4,914 matches
-
al mănăstirii. Ieromonah la Iași, la Trei Ierarhi, în 1833 își reia studiile, audiind cursuri (literatură, filosofie, latină, greacă, franceză) la Gimnaziul Vasilian, apoi la Academia Mihăileană. În 1838 urcă treapta de singhel, fiind numit totodată predicator și catihet la Mitropolie. Rodul îndeletnicirilor de acum va fi un catehism tipărit cu litere latine în același an, Catihis sau Învățături de căpitenie ale Bisericii Răsăritene. La îndemnul profesorului său Eftimie Murgu, va studia în 1838-1839 la București, la Colegiul „Sf. Sava”. Revine
SCRIBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289574_a_290903]
-
fi un catehism tipărit cu litere latine în același an, Catihis sau Învățături de căpitenie ale Bisericii Răsăritene. La îndemnul profesorului său Eftimie Murgu, va studia în 1838-1839 la București, la Colegiul „Sf. Sava”. Revine la Iași, ca predicator la Mitropolie și catihet al școlilor publice de la Trei Ierarhi, fiind ridicat la gradul de protosinghel. Într-un Cuvânt rostit în 1840, cu prilejul deschiderii cursurilor Gimnaziului Vasilian, S. pomenește de „soarele științelor” și face apologia educației, principala cauză a „propășirii sau
SCRIBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289574_a_290903]
-
nou în „Zimbrul”, unde în iulie 1856 îi apare al doilea articol, Foloasele Unirei Principatelor Române, este în primejdie de a fi surghiunit. În scopuri de propagandă unionistă mai tipărește în 1857, la Paris, o Scurtă istorisire și hronologie despre Mitropolia Moldaviei, în care argumentează în favoarea autocefaliei Bisericii Române. Tot în 1857, delegat de comitetul unionist din Moldova, călătorește la București, pentru a lua legătura cu unioniștii de peste Milcov și pentru a transmite membrilor Comisiei Europene protestul moldovenilor împotriva abuzurilor caimacamului
SCRIBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289574_a_290903]
-
teza Reviste literare conduse de Mihail Dragomirescu între 1895-1935. Debutează în 1973, la revista „Orizont”. E prezent în „Ateneu”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Cronica”, „Ecart”, „Jurnalul literar” (București), „Jurnalul literar” (Onești), „La Tazlău”, „Litere”, „Luceafăr nou” (Viena), „Luceafărul”, „Lumea militară”, „Manuscriptum”, „Mitropolia Olteniei”, „Orizont”, „Revista arhivelor”, „Revista de istorie și teorie literară”, „România literară”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Tomis”, „Tricolorul” (Toronto), „Viața românească” ș.a., în unele publicații având, mai mulți ani, rubrici permanente. Autor a numeroase studii și articole de istorie
SCURTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289586_a_290915]
-
legea meseriilor, reglementările privind activitatea sindicatelor provoacă mari nemulțumiri care se manifestă În Capitală la Începutul anului 1902. La 12/25 februarie 1902 s-a ajuns chiar la confruntări violente Între manifestanți și armată În fața sediului Camerei Deputaților din dealul Mitropoliei și doar șarjele cavaleriei au putut să disperseze mulțimea. Au fost operate numeroase arestări, peste 150 . Carol I scrie surorii sale, Maria de Flandra, la 20 februarie/5 martie 1902: „Camerele noastre discută momentan legi care conțin mult material exploziv
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
o lege prin care . În același timp, este limpede că procesul de modernizare s-a accelerat În ultimele decenii ale secolului XIX și Începutul secolului XX, fapt exprimat mai ales În procesul de urbanizare. În acei ani au fost construite: Mitropolia, Teatrul Național, Universitatea (corpul de nord), Liceul Internat, Liceul Național, Școala Militară. Au fost restaurate bisericile Trei Ierarhi și Sf. Nicolae Domnesc, a Început construcția Palatului Administrativ. Toate acestea - la care se adaugă și alte edificii publice, construite sau restaurate
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
