9,547 matches
-
anii 1950-1960. De asemenea, trebuie menționat faptul că în secolul al XIX-lea unele mori îndeplineau și alte funcții: loc de popas și aprovizionare pentru drumeți sau păstori, cârciumă sau loc de găzduire, etc. Astfel de cazuri sunt menționate în morilor de la Cireșu, Vârciorova și mai ales la Moara Mătușii , de pe râul Hușnița de lângă Strehaia.49În cazul acesteia din urmă, construită de o descendentă a marilor boieri Filișanu, se dusese vestea, păstrată până azi în tradiția populară, în satele din tot
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
în secolul al XIX-lea unele mori îndeplineau și alte funcții: loc de popas și aprovizionare pentru drumeți sau păstori, cârciumă sau loc de găzduire, etc. Astfel de cazuri sunt menționate în morilor de la Cireșu, Vârciorova și mai ales la Moara Mătușii , de pe râul Hușnița de lângă Strehaia.49În cazul acesteia din urmă, construită de o descendentă a marilor boieri Filișanu, se dusese vestea, păstrată până azi în tradiția populară, în satele din tot bazinul Hușniței, precum și în așezările dinspre sudul Mehedințiului
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
satele din tot bazinul Hușniței, precum și în așezările dinspre sudul Mehedințiului din zona Bălăcița, regiune spre care se îndreptau, din vechime păstorii transilvăneni în transhumasnța lor către bălțile Dunării. Ei făceau popas de aprovizionare cu făină, sare și altele la Moara Mătușii, de lângă Strehaia. În ansamblu, secolul al XIX lea constituie și pentru tradiționalul sector al morăritului perioada unor evoluții semnificative care îl plasează într-o poziție importantă pentru viața economică a unei societăți aflată în schimbare și modernizare. Note 23
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
27. Arhivele Naționale Mehedinți, fond Prefectura jud. Mehedinți, dosar 4389/1833, f 35. 28. Ibidem. 29. Ibidem, f. 83. 30. Ibidem, f. 19. 31. Ibidem, f. 13. 32. Paul Emanoil Barbu, op., cit.p.89-101. ; Nevoia de construi sau repara mori și făcăi a dus la creșterea numărului mămularilor care practicau acest vechi meșteșug. Astfel Catagrafia din 1835 înregistra numai la Baia de Aramă, 21 și la Cerneți 25 de mămulari( Vladimir Diculescu, Bresle, negustori și meseriași în Țara Românească, 1830/1848, Editura
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
21 și la Cerneți 25 de mămulari( Vladimir Diculescu, Bresle, negustori și meseriași în Țara Românească, 1830/1848, Editura Academiei, București, 1973, p. 113). 33 .Dacă în medie în Tara Românească reveneau în această perioadă 1,8 sate pe o moară, în județul Mehedinți media era de o,7 sate . Aici aproape jumătate din satele existente (148 din 341) aveau una sau mai multe instalații de morărit. Date extrase după Catagrafia morilor și făcăilor din județul Mehedinți din anul 1833(Arhivele
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
reveneau în această perioadă 1,8 sate pe o moară, în județul Mehedinți media era de o,7 sate . Aici aproape jumătate din satele existente (148 din 341) aveau una sau mai multe instalații de morărit. Date extrase după Catagrafia morilor și făcăilor din județul Mehedinți din anul 1833(Arhivele Naționale Mehedinți, fond Prefectura jud. Mehedinți, dosar 25( 4389) /1833, f . 7-36. Dar pentru ansamblul secolului XIX vezi la N.Chipurici, Un secol din viața satelor mehedințene, Catalog de documente, 1800-1907
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
