurile modernității. Orășeanul român contemporan păstrează câteva reflexe de țăran: își pune zarzavat la
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
sau a mânca. Și este acuzat cineva că îi este sete? Prin intermediul desenelor animate se trece treptat la o reluare a tuturor miturilor antice (e drept, și la o re-contextualizare). Se pare că imaginarul generațiilor viitoare va fi populat cu miturile antichității, în timp ce imaginarul nostru a fost populat cu coșmarurile modernității. Orășeanul român contemporan păstrează câteva reflexe de țăran: își pune zarzavat la murat pentru iarnă, își adună produse în vederea "hibernări" etc. Distanța în timp (și în mentalități) față de viața la
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
din raționalitate zeul suprem. Uneori ne căpătăm sensul existenței raportându-ne la o imagine pe care o transformăm în simbol. Cinematograful ne dă foarte mult de lucru în acest domeniu; la fel procedează romanul și alte specii ale artei. Un "mit laic" devine sens al existenței noastre: cel care ne-a fost mai intens prezentat, ori cel care ne-a căzut primul în ochi, sau cel care este mai aproape de modul nostru de-a fi (mod de-a fi ce s-
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
cel care ne-a fost mai intens prezentat, ori cel care ne-a căzut primul în ochi, sau cel care este mai aproape de modul nostru de-a fi (mod de-a fi ce s-a constituit tot în umbra unor mituri), ori câte ceva din fiecare. În funcție de intensitatea propriului ego vom adera necondiționat la mitul pe care l-am ales sau ne vom smulge din el înspre un alt mit (poate chiar mitul eu-lui ca punct de vedere ultim). Structura limbii reflectă
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
căzut primul în ochi, sau cel care este mai aproape de modul nostru de-a fi (mod de-a fi ce s-a constituit tot în umbra unor mituri), ori câte ceva din fiecare. În funcție de intensitatea propriului ego vom adera necondiționat la mitul pe care l-am ales sau ne vom smulge din el înspre un alt mit (poate chiar mitul eu-lui ca punct de vedere ultim). Structura limbii reflectă structura realului ori a modului de-a fi al căilor prin care constituim
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
mod de-a fi ce s-a constituit tot în umbra unor mituri), ori câte ceva din fiecare. În funcție de intensitatea propriului ego vom adera necondiționat la mitul pe care l-am ales sau ne vom smulge din el înspre un alt mit (poate chiar mitul eu-lui ca punct de vedere ultim). Structura limbii reflectă structura realului ori a modului de-a fi al căilor prin care constituim ființa? Altfel spus, limba este doar un mediator sau este și un intermediator? (Cu referire
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
fi ce s-a constituit tot în umbra unor mituri), ori câte ceva din fiecare. În funcție de intensitatea propriului ego vom adera necondiționat la mitul pe care l-am ales sau ne vom smulge din el înspre un alt mit (poate chiar mitul eu-lui ca punct de vedere ultim). Structura limbii reflectă structura realului ori a modului de-a fi al căilor prin care constituim ființa? Altfel spus, limba este doar un mediator sau este și un intermediator? (Cu referire la o posibilă
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
mondiale (Atlanta, SUA) în fața Atenei (Grecia fiind considerată ca tărâmul Jocurilor Olimpice antice) nu fac decât să confirme noua politică diplomatică a organizației. Obiectivele stabilite prin Carta Olimpică de universalitate și perenitate au fost realizate cu prețuri mari, renunțând adesea la miturile sale fondatoare: respingerea politicii și a profitului financiar. Autonomia diferitelor instituții recunoscute de CIO (Comitetele Naționale Olimpice, Comitetele de Organizare a Jocurilor Olimpice, Federațiile Internaționale Sportive etc.) se respectă doar în Carta Olimpică, în fapt acestea neputând decide fără aprobarea CIO
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
rezultate, recompense organizaționale și sancțiuni. Rolul liderilor tranzacționali este acela de a-i orienta pe angajați în direcția obiectivelor prin clarificarea rolului lor și a cerințelor sarcinii. Clarificările legate de conducere au meritul important de a fi spulberat multe dintre miturile care înconjurau acest fenomen. Este vorba despre mituri precum "conducerea înseamnă putere asupra celorlalți", "unii oameni sunt născuți lideri", "un lider este lider în orice împrejurare", "un bun lider este foarte iubit" (el poate să nu fie iubit, dar să
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
este acela de a-i orienta pe angajați în direcția obiectivelor prin clarificarea rolului lor și a cerințelor sarcinii. Clarificările legate de conducere au meritul important de a fi spulberat multe dintre miturile care înconjurau acest fenomen. Este vorba despre mituri precum "conducerea înseamnă putere asupra celorlalți", "unii oameni sunt născuți lideri", "un lider este lider în orice împrejurare", "un bun lider este foarte iubit" (el poate să nu fie iubit, dar să fie urmat), "grupurile preferă să nu aibă lider
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
despre cum trebuie făcute lucrurile (nefiind personalizate la o companie) sau testimoniale propriu-zise ale salariaților (din top management): "[...] cei care demisionează dintr-o companie sunt cei care răspândesc în piață diferite informații sau zvonuri despre condițiile oferite de către fostul angajator, mituri care pot apoi să fie transformate în zâne bune foarte greu"252. "Mă simt mândră că lucrez pentru Whirrlpool"253. Un alt exemplu este extrasul dintr-un articol publicat în revista Banii noștri, în care tema-cheie imaginea de bun angajator
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]