1,705 matches
-
oprită. Am străbătut fulgerător toate gradele până la general și-am detronat-o fără să clipesc pe mama. Simțeam că își pierde din forță și că, deja pensionară, nu mai poate să se descurce. Au fost, până la Revoluție, anii cei mai mizerabili pe care i-am trăit și care mi-au împins cărăușitul pe niște piscuri - sau mai degrabă în niște râpe - jalnice, de negândit, deși nu s-ar fi zis că eram cele mai oropsite ființe din oraș. Nu vreau să
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
se plimbă adesea prin Piața Unirii. Înțelegeți Curba e... cum se zice mai pe românește la prostituate, așa încât prin crearea acestui personaj s-ar fi lovit crud în d. Haret. O! dacă s-ar lovi în d. Haret! Ar fi mizerabil să legi de ideea unui om, ideea de o prostituată, așa netam, nisam! Dar în realitate nu e nimica, e un mic calambur, tras de păr ca vai de el și cititorul se întreabă: "Ce-au pățit băieții". Văd că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
o loveau credeau că le răzbună; în sărăcimea lui, tot atât de nefericită ca și propria noastră țărănime (la acea epocă mai ales) la ridicarea căreia nimeni dintre agitatori nu se gândea. Privind, în noaptea aceea grozavă, la bietele cocioabe devastate, la mizerabilele gospodării distruse, la tristele urme ale violențelor săvârșite, îmi aminteam cum, ori de câte ori noaptea târziu (cât de târziu să se fi întâmplat) mă-ntorceam de la vreun spectacol, de la vreun bal, de la vreo petrecere, fără greș trebuia să întâmpin, în drumul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cu noaptea în cap să găsim micuța gară a orașului. Pe drum ne-am oprit într-o mică piață unde cei doi colegi ai mei au servit o bere de la o dugheană ce puțea a țuică, fiind și puțin cam mizerabilă. Era nevoie de un gât de bere pentru a le stinge arșița acumulată pe parcursul serii. Până la Timișoara totul a fost bine, aici liniile de cale ferată au început să se înnoade, blocându-ne orice ieșire spre partea Moldovei, de vină
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
bag p... în regina Angliei.» Ei, nam spuso eu, ci un personaj odios al meu, întro carte. E ca și când ai spune că nu Iuda, ci evanghelistul Luca la sărutat pe Isus ca săl vândă. La fel, lunga listă de citate «mizerabile» dintro carte a mea, de pe Internet, cuprinde de fapt spusele unor personaje cu care eu, autorul, nu mă identific, dimpotrivă, pentru care am doar scârbă și dispreț.“ Textul lui Cărtărescu mi sa părut dea dreptul sfâșietor. Sfâșietor, pentru că un om
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
mai mult, că adevărata fiară nu e atît Minotaurul, cît labirintul Însuși; și n-ar ști să ne explice că tocmai teama noastră de lucrurile fără sens ar fi putut căpăta numele monstrului născut de Pasifae, regina sfîșiată de pasiuni mizerabile. Ceea ce, probabil, Ariadna i-a spus... (...Tezeu, Minotaurul stă În locul unde labirintul devine fără nici un Înțeles; unde drumurile care ajung În centrul său devin inutile și unde vei simți că nu mai ai altă speranță decît să te Întorci. Să
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Don Quijote e un om al Muntelui. Aproape zeu cînd recreează lumea după legea iluziilor sale. Dar mă Întreb În ce măsură n-ar trebui să-i recunoaștem un rol mult mai important lui Sancho Panza, pus În umbră de silueta măreață și mizerabilă a Cavalerului Tristei Figuri. Dacă Don Quijote este un nebun frumos și eroic, Sancho Panza este capabil să-și asume lucid o iluzie. Don Quijote vede monștri malefici În locul morilor de vînt și se avîntă Împotriva acestor monștri; vede un coif de
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
pentru trecut; În schimb acest zeu șiret și versatil face cu ochiul ca un cabotin de cîte ori Își schimbă masca. Proteu se dezice de orice amenință să devină statornic. După el pericolul este „a crede”. Iată scepticul perfect și mizerabil. Cred că și oțetani din fața casei sînt Îmbibați de sare. Atît de mult totul Îmi reamintește vecinătatea mării. Și totuși cea mai importantă descoperire făcută aici e Împotriva mării pe care am Început s-o Îndrăgesc. SÎnt Însetat de zările
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
departe, până acolo cât vă permite capacitatea mentală. - Aparențele te pot înșela, iubito! Judeci lumea după cum este îmbrăcată? Unii oameni nu uită niciodată de unde au plecat și unde au ajuns, iar aceia care uită sunt cei mai nenorociți și mai mizerabili. După ce mă vei cunoaște mai bine, jur că ai să-ți schimbi părerea! Și chiar dacă lucrurile ar sta altfel, nu văd nici un impediment pentru a nu putea fi ceea ce ne dorim. Nicole făcuse un efort suprem pentru a se stăpâni