p. 192. 36. Ibidem, p.550-551 37. Ibidem, p. 740 38. Dicționarul statistic al României intocmit pe baza rezultatelor definitive ale recensământului general al populațiunii din 19 dec. 1912, vol II, București, 1915, p. 594-599. Între cele mai cunoscute erau morile cu motor de la Gvardenița, Roșiori, Slivilești și Flămânda, în timp ce Oprișorul era vestit pentru cele 4 mori cu aburi, pe măsura cerințelor bogatei regiuni agricole a zonei de sud a Mehedințiului( Ibidem) 39. Mite Măneanu, Agricultura și comerțul românesc în secolele
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
pe baza rezultatelor definitive ale recensământului general al populațiunii din 19 dec. 1912, vol II, București, 1915, p. 594-599. Între cele mai cunoscute erau morile cu motor de la Gvardenița, Roșiori, Slivilești și Flămânda, în timp ce Oprișorul era vestit pentru cele 4 mori cu aburi, pe măsura cerințelor bogatei regiuni agricole a zonei de sud a Mehedințiului( Ibidem) 39. Mite Măneanu, Agricultura și comerțul românesc în secolele XVIII-XIX . Aspecte generale, regionale și specifice, Editura MJM, Craiova 2009, p. 200-201; Pavel Ciobanu, Plaiul Cloșani
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
Tudor Rățoi, Documente ale Municipalității, vol. I, (1833-1874), Editura MJM, Craiova, 2005, p. 390-391),pentru ca , la 6 aprilie 1874, același consiliu comunal să fie înștiințat de către căpitanul Portului Tr Severin că se impunea mutarea la Schela Cladovei a trei dintre morile care funcționau în port(Arhivele Naționale Mehedinți,fond Primăria Drobeta Tr Severin, dosar 3/1874, f.17 și Catalog cit., II, p.67-68); În 1881 funcționa chiar în Tr Severin, pe apa din Ogașul Fântânilor, care delimita spre est incintele
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
Naționale Mehedinți,fond Primăria Drobeta Tr Severin, dosar 3/1874, f.17 și Catalog cit., II, p.67-68); În 1881 funcționa chiar în Tr Severin, pe apa din Ogașul Fântânilor, care delimita spre est incintele Bisericii Maioreasa și Liceul Traian, moara ce aparținea Bisericii Sfintei Treimi din Cerneți (Documente ale municipalității severinene(1874-1900), vol. II, Craiova, 2006, p. 122-123 42.N.Chipurici, M. Măneanu, Catalog de documente privind istoricul orașului Tr Severin, 1833-1944 , Drobeta Tr Severin, 1972, p. 43, 57.;Dinică
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
și Tr Severin determină o dezvoltare importantă a acestei ramuri industriale în toată partea de vest a Olteniei situație ilustrată și de statistica industrială din decembrie 1924, întocmită de Banca Națională a României, care înregistra numai în județul Mehedinți, pe lângă cele 120 de mori cu motor din zona rurală, morile mari Traian din Tr Severin, Sabetay și C.Schwartz de la Bistrița și alte mori importante cu care era recomandabil să se facă afaceri între care moara fraților Nego și moștenitorii, Iacob Graff de la Bistrița
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
importantă a acestei ramuri industriale în toată partea de vest a Olteniei situație ilustrată și de statistica industrială din decembrie 1924, întocmită de Banca Națională a României, care înregistra numai în județul Mehedinți, pe lângă cele 120 de mori cu motor din zona rurală, morile mari Traian din Tr Severin, Sabetay și C.Schwartz de la Bistrița și alte mori importante cu care era recomandabil să se facă afaceri între care moara fraților Nego și moștenitorii, Iacob Graff de la Bistrița, Carol Schwark(Strahaia),Ilariu Bojin(Cerneți
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
