202,454 matches
-
cronologic și conceptual-stilistic. Astfel, devine explicabil etosul deloc norvegian sau rus al concertelor pentru pian scrise de Grieg, Ceaikovski sau Rachmaninov, modelul deloc finlandez (Sibelius), ceh (Dvořák) sau rus (Ceaikovski, Scriabin) a ciclului sonato-simfonic. Nedumirește însă această unanimitate în alegerea modelului stilistic austro-ungar, într-o totală indiferență față de celelalte tradiții istorice, și recunoașterea la fel de unanimă a acestuia în calitatea lui supremă de referent canonic dominant în ierarhia canoanelor muzicale europene. Iată o altă interpretare a acestei situații, care include o explicație
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
intervenind în termenii dispersiei romantismului în al optulea deceniu al secolului al XIX-lea. Miza pe replicare prin intermediul culturilor mai tinere și, respectiv, mai mici urmărea două obiective: unul implicit, vizat la modul direct - de a supraviețui și datorită re-potențării modelului romantic prin energia mai „proaspătă” a unei culturi mai tinere, dar și prin entiziasmul și admirația fetișizantă a acestora față de referentul dominator; obiectivul explicit, decurgând din primul, urmărea acțiunea de energizare și potențare a elanului ascensional al culturilor mici înspre
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
energia contestatară față de grandilocvența și pretenția transcendentală a muzicii și, implicit, a culturii germane, venită din partea marilor culturi europene concurente. Însă la momentul apariției verismului italian și impresionismului francez, ca forme de contestare explicită, procesul de replicare și diseminare a modelului romantic-muzical austro-german deja fusese definitivat cu succes, astfel încât chiar dacă romantismul austro-german se prăbușește ca stil de actualitate, semnele deloc reziduale ale acestuia, „plantate” în solul culturilor naționale în plină ascensiune și afirmare, supraviețuiesc până la mijlocul secolului XX (de exemplu: creația
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
acestea fiind văzute fie ca tipologii ale organizării tonale (atonal, dodecafonic, serial) și, implicit, ca tehnici de scriitură, fie ca un amestec „eclectic” între tipologii de atitudine avangardistă, estetică și organizare tonală (perioada baletelor rusești, stilul neoclasic și atonal). Același model de atitudine îl putem remarca - însă într-un context cronologic mult mai comprimat - prin „conversia” pan-serialismului în tehnica muzicii stocastice a lui Xenakis. Un ultim (al patrulea) model al concepției stilistice, încadrabil în „săgeata” evolutivă a procesului de compresie
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
și organizare tonală (perioada baletelor rusești, stilul neoclasic și atonal). Același model de atitudine îl putem remarca - însă într-un context cronologic mult mai comprimat - prin „conversia” pan-serialismului în tehnica muzicii stocastice a lui Xenakis. Un ultim (al patrulea) model al concepției stilistice, încadrabil în „săgeata” evolutivă a procesului de compresie stilistică, îl reprezintă alăturarea comparativă a două lucrări orchestrale - „Sinfonia” lui Luciano Berio (1925-2003) și Simfonia nr. 1 a lui Alfred Schnittke (1934-1998), ambele fiind concepute în ideea unui
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
ca uniform, stabil și coerent pe întreaga desfășurare a vieții compozitorului; (2) un al doilea context istoric, primele trei decenii ale secolului al XIX-lea (ultimele decenii ale Clasicismului și primele decenii ale Romantismului) în care devine vizibilă „abaterea” de la modelul „monolitic” îl reprezintă creația lui Ludwig van Beethoven - trecerea de la dominanta retorică la aceea organică, consistența stilului beethovenian „defoliindu-se” în imaginea celor trei „vârste” sau „stiluri” consecutive (ca formulări convenționale ale unei diferențe graduale), separabile în trei etape. Sensul mutației
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
definiția cumulativă a stilului romantic în calitatea lui de identificativ estetic; (3) al treilea context istoric, modernismul începutului de secol XX, poate fi remarcat prin transformările pe care le suportă accepțiunea stilului în contextul creației lui Arnold Schönberg. Diferențele față de modelul beethovenian se rezumă la „fracturarea” imaginii stilistice în mai multe „blocuri” succesive constitutive, fiecare adoptând ca denumire stilistică titulatura sistemului de organizare tonală sau a tehnicii de scriitură dominantă (postromantic, atonal, dodecafonic, serial). Evaluarea etapelor nu se rezumă la cuantificarea
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
postromantic, atonal, dodecafonic, serial). Evaluarea etapelor nu se rezumă la cuantificarea variațiilor de limbaj și a mutațiilor în plan estetic în limitele unui singur stil identificabil ca atare, ci devine o succesiune compartimentată a mai multor tehnici de scriitură diferite. Modelul stilistic schönbergian desființează integritatea. Continuitatea acestui model de definire tehnicistă a stilului îl putem observa până la limita anilor ’70, prin titulaturi ca minimalism, stocastism, aleatorism, inclusiv serialism, spectralism, toți termenii făcând referire la particularitatea organizării tehnice a materialului muzical; (4