mai întâi în Malovata, se impune prin activitatea pastorală și de organizator social. Transferat în 1938 la Chișinău, la biserica „Sf. Gheorghe”, este numit, de asemenea, profesor de religie la Liceul Militar „Regele Ferdinand” și apărător la Consistoriul Eparhial al Mitropoliei Basarabiei. Începuse să publice versuri din 1922 în „Vulturul Basarabiei”. Mai colaborează la „Raza”, „Basarabia literară”, „Luminătorul”, „Școala basarabeană”, „Viața Basarabiei”. În 1940, nevoit să plece în refugiu, se oprește la Buzău, unde va sluji la biserica „Neguțători”. După un
SURUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290024_a_291353]
-
articol de condamnare a asasinării lui N. Iorga. Studiile și contribuțiile de istorie și istorie literară i-au apărut și în „Societatea de mâine”, „Revista istorică română”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Voința Banatului”, „Luceafărul” (Timișoara, 1939), „Dacia” (Timișoara, 1940), „Curentul magazin”, „Mitropolia Banatului”, „Revue roumaine d’histoire”, „Revue des études sud-est européennes”. A semnat și Dimitrie Radin. Istoric specializat în viața politică și culturală sau religioasă a Banatului, S. este unul din cei mai avizați cercetători ai acestei zone. Lucrările de istorie
SUCIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290008_a_291337]
-
Banatului, S. este unul din cei mai avizați cercetători ai acestei zone. Lucrările de istorie - Revoluția de la 1848-1849 în Banat (1968), Unitatea poporului român. Contribuții istorice bănățene (1980) - sau cele referitoare la viața religioasă a comunității românești din Banat - Monografia Mitropoliei Banatului (1977), Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului (I-II, 1980, în colaborare cu Radu Constantinescu) ș.a. - urmăresc, într-o viziune de ansamblu, raporturile dintre evenimente, instituții, mentalități, specificitate locală și unitatea națională. Dată fiind perspectiva, este explicabilă preocuparea cercetătorului
SUCIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290008_a_291337]
-
avizați cercetători ai acestei zone. Lucrările de istorie - Revoluția de la 1848-1849 în Banat (1968), Unitatea poporului român. Contribuții istorice bănățene (1980) - sau cele referitoare la viața religioasă a comunității românești din Banat - Monografia Mitropoliei Banatului (1977), Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului (I-II, 1980, în colaborare cu Radu Constantinescu) ș.a. - urmăresc, într-o viziune de ansamblu, raporturile dintre evenimente, instituții, mentalități, specificitate locală și unitatea națională. Dată fiind perspectiva, este explicabilă preocuparea cercetătorului pentru completarea tabloului cu aspecte aparținând vieții
SUCIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290008_a_291337]
-
acribie, lucrarea fiind un instrument de lucru încă util. SCRIERI: Comuna Alioș din punct de vedere istoric, biologic și cultural, București, 1940; Nicolae Tincu Velia (1816-1867). Viața și opera lui, București, 1945; Revoluția de la 1848-1849 în Banat, București, 1968; Monografia Mitropoliei Banatului, pref. Nicolae, mitropolitul Banatului, Timișoara, 1977; Catedrala Mitropoliei Banatului (în colaborare), Timișoara, 1979; Unitatea poporului român. Contribuții istorice bănățene, Timișoara, 1980. Antologii, ediții: Literatura bănățeană de la început până la Unire (1582-1918), Timișoara, 1940; Sever Bocu, Drumuri și răscruci, II, partea
SUCIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290008_a_291337]
-
SCRIERI: Comuna Alioș din punct de vedere istoric, biologic și cultural, București, 1940; Nicolae Tincu Velia (1816-1867). Viața și opera lui, București, 1945; Revoluția de la 1848-1849 în Banat, București, 1968; Monografia Mitropoliei Banatului, pref. Nicolae, mitropolitul Banatului, Timișoara, 1977; Catedrala Mitropoliei Banatului (în colaborare), Timișoara, 1979; Unitatea poporului român. Contribuții istorice bănățene, Timișoara, 1980. Antologii, ediții: Literatura bănățeană de la început până la Unire (1582-1918), Timișoara, 1940; Sever Bocu, Drumuri și răscruci, II, partea I, pref. edit., București, 1945; Eftimie Murgu, Scrieri, pref.
SUCIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290008_a_291337]
-
român. Contribuții istorice bănățene, Timișoara, 1980. Antologii, ediții: Literatura bănățeană de la început până la Unire (1582-1918), Timișoara, 1940; Sever Bocu, Drumuri și răscruci, II, partea I, pref. edit., București, 1945; Eftimie Murgu, Scrieri, pref. edit., București, 1969; Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului (în colaborare cu Radu Constantinescu), I-II, pref. Nicolae, mitropolitul Banatului, Timișoara, 1980. Repere bibliografice: p.p.b. [Pavel P. Bellu], „Literatura bănățeană de la început până la Unire (1582-1918)”, „Luceafărul”, 1940, 8-10; T.T. [Traian Topliceanu], „Literatura bănățeană de la început până la Unire
SUCIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290008_a_291337]
-
școlii din York a venit în anul 732, când în scanul ecleziastic s-a instalat prințul Egbert, fratele regelui northumbrian, el însuși discipol al Venerabilului 9. Prestigiul școlii episcopale a atins apogeul odată cu înălțarea așezământului ecleziastic yorkez la rang de mitropolie. În fruntea școlii a fost numit ilustrul magistru Aelbert, care a dovedit geniu administrativ și managerial. Sub directoratul său a sosit la școală tânărul Albinus Flaccus, cunoscut mai apoi ca Alcuin. A beneficiat de reforma curriculară săvârșită de Aelbert la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
rămâne până în 1832, cu o întrerupere de un an (1828), când pleacă la Buda pentru a-și tipări traducerea Filosofia cuvântului și a năravurilor după J.-Th. Heineccius, filosof raționalist folosit de P. în cursurile sale. Mereu în conflict cu Mitropolia, al cărei preot era, se va retrage, până la sfârșitul vieții, ca egumen la mănăstirea Motru, de unde și numele Motreanu, cu care a semnat uneori. Cursul de filosofie, rămas în manuscris, și numeroasele cuvântări festive, adunate, în parte, în Cuvinte panighirice
POTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288988_a_290317]
-
lui Petrache Negre (sau Negrea), vel agă. Învață acasă, cu un dascăl grec, iar după 1823, la Curtea domnitorului Ioan Sandu Sturdza. În 1821, în timpul mișcării eteriste, familia se refugiază la Chișinău și N. își continuă acolo învățătura, la școala Mitropoliei. După moartea tatălui (1823), se înapoiază la Iași și urmează o vreme la pensionul lui Mouton. În 1828, la Odessa, înscris tot la un pension ținut de un francez, e apelat Negry, nume pe care îl și adoptă într-o
NEGRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288408_a_289737]
-
de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor” și cadru didactic la Facultatea de Filologie-Istorie a Universității din Craiova. Debutează la „Ramuri”, în 1970, publicând o scrisoare inedită a lui Al. Macedonski. Colaborează și la „România literară”, „Luceafărul”, „Analele Universității din Craiova”, „Mitropolia Olteniei”, „Cronica”, „Flacăra”, „Contemporanul”, „Meridian”, „Literatorul”, „Caiete critice”, „Lamura” ș.a. A mai semnat N. Tudor, N. Theodor, Teofil Mehedințeanu. N. desfășoară o merituoasă activitate de identificare și ordonare a izvoarelor documentare, investigația privind deopotrivă periodice, cărți vechi, manuscrise, acte de
NEDELCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
în prefața la Hoție..., să nu își însușească nemărturisit ideile și scrierile altora, pentru a fi feriți de „mustrarea cugetului” și de o „înfricoșată critică a înaltului tribunal al literaților”. Din 1844 se mută la București, ca profesor la Seminarul Mitropoliei. În Tipografia Mitropoliei, pe care o și conduce din 1851, își va publica Prințipuri de agricultură (1845), Manual de economie casnică (1846), Istoria sfântă, după Victor Duruy (1852), și Catehismul bunei creșteri a fetelor (1854). Dacă nu este vorba de
PENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288754_a_290083]
-