și de statistica industrială din decembrie 1924, întocmită de Banca Națională a României, care înregistra numai în județul Mehedinți, pe lângă cele 120 de mori cu motor din zona rurală, morile mari Traian din Tr Severin, Sabetay și C.Schwartz de la Bistrița și alte mori importante cu care era recomandabil să se facă afaceri între care moara fraților Nego și moștenitorii, Iacob Graff de la Bistrița, Carol Schwark(Strahaia),Ilariu Bojin(Cerneți), Bălteanu ( Tr Severin), M. Anastasescu (Tr Severin ), Tilică Ioanid(Tâmna și Ilovăț), Pompiliu Băbeanu
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
numai în județul Mehedinți, pe lângă cele 120 de mori cu motor din zona rurală, morile mari Traian din Tr Severin, Sabetay și C.Schwartz de la Bistrița și alte mori importante cu care era recomandabil să se facă afaceri între care moara fraților Nego și moștenitorii, Iacob Graff de la Bistrița, Carol Schwark(Strahaia),Ilariu Bojin(Cerneți), Bălteanu ( Tr Severin), M. Anastasescu (Tr Severin ), Tilică Ioanid(Tâmna și Ilovăț), Pompiliu Băbeanu(Plopi), frații Spulber(Broșteni), Corneliu Rădulescu(Ploștina) ș a. (Tudor Rățoi, Camera
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
Corneliu Rădulescu(Ploștina) ș a. (Tudor Rățoi, Camera de Industrie și Agricultură Mehedinți, Editura Prier, Drobeta Tr Severin, 2000, p.75.) 46. Ion Ionescu, op., cit.p.43-44. 47. O prezentare amplă a modului de construcție și de funcționare a morilor cu făcaie sau ciutură, întemeiată pe descrierile a doi moșneni, buni cunoscători ai tradiției, Vasile Dobromirescu din Băsești și Ion Burcu din Cireșu avem de la Pavel Ciobanu, Plaiul Cloșani , vol. II, Drobeta Tr Severin, 1977, p.33-40. Această relatare de
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
descrierile a doi moșneni, buni cunoscători ai tradiției, Vasile Dobromirescu din Băsești și Ion Burcu din Cireșu avem de la Pavel Ciobanu, Plaiul Cloșani , vol. II, Drobeta Tr Severin, 1977, p.33-40. Această relatare de martor ocular, comparată cu desrierea construcției morii popii Constantin Bălteanu de la Cireșu din 1818(Arh.Naț. Mehedinți, Colecția de documente , XVIII/ 13)- conduce la concluzia că în principal, tehnica și materialele de construcție, procedeele și practicile de instalare, funcționare, stăpânire și exploatare ale morilor și făcăilor au rămas
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
comparată cu desrierea construcției morii popii Constantin Bălteanu de la Cireșu din 1818(Arh.Naț. Mehedinți, Colecția de documente , XVIII/ 13)- conduce la concluzia că în principal, tehnica și materialele de construcție, procedeele și practicile de instalare, funcționare, stăpânire și exploatare ale morilor și făcăilor au rămas aceleași de la începutul sec. al XIX-lea și până în prima jumătate a sec. XX. Astfel, morile și făcăile existente în teren (nordul Mehedințiului și Gorjului)- întâlnite de noi în cursul cercetărilor, dar și cele din muzee
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
la concluzia că în principal, tehnica și materialele de construcție, procedeele și practicile de instalare, funcționare, stăpânire și exploatare ale morilor și făcăilor au rămas aceleași de la începutul sec. al XIX-lea și până în prima jumătate a sec. XX. Astfel, morile și făcăile existente în teren (nordul Mehedințiului și Gorjului)- întâlnite de noi în cursul cercetărilor, dar și cele din muzee, au caracteristicile prețioase ale autenticității și originalității pastrate aproape neschimbate timp de peste două secole. De aceea studiul evoluției acestora și
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
place atunci când se scrutează atent într-o oglindă. Dar, de ce se vede poetul un Don Quijote? Aceasta este o altă dimensiune a personalității sale, aceea de a refuza realitatea și a plonja în plin metareal, unde să se poată război cu morile de vânt. Comparația cu Don Quijote este justificată și de faptul că, fiecare poet este un hidalgo, un cavaler rătăcitor care luptă permanent cu monștrii urâtului din lumea reală. O luptă inegală, desigur. Mitul faustian al pactului încheiat cu Mefisto pentru