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
se rezumă la cuantificarea variațiilor de limbaj și a mutațiilor în plan estetic în limitele unui singur stil identificabil ca atare, ci devine o succesiune compartimentată a mai multor tehnici de scriitură diferite. Modelul stilistic schönbergian desființează integritatea. Continuitatea acestui model de definire tehnicistă a stilului îl putem observa până la limita anilor ’70, prin titulaturi ca minimalism, stocastism, aleatorism, inclusiv serialism, spectralism, toți termenii făcând referire la particularitatea organizării tehnice a materialului muzical; (4) al patrulea context, postmodernismul emergent al sfâșitului
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
alterități graduale sau exponențiale, calitatea de constituentă tematică a unei singure lucrări este exercitată de către citatul sau aluzia stilistică în calitatea lor de fragment reprezentativ pentru o întreagă tipologie stilistică, aceasta, la rândul ei reprezentând o perioadă istorică. În cadrul acestui model este anulată ideea de succesiune a etapelor evolutive și, împreună cu ea, dispare și ideea spațiului temporal ce separă mediile istorice în calitatea lor de habitat al unui model stilistic dominant. Astfel, termenul de polistilistică anulează diferențierea după criteriul privilegierii unei
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
tipologie stilistică, aceasta, la rândul ei reprezentând o perioadă istorică. În cadrul acestui model este anulată ideea de succesiune a etapelor evolutive și, împreună cu ea, dispare și ideea spațiului temporal ce separă mediile istorice în calitatea lor de habitat al unui model stilistic dominant. Astfel, termenul de polistilistică anulează diferențierea după criteriul privilegierii unei concepții stilistice în calitatea ei de dominantă culturală și se impune ca o ultimă formă plauzibilă a gândirii și realizării unui hiper-stil, în termeni corespunzători definițiilor consensuale ale
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Acest tip de trădare a intereselor țării, care ar fi trebuit să facă obiectul unui proces adecvat intentat lui N. Ceaușescu, n-a interesat pe nimeni după 1990. Astfel că în timp ce Ion Iliescu se bătea din greu cu capitalismul, propunînd modelul suedez, la noi a putut apărea una dintre cele mai sălbatice forme de capitalism, reprezentat inițial de investitori arabi ca interfețe ale securiștilor de la Externe și de la Comerț. Atunci însuși președintele Iliescu e cel care a spus că industria autohtonă
Zilnica trădare de țară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10031_a_11356]
-
mai puțin lăturalnice, caii morți erau abandonați în plină stradă și stăteau acolo cu zilele, iar apa curentă era un lux - într-o capitală europeană în adevăratul înțeles al cuvântului. Contestată de mulți, denumirea ,Micul Paris" avea acoperire în realitate, modelul parizian, redus la scară, fiind evident în trasarea marilor bulevarde (axele care se deschid din Piața Romană) forma și înălțimea constantă a clădirilor aflate pe axele principale, conceptul arhitectonic al unor edificii emblematice, concepute adesea chiar de arhitecți francezi. Revăzând
Nostalgii bucureștene by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10008_a_11333]
-
Parlamentul României, probabil sub influența jurnalismului politic de opinie, se citesc unele declarații incredibile: pamflete compuse într-un limbaj cât mai pitoresc, vizînd efecte de umor facil; discursuri subiective, afective, vulgare, confuze. Autorii lor se raportează în mod evident la modelele literare și jurnalistice, punînd de pildă mare preț pe titlu, pe actul creator al intitulării: ,Mă văd obligat să-mi intitulez declarația mea politică ŤBercenizarea Parlamentuluiť", (VCN, 20 nov. 2005, text preluat, ca și următoarele, de pe site-ul Camerei Deputaților
Declarații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10048_a_11373]
-
și psihologic al celor doi pictori. Așa cum bine se știe, }uculescu este un pictor temperamental, un caracter exploziv care nu-și propune să definească forme, să stabilească repere într-o realitate identificabilă, ci doar să vehiculeze forțele stocate în acele modele care se dezagregă în chiar clipa luării lor în posesie, să transmită privitorului, la celălalt capăt al firului, încordarea și pasiunea elaborării și să transforme structurile materiei, ca în cunoscutele imploziile astrale, în enorme emisiuni de energie. Suportul și vectorul
Un eveniment ieșit din comun by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10053_a_11378]
-