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
întâi despre mizerabilismul din filmele lui Thomas Ciulei : nu cred că m-aș simți în mod presant îndemnată să utilizez acest cuvânt. Poate că el e potrivit pentru Asta e, dar mi se pare inadecvat pentru Grațian, de exemplu. Dimensiunea ”mizerabilă” există, dar este ea atât de decisivă ? Există acolo și o umbră de mister, chiar de poezie, aș spune. Cred că Grațian e captivant tocmai prin această coexistență între un trai la limita (sau sub limita) indigenței și caracterul lui
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
na și dl P[iti] Curti. Cum eu le spusesem că nu mai aveam bani și mă cam refuzase, am crezut că mi-au găsit bani! Alerg, era 8½ seara; Piti îmi arată o telegramă de la Ștefan Curti: „Gazda găsită mizerabilă, roagă pe doamna Lovinescu să primească amândoi copiii, depune toată insistența și îți voi [fi] recunoscător. Răspunde fulger“. (Ca telegrama de la Plevna.) Am cam refuzat și pe urmă am primit, știind că cu copii îmi va fi mai ușor decât
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
dau, căci totul se prăbușește de la o zi la alta și mi-e frică de ziua când se va lăsa grea și inexorabilă perdeaua de fier peste noi. Eu trec uneori prin deprimări imense; mai este și această scumpă și mizerabilă Ly, care în fiecare dimineață îmi apare desfigurată, de nerecunoscut. O port în mine cu spaimă și tristețe, ca pe un avertisment tragic. [...] Tu nu-ți poți închipui ce viață de câine ducem aici. Familia Pal. țipă, urlă și ne
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
focul, cu bărbi la fel, cu pălării negre Înalte [...], cu caftane lungi până la pământ, cu perciuni Învârtiți oarecum cochet și absurd În două-trei spirale, prinși mereu În panică parcă ar fi veșnic În Întârziere. Sunt evreii cărora vârsta și o mizerabilă experiență nu le mai permit nici o iluzie” <endnote id="(418, p. 262)"/>. Într-o carte de Amintiri și polemici publicată În 1942, Victor Eftimiu notează următoarele : „Ei [= scriitorii evrei Ion Trivale, Felix Aderca, Benjamin Fundoianu, Alfred Hefter, Aureliu Weiss, Mihail
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
boierilor români i se părea „foarte murdar” lui K.F.V. Hoffmann În 1832 <endnote id="(299, p. 127)"/>. La jumătatea secolului al XIX-lea, În vizită la București, prusacul Richard Kunisch nu face nici o discriminare etnică În privința murdăriei : În fața unor „barăci mizerabile”, „greci și armeni murdari, evrei și moldoveni murdari stau sporovăind” <endnote id="(760)"/>. Dar generalizările de orice fel nu sunt recomandabile nici În privința românilor, nici În privința evreilor. Starea de sărăcie și de mizerie a multor Ostjuden este bine-cunoscută, inclusiv În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din greu : frecam oalele cu nisip, după aceea le cufundam Într-un butoi cu apă clocotită, ca să le purific [...]. De Pesah, se spoiesc pereții exteriori ai caselor. Căsuțele, care au fost cufundate În noroiul iernii, se ridică din starea lor mizerabilă, stau drepte și strălucesc...” <endnote id="(813, pp. 44 și 92)"/>. În casele evreiești, curățenie generală se făcea și săptămânal, Înainte de sabat. În cârciuma sătească a lui Avrum (Liviu Rebreanu, Ion, 1920), „slujnica freca cu nisip [mesele și băncile] și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
concluzie. El făcea un apel către tinerii evrei să colaboreze la Întocmirea unei statistici a evreilor pe profesiuni. Scopul era de „a contracara propaganda antisemită care judecă o populație de aproape 300.000 de oameni după rapacitatea a câțiva cămătari mizerabili, ignorându-se astfel mulți mea de muncitori, ciubotari, croitori, zidari, zugravi, curelari, tinichigii, ca și mizeria neagră a numeroși mici negustori” <endnote id="(612, I, p. 233)"/>. Este și lumea „uliței evreiești” dintr-un stetl nord-moldovenesc (Dorohoi) de la Început de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Învinuiți că i-ar manipula, prin banii lor, pe politicienii români) o numeroasă armată de meseriași evrei care supraviețuiesc În mizerie : „Aș putea opune celor doi bancheri evrei de care vorbeai douăzeci, două mii, două sute de mii de meseriași evrei nefericiți, mizerabili, zbătându-se Între pâinea zilnică și foamea zilnică. Ei și ? Ți-ar zdruncina asta intuițiile ? Doamne ferește ! Nu vezi că ceea ce dumneata numești «intuiția» și ceea ce eu numesc «antisemitismul» dumitale Își alege anume exemplele care Îl pot alimenta și le ignorează