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
muri definitiv, odată nu-mi fac iluzii, știu că voi muri făptura mea va fi decapitată de ghilotina clipei într-o zi Iar trupul meu că o statuie greacă turnat în bronz și stele din înalt prin pietre mari de moară o să treacă strivit între un veac și celălalt Și pește locul meu de-ngropăciune vor răsari civilizații noi zvon de ospețe dulci o sa răsune Și cînd le-o fi orgia mai în toi le voi strigă, de dincolo de lume: veți fi
CORNELIU VADIM TUDOR (1949-2015) : ULTIMA CAFEA//EU VOI MURI DEFINITIV,ODATA de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363231_a_364560]
-
inedite, jonglând cu figuri alambicate de stil ce-i umpleau spontan gura, după ce colegii lui s-au obișnuit bine cu stilul său original de vorbire, toți îl căutau, îl provocau, îl trăgeau de limbă, dându-i lui Nichita apă la moară să mai debiteze noi și noi minuni lingvistice, cu totul și cu totul inedite. “Dacă aș fi avut pe vremea aceea un reportofon ascuns lângă mine și dacă aș fi transcris tot ce auzeam din gura lui Nichi și aș
O AMINTIRE DIN LICEU DESPRE POETUL NICHITA STANESCU de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363242_a_364571]
-
grabă fiecare-n vârf de munți când pe punți pășește mândră ea, iubirea, cerul saltă cântecul să i-l asculți tac și-aud prin ram cuvântul nerostit cântă tăcerea despre ce a fost să fie și mai este-n trupul morii cândva grâu de foc și aer azimi coapte ne va da să-ndrăznim să cerem vieții să ne fim oameni și oameni tac privesc și-mi spun în sine gândul bun trimit acum Anne Marie Bejliu, 21 octombrie 2015 Referință
O POVESTE ŞADE-N PRISPĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368307_a_369636]
-
o am. Cânt 4 Reversul unui zbor, O amintire de cocor, Din cormoran nu scoți un ban, Sunt cel ce spală umbrele pe apă, Doar albul ne învață și ne scaldă, Din scorburi vin ciclopii mult prea hâtrii, Se-nvârte moara vieții, se învârte, Când se cosește iarba fără voie, Poți să-l decapitezi pe zeul Joe. BORIS MARIAN București 9 august 2014 Referință Bibliografică: Staliniana-2014 / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1317, Anul IV, 09 august 2014. Drepturi
STALINIANA-2014 de BORIS MEHR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368292_a_369621]
-
nu-mi dă pace, glasul ei se sparge crunt într-un strigăt ce-i rapace. Se adună ca un cânt lupii codrului de pâine, peste tot peste veșmânt se întoarce zor de mâine. Aurit desțelenit tot albastrul intră-n case, moara scutură porumb plumbul se răcește-n oase. Peste tot, totul din soare tot cerșește alinare cum surâsul se cultivă, gândul tău și buzele se aprind și rozele și flămânzeam peste nescris când iubirea s-a aprins! Referință Bibliografică: Când iubirea
CÂND IUBIREA NE-A CUPRINS de PETRU JIPA în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368332_a_369661]
-
Mâinile mamelor ce cu drag pruncii își înfașă; fii crescuți la sân cu fata albă că laptele, drăgălașa. Sfintele mâini muncite, cu voie bună frământa, tot ele la icoane se închină și de deochi te descânta! Făină albă măcinata la moară din grâul copt de vară, cu apa din fântână adâncă de piatră, limpede se-nfioară! Și sarea pământului, gustul ce ne alinta și ne dă viață, Focul etern coborât din soarele ce răsare în fiecare dimineață Referință Bibliografica: Un colț de
UN COLŢ DE RAI de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368408_a_369737]