6,060 matches
-
la o exegeză integratoare coerentă din punct de vedere științific. În chip paradoxal, În acest moment, noi nu avem o „mitologie”, adică nicio colecție omogenă de texte capabilă să circumscrie și prezinte Întregul câmp a ceea ce ar trebui să fie „mitologia” românească și nicio operă științifică de interpretare În măsură să impună o viziune euristică general acceptată. Termenul mitologie este foarte rar utilizat În cercetarea culturii populare românești pentru a individualiza o lucrare. Primul care a făcut apel la acest cuvânt
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
avem o „mitologie”, adică nicio colecție omogenă de texte capabilă să circumscrie și prezinte Întregul câmp a ceea ce ar trebui să fie „mitologia” românească și nicio operă științifică de interpretare În măsură să impună o viziune euristică general acceptată. Termenul mitologie este foarte rar utilizat În cercetarea culturii populare românești pentru a individualiza o lucrare. Primul care a făcut apel la acest cuvânt este Simion Florea Marian, care anunțase publicarea unui volum cu titlul Mitologie populară, volum rămas În fază de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o viziune euristică general acceptată. Termenul mitologie este foarte rar utilizat În cercetarea culturii populare românești pentru a individualiza o lucrare. Primul care a făcut apel la acest cuvânt este Simion Florea Marian, care anunțase publicarea unui volum cu titlul Mitologie populară, volum rămas În fază de proiect. Ulterior, Tudor Pamfile nu a mai folosit pentru colecția de texte publicată În 1916 termeni precum „folclor”, „studiu etnografic”, „din viața poporului român”, „datini”, „credințe”, ci a făcut apel la noțiunea integratoare de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
populară, volum rămas În fază de proiect. Ulterior, Tudor Pamfile nu a mai folosit pentru colecția de texte publicată În 1916 termeni precum „folclor”, „studiu etnografic”, „din viața poporului român”, „datini”, „credințe”, ci a făcut apel la noțiunea integratoare de mitologie. Poziția sa este singulară și nu-și va găsi ecou decât mult mai târziu, când alți cercetători precum Marcel Olinescu (Mitologie românească, 1944), Romulus Vulcănescu (Mitologie română, 1985) și Mihai Coman (Mitologie populară românească, 1986, 1988) vor utiliza acest termen
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
termeni precum „folclor”, „studiu etnografic”, „din viața poporului român”, „datini”, „credințe”, ci a făcut apel la noțiunea integratoare de mitologie. Poziția sa este singulară și nu-și va găsi ecou decât mult mai târziu, când alți cercetători precum Marcel Olinescu (Mitologie românească, 1944), Romulus Vulcănescu (Mitologie română, 1985) și Mihai Coman (Mitologie populară românească, 1986, 1988) vor utiliza acest termen pentru a defini o realitate culturală considerată autonomă și de sine stătătoare, și nu secundă, derivată și subsumată altor modalități de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
din viața poporului român”, „datini”, „credințe”, ci a făcut apel la noțiunea integratoare de mitologie. Poziția sa este singulară și nu-și va găsi ecou decât mult mai târziu, când alți cercetători precum Marcel Olinescu (Mitologie românească, 1944), Romulus Vulcănescu (Mitologie română, 1985) și Mihai Coman (Mitologie populară românească, 1986, 1988) vor utiliza acest termen pentru a defini o realitate culturală considerată autonomă și de sine stătătoare, și nu secundă, derivată și subsumată altor modalități de manifestare ale culturii populare. Utilitatea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ci a făcut apel la noțiunea integratoare de mitologie. Poziția sa este singulară și nu-și va găsi ecou decât mult mai târziu, când alți cercetători precum Marcel Olinescu (Mitologie românească, 1944), Romulus Vulcănescu (Mitologie română, 1985) și Mihai Coman (Mitologie populară românească, 1986, 1988) vor utiliza acest termen pentru a defini o realitate culturală considerată autonomă și de sine stătătoare, și nu secundă, derivată și subsumată altor modalități de manifestare ale culturii populare. Utilitatea acestui termen transpare și din faptul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și de sine stătătoare, și nu secundă, derivată și subsumată altor modalități de manifestare ale culturii populare. Utilitatea acestui termen transpare și din faptul că reeditări recente ale acestor colecții de texte folclorice, coordonatorii acestor ediții folosesc În titlu cuvântul „mitologie”, chiar dacă volumele inițiale nu aveau În mod explicit această orientare (vezi S.F. Marian, 2000 și T. Pamfile, 2006). Cercetătorii mitologiei românești nu au la dispoziție un corpus propriu de studiu, ci fac apel la marile colecții de texte populare, În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
transpare și din faptul că reeditări recente ale acestor colecții de texte folclorice, coordonatorii acestor ediții folosesc În titlu cuvântul „mitologie”, chiar dacă volumele inițiale nu aveau În mod explicit această orientare (vezi S.F. Marian, 2000 și T. Pamfile, 2006). Cercetătorii mitologiei românești nu au la dispoziție un corpus propriu de studiu, ci fac apel la marile colecții de texte populare, În special la cele referitoare la credințe, legende, acte rituale și magice, folclorul ciclurilor calendaristice etc. Frecvent, aceste texte și mărturii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