Hoție..., să nu își însușească nemărturisit ideile și scrierile altora, pentru a fi feriți de „mustrarea cugetului” și de o „înfricoșată critică a înaltului tribunal al literaților”. Din 1844 se mută la București, ca profesor la Seminarul Mitropoliei. În Tipografia Mitropoliei, pe care o și conduce din 1851, își va publica Prințipuri de agricultură (1845), Manual de economie casnică (1846), Istoria sfântă, după Victor Duruy (1852), și Catehismul bunei creșteri a fetelor (1854). Dacă nu este vorba de alt autor, omonim
PENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288754_a_290083]
-
Centrul Județean pentru Conservarea și Valorificarea Creației Populare Bistrița-Năsăud, iar din 2002 ca șef de serviciu la Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud. Se numără printre cei care inițiază la Bistrița Saloanele „Liviu Rebreanu”. Cofondator al publicației „Deisis” (München) (editată de Mitropolia Ortodoxă din Germania), al cărei redactor-șef este în 1995-1996, îndeplinește funcția de redactor-șef la „Renașterea”, revista Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului (din 1993), și la periodicul bistrițean „Mișcarea literară” (2003). A fost deputat în Parlamentul României (1996-2000) și
PINTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
19. 2447. Dumitru Mihăilă, 4 apartamente, Cluj, str. Gyulai Pâl 8. 2448. Dinel Floru, 2 apartamente, București, str. Batiștei 36; str. Bolintineanu 5. 2449. Dumitriu Vasile, 45 apartamente, București, str. Bibescu Vodă 12; 16; 14; str. Radu Vodă 6; Aleea Mitropoliei 1; str. Cuza Vodă 5; Aleea Mitropoliei 1; str. Cuza Vodă 5; Bd. Gh. Coșbuc 18. 2450. Deleanu Th., 3 apartamente, București, str. Aleea Zoe 3. 2451. Dumitrescu D., 5 apartamente, București, str. Salcâmilor 14-16; str. Bărăției 34-36. 2452. Dinescu
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
str. Gyulai Pâl 8. 2448. Dinel Floru, 2 apartamente, București, str. Batiștei 36; str. Bolintineanu 5. 2449. Dumitriu Vasile, 45 apartamente, București, str. Bibescu Vodă 12; 16; 14; str. Radu Vodă 6; Aleea Mitropoliei 1; str. Cuza Vodă 5; Aleea Mitropoliei 1; str. Cuza Vodă 5; Bd. Gh. Coșbuc 18. 2450. Deleanu Th., 3 apartamente, București, str. Aleea Zoe 3. 2451. Dumitrescu D., 5 apartamente, București, str. Salcâmilor 14-16; str. Bărăției 34-36. 2452. Dinescu Teodora, 5 apartamente, București, str. Cosminului 18
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Alfred, 22 apartamente, București, str. Pantelimon 157, Calea Victoriei 128, Sos. Basarab 37-37a 104. Lazăr Iosif, 7 apartamente, București, str. Enachita Văcărescu 6 105. Lovinescu Monica, 5 apartamente, București, str. Bdul. 6 Martie 95 106. Lazăr Iosif, 5 apartamente, București, str. Mitropoliei 3 107. Lahovari El. Janin, 8 apartamente, București, str. Sf. Ștefan 19 108. Marinescu Eugenie, imobil complet, București, str. Eremia Grigorescu 26 109. Magaha V., 3 apartamente, București, str. Gl. Cantilli 16 110. Mahovay I., 3 apartamente, București, str. Frosa
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
și la înzestrarea cu texte a noilor ctitorii ale voievodului. În biblioteca bisericii Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului, s-a păstrat un minei pe luna noiembrie, scris în 1513 din porunca lui Neagoe Basarab și dăruit de acesta în 1517 Mitropoliei din Târgoviște. Tot din ordinul lui Neagoe s-a scris un Tetraevanghel, din care până la noi a ajuns doar ferecătura, somptuos lucrată în argint. Pentru mănăstirea de la Curtea de Argeș Neagoe a făcut importante achiziții de cărți, după cum probează un codex ce
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
contenesc, fiind legate de alte două neveste, pe care le conjură, disperat și zadarnic, să-i fie fidele. În 1842 realizează însă o performanță profesională: este orânduit protopsalt la Biserica Domnească de la Curtea Veche și profesor de cântări la Seminarul Mitropoliei. Mai mult decât atât, în 1843 ajunge proprietar de tipografie. Spirit deschis, pragmatic, energic, om sociabil și mereu dispus să îndrume pe cineva, P. face școală: adună în preajma lui numeroși elevi, pe care îi inițiază deopotrivă în psaltichie și în
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]