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
deranjante va fi fost promovarea subculturii specifice erei comuniste În timpul căreia creatorii erau obligați să compună numai texte care să reflecte viața frumoasă și Îmbelșugată a muncitorimii și țărănimii, făcându-se abstracție de cotele agricole Împovărătoare și de traiul mizerabil al locuitorilor zonelor rurale dar și a celor din zonele urbane. k. „Și-a Încălecat pe-o șea” Nu fusese vorba de o piesă de teatru cu acest nume ci de un spectacol de estradă scris de N. Constantinescu și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
obscenitatea comunismului, dar în realitate nu e decît o mostră de pornoumor : nu comunismul e obscen aici, ci nivelul intelectual al comentariului. Altă mostră : tovarășul Stan, cel cu putere mare, dă dovadă de o potență surprinzător de mică. Clișeul ăsta mizerabil (aha, deci comuniștii erau complexați sexual !) spune totul despre calitatea omului de cultură șerbănescu (actualmente președintele CNC), așa cum tăietura aceea spune totul despre inteligența și sensibilitatea lui Barna : asemenea minți nu pot să producă decît gunoi. Dilema Veche, octombrie 2008
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
doar tiraniilor istorice precum cea din Rusia. Conceptul de dictatură le este străin contemporanilor lui Caragiale, chiar dacă practici similare cu cele ale unui stat dictatorial sunt invocate. „Se crede că a fost lovit grav și torturat în arest ; pentru aceea, mizerabilul jude, rușinea magistraturii, al cărui nume ne facem o datorie de pudoare a nu-l mai pomeni în coloanele noastre, nu permite nimănui a da ochi cu tânăra victimă a acestui regim de teroare !“ Viziunea aceasta este una proprie marilor
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
cu torul său „E măgar, și violent și n-are manere !”. Limbajul personajelor provenind cel mai adesea din mediul burghez este reținut, politicos, evitând scatologicul, iar imprecația este adesea modestă, cumpănită, educată la școala fran- ceză a vodevilului cu „mișelul”, „mizerabilul” etc.. Neaoșele „coate goale”, „mațe fripte” ies mai rar la iveală și sunt expresia prin contrast a unei mândrii burgheze. Caragiale va fi mult mai generos cu limbajul colorat al imprecației în articolele politice, analizate excelent de Ruxandra Cese- reanu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
arbitrar. El a demonstrat prin imparțialitatea să cât de posibil) și dezirabil) este coexistența. El este cel mai valoros bun politic al Israelului. Chiar În secolul trecut, cartierul evreiesc din Ierusalim era, dup) p)rerea tuturor, unul dintre cele mai mizerabile locuri de pe p)mânt. Acolo era abatorul; șobolani și câini scormoneau printre resturi și se Inc)ierau; orașul aruncă gunoiul menajer pe str)zile evreiești. Aceast) practic) a durat mult timp. Cand arabii au cucerit orașul În secolul al VII
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
discuție. Citisem deja cartea profesorului Harkabi Palestinians and Israel, scris) În 1974. De asemenea, v)zusem, În 1967, taberele de refugiați arabi. Erau cu mult mai sordide decât mahalalele din Hooverville din perioada Mării Crize americane. Și acelea erau destul de mizerabile, dar numai temporar. Taberele pe care le-am v)zut atunci În Iordania existau de aproape dou)zeci de ani. Mi s-a p)rut c) În ele se aflau mai ales femei, copii și b)trâni. În noiembrie, am
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
să vină. Mărul căzut În cap a fost inspirator și, trecut la Regie, mi-a trezit gustul pentru teatrul absurdului. Ubu era textul cel mai absurd și mai exploziv cu puțință. Simțul umorului, pe care Îl pierdusem când mă simțeam mizerabil ca actor, mi-a revenit, iar forța ludicului, atât de prezentă În anii copilăriei, a reizbucnit odată ce m-am simțit acasă În universul eliberator și distrugător de tabuuri al lui Jarry. Romulus Vulpescu era la vremea aceea un personaj erudit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
În teatrul comercial de pe Broadway. Sub diferite aspecte, În off-off se dezvoltă de cincizeci de ani Încoace o tradiție sănătoasă, deschisă spre aventură. În acest cadru am avut și eu norocul să-mi Încep cariera americană. Dar În seara aceea mizerabilă de la Chelsea Hotel simțeam că acest oraș, pe care nu știam cât de mult aveam să-l Îndrăgesc, Îmi dădea palme pe post de bun-venit: vacarmul și confuzia de la aeroport, Andy Warhol și fantomele lui, morfinomanul leșinat În toaletă, ziare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]