supranaturale (I.A. Candrea, 1928; Gh.F. Ciaușianu, 1914; T. Gherman, 1928; A. Gorovei, 1915; T. Pamfile, 1916a) sau schema „elementelor” așa cum apare În filosofia presocratică (la E. Niculiță-Voronca, 1903 sau T. Pamfile, 1916b și 1924). Caracterul sincretic și compozit al mitologiilor explică frecventele „recuperări” și manipulări simbolice la care ele sunt supuse. În secolul al XIX-lea mitologiile proaspăt „descoperite” (germană, scandinavă, celtică etc.) au fost folosite alături de alte argumente culturale pentru justificarea legitimității noilor state-națiune. Perspectiva romantică a idealizat arhaicitatea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sau schema „elementelor” așa cum apare În filosofia presocratică (la E. Niculiță-Voronca, 1903 sau T. Pamfile, 1916b și 1924). Caracterul sincretic și compozit al mitologiilor explică frecventele „recuperări” și manipulări simbolice la care ele sunt supuse. În secolul al XIX-lea mitologiile proaspăt „descoperite” (germană, scandinavă, celtică etc.) au fost folosite alături de alte argumente culturale pentru justificarea legitimității noilor state-națiune. Perspectiva romantică a idealizat arhaicitatea atribuită axiomatic nou-descoperitelor mitologii. Contextul politic și ideologic a făcut ca acestea să fie utilizate ca instrumente
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și manipulări simbolice la care ele sunt supuse. În secolul al XIX-lea mitologiile proaspăt „descoperite” (germană, scandinavă, celtică etc.) au fost folosite alături de alte argumente culturale pentru justificarea legitimității noilor state-națiune. Perspectiva romantică a idealizat arhaicitatea atribuită axiomatic nou-descoperitelor mitologii. Contextul politic și ideologic a făcut ca acestea să fie utilizate ca instrumente de persuasiune pentru legitimarea tinerelor state care se nășteau și se luptau pentru a fi recunoscute În acel veac. Mitografii români ai secolului al XIX-lea și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
comparativistă pentru a putea identifica elementele antice (În special greco-romane) În folclorul românesc: instrumenta lizate, acestea susțineau cauza unității, vechimii și continuității etnice a românilor. În perioada interbelică, revelația dacismului a deschis o nouă fereastră spre căutarea rădăcinilor arhaice ale mitologiei folclorice. Perspectiva dacică a fost Îmbrățișată apoi cu mult entuziasm, Începând din anii ’70, de o seamă de cercetători, care, În consens cu intențiile propagandistice ale comunismului-național, au pus În mișcare un arsenal complex de interpretări, toate având drept scop
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Perspectiva dacică a fost Îmbrățișată apoi cu mult entuziasm, Începând din anii ’70, de o seamă de cercetători, care, În consens cu intențiile propagandistice ale comunismului-național, au pus În mișcare un arsenal complex de interpretări, toate având drept scop identificarea mitologiei populare cu una străveche, preromânească, preromană și, eventual, predacică. În felul acesta, În loc să fie studiat În modul său normal de funcționare, ca manifestare a gândirii folclorice și a unei civilizații rurale vii, corpusul mitologic a ajuns un pretext pentru un
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În modul său normal de funcționare, ca manifestare a gândirii folclorice și a unei civilizații rurale vii, corpusul mitologic a ajuns un pretext pentru un alt tip de discurs, devenind un instrument pentru construirea unor ipotetice (și nu rareori fanteziste) „mitologii”, dacice, predacice, tracice ori pelasgice. Tocmai pentru că nu are o existență vizibilă, ușor identificabilă etnografic, o mitologie trebuie descoperită, dedusă din multitudinea formelor de manifestare după care se ascunde. În ceea ce privește modul de identificare a figurilor și istorisirilor mitologice (prin decuparea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
corpusul mitologic a ajuns un pretext pentru un alt tip de discurs, devenind un instrument pentru construirea unor ipotetice (și nu rareori fanteziste) „mitologii”, dacice, predacice, tracice ori pelasgice. Tocmai pentru că nu are o existență vizibilă, ușor identificabilă etnografic, o mitologie trebuie descoperită, dedusă din multitudinea formelor de manifestare după care se ascunde. În ceea ce privește modul de identificare a figurilor și istorisirilor mitologice (prin decuparea lor din ansamblul manifestărilor folclorice), cercetătorii mitologiei românești se Împart În două mari familii spirituale și două
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pentru că nu are o existență vizibilă, ușor identificabilă etnografic, o mitologie trebuie descoperită, dedusă din multitudinea formelor de manifestare după care se ascunde. În ceea ce privește modul de identificare a figurilor și istorisirilor mitologice (prin decuparea lor din ansamblul manifestărilor folclorice), cercetătorii mitologiei românești se Împart În două mari familii spirituale și două școli de gândire, pe care le-am putea numi, convențional, metaforică și metonimică. Pentru reprezentanții primului curent, analogiile, oricât de superficiale ar fi, validează automat etichetarea unui element folcloric drept
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de gândire, pe care le-am putea numi, convențional, metaforică și metonimică. Pentru reprezentanții primului curent, analogiile, oricât de superficiale ar fi, validează automat etichetarea unui element folcloric drept constituent mitologic și echivalent al unui alt fapt dintr-o altă mitologie. Analogiile sunt adeseori construite prin salturi peste milenii și meridiane, salturi care eludează funcționarea specifică a elementelor discutate În epocile și civilizațiile din care au fost scoase. Acest tip de raționament se regăsește În lucrările de pionierat (A. Marienescu, Poesia
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
au fost scoase. Acest tip de raționament se regăsește În lucrările de pionierat (A. Marienescu, Poesia populară, 1859; E. Niculiță-Voronca, Studii de folclor, 1908 și 1912; Nicolae Densusianu, Dacia preistorică, 1913 etc.) dar și În texte mai recente (R. Vulcănescu Mitologie română, 1986; G. Nițu, Elemente mitologice În creația populară românească, 1988; V. Kernbach, Universul mitic al românilor, 1994; Andrei Oișteanu, Grădina de dincolo, 1980; Motive și semnificații mitico-simbolice, În cultura românească tradițională, 1987; Nicolae Branda, Mituri ale antropocentrismului românesc, 1991
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
radical modificate ori resemnificate. Similitudinile, transformate În filiații istorice și culturale, Îi vor permite lui N. Densusianu (1986) să afirme că o colindă precum cea a „dalbei mânăstiri” este un „reflex folcloric” al legendarului templu al lui Ahile, fixat de mitologia greacă În insula Leuce, socotită de autorul român actuala Insulă a Șerpilor; că bătrânul Crăciun este Saturn Senex; că Bunul Dumnezeu este zeul grec Apollo; că vârful Omul din Bucegi este Gebeleizis, al cărui nume ar fi Însemnat „capul lui
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de iarnă, 1979), I.A. Candrea (Iarba fiarelor, 1928; Privire generală asupra folclorului român În legătură cu cel al altor popoare, 1934), P. Caraman (Colindatul la români, slavi și alte popoare, 1983; Studii de folclor, 1987, 1988), M. Coman (Sora soarelui, 1983; Mitologia populară românească, 1986 și 1988), M. Eliade (Comentarii la legenda Meșterului Manole, 1943; De la Zalmoxis la Gengis-Khan, 1984); I. Evseev (Cuvânt-simbol-mit, 1983; Simboluri folclorice, 1987), T. Herseni (Forme străvechi de cultură poporană, 1977), M. Mesnil (Etnologul Între șarpe și balaur
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Manole, 1943; De la Zalmoxis la Gengis-Khan, 1984); I. Evseev (Cuvânt-simbol-mit, 1983; Simboluri folclorice, 1987), T. Herseni (Forme străvechi de cultură poporană, 1977), M. Mesnil (Etnologul Între șarpe și balaur, 1996), Gh. Mușu (Din istoria formulelor de cultură arhaică, 1973; Din mitologia tracilor, 1979), T. Papahagi, (Mic dicționar folcloric, 1979), Gh. Pavelescu (Pasărea-suflet, 1942; Mana În folclorul românesc, 1941) sau O. Hedeșan (Șapte eseuri despre strigoi, 1998) reconstituie universul mitologiei sub semnul probabilului, printr-un joc de refracții care sugerează semnificații cu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
balaur, 1996), Gh. Mușu (Din istoria formulelor de cultură arhaică, 1973; Din mitologia tracilor, 1979), T. Papahagi, (Mic dicționar folcloric, 1979), Gh. Pavelescu (Pasărea-suflet, 1942; Mana În folclorul românesc, 1941) sau O. Hedeșan (Șapte eseuri despre strigoi, 1998) reconstituie universul mitologiei sub semnul probabilului, printr-un joc de refracții care sugerează semnificații cu mare șansă de validitate, dar niciodată absolute. Fără a fi convergente În rezultatele lor, studiile acestor specialiști au În comun o exigență și rigoare metodologică prin care se
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
niciodată absolute. Fără a fi convergente În rezultatele lor, studiile acestor specialiști au În comun o exigență și rigoare metodologică prin care se distanțează de hermeneutica speculativă și se apropie de mecanismul demonstrațiilor științifice. După cum am arătat anterior, faptul că mitologia nu poate fi identificată ca o evidență etnografică (de tipul unei datini sau a unui text folcloric) duce la situația (oarecum paradoxală) În care pentru o anumită cultură nu există o singură mitologie, ci mai multe mitologii, suprapuse, nu radical
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
științifice. După cum am arătat anterior, faptul că mitologia nu poate fi identificată ca o evidență etnografică (de tipul unei datini sau a unui text folcloric) duce la situația (oarecum paradoxală) În care pentru o anumită cultură nu există o singură mitologie, ci mai multe mitologii, suprapuse, nu radical diferite, dar nici perfect identice, mitologii rezultând atât din modul de constituire a „catalogului” de texte și figuri, cât și din modul de interpretare a acestora. În aceste condiții, „mitologia” populară românească are
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]