vocația monumentalității în relația directă cu forma plastică, iar în plan afectiv ea percepe continuu chemările unei melancolii surde. În mod obiectiv, întîlnirea ei cu }uculescu în același spațiu al creației era nu doar improbabilă, ci și fatalmente nefuncțională. Ca modele pure, ca manifestări absolute și, evident, abstracte, ei se înscriu în acea complementaritate mitică a diurnului cu nocturnul, a solarului cu selenarul, a masculinului cu femininul, a sudului cu nordul, a sicității cu umidul, a dionisiacului cu apolinicul. Intersecția lor
Un eveniment ieșit din comun by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10053_a_11378]
-
formelor simbolice, faptele nu urmează întocmai, iar, uneori, chiar deloc, predicțiile teoretice și schemele prestabilite. În urma întîlnirii dintre Eugenia Iftodi și Ion }uculescu nu numai că nu a dispărut, conform cutumei mitice, nici unul dintre ei (sau, altfel spus, în pofida acelorași modele culturale, au dispărut amîndoi), ci s-au redistribuit, ca într-o adevărată procreație, într-o a treia existență, de bună seamă și ea simbolică. Lucrările realizate împreună sînt, în forma și în esența lor, opera unui alt autor, solidă și
Un eveniment ieșit din comun by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10053_a_11378]
-
Indy, Gédalge, Silcher, Pommer, Frasser, Kodály, muzicologii de prestanța lui Aubry, Tiersot, Krohn, Stumpf, Fleischer și „n-am izbutit să avem o culegere de cântece populare care să poată fi folosită atât ca material pentru cercetarea științifică, cât și ca modele de creațiune muzicală românească”<footnote Idem, p. 2; footnote> . Operația de tezaurizare a folclorului trebuie să țină seama de urgența activității: „cât nu se pierde cu desăvârșire” creația ce urmează a fi investigată, precizându-se că „mijlocul de a salva
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
p. 1; footnote> . Autorul proiectului propune trecerea la înregistrarea prin „metode fonografice”, apte să evite subiectivismul culegătorului și care să stea la baza unei „arhive fonogramice pe care am înzestra-o cu material muzical strâns din întreaga țară”, având ca modele pe cele care funcționau la acea vreme, la Viena, Berlin, Paris, Budapesta etc. Într-o formă redusă pledoaria va fi republicată în revista Muzica, adresându-se, astfel, altei categorii de interesați de cercetarea folclorului românesc<footnote Georgescu Breazul, G. N.
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
dându-i informații despre posibilitățile de achiziționare a sulurilor cilindrice de fonograf și asupra mijloacelor de reproducere galvanică. Georg Schünemann, semnala activitatea instituției românești - în numărul din anul 1936 al revistei Archive für Musikforschung - și o recomanda ca un veritabil model. În Patrium Carmen sunt prezentate principalele etape ale activității instituției: în primul an de activitate - 1928 - au fost adunate 2377 de melodii, printre cei mai activi culegători numărându- se George Breazul - 628 melodii, Tiberiu Brediceanu - 500 melodii, Mihail Vulpescu - 322
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
musique et la magie, Etudes de philologie musicale, Hugo Riemann - Handbuch der Musikgeschichte, Georg Schünemann - Geschichte der deutschen Schulmusik, Johann Wolf - Geschichte der Musik - în care găsește detalii despre solmizația lui Guido d’Arezzo. Mai multe plicuri cuprind patternuri cu modele de formule ritmico - melodice vechi, exemple de versificație, extrase din cântece de trubaduri, din cântări gregoriene, scări muzicale, bicordii, pentatonii, melodii medievale, melodii siriene, albaneze și din alte culturi balcanice și asiatice, cu extrase din diferite lucrări, din Riemann, Charles
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
istoria pedagogiei și a culturii românești...,, p. 197. footnote> . În pofida unor pledoarii în favoarea reconsiderării sistemul educațional preconizat de Breazul<footnote Vasile, Vasile - Înapoi la Breazul!, în: Tribuna învățământului, București, An II, nr. 4, 4 februarie 1991; footnote> , deoarece reprezintă un model pentru realizarea corespunzătoare a educației muzicale<footnote Vasile, Vasile - George Breazul sau un model pentru educația muzicală românească, în: Revista de Pedagogie, București, nr. 11 din 1991 și nr. 5 - 7, 1994; footnote> și oferă repere autentice pentru curriculumul disciplinei
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
sistemul educațional preconizat de Breazul<footnote Vasile, Vasile - Înapoi la Breazul!, în: Tribuna învățământului, București, An II, nr. 4, 4 februarie 1991; footnote> , deoarece reprezintă un model pentru realizarea corespunzătoare a educației muzicale<footnote Vasile, Vasile - George Breazul sau un model pentru educația muzicală românească, în: Revista de Pedagogie, București, nr. 11 din 1991 și nr. 5 - 7, 1994; footnote> și oferă repere autentice pentru curriculumul disciplinei<footnote Vasile, Vasile - Repere românești și europene ale curriculumului de educație muzicală, în: Revista
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
1994; footnote> și oferă repere autentice pentru curriculumul disciplinei<footnote Vasile, Vasile - Repere românești și europene ale curriculumului de educație muzicală, în: Revista de Pedagogie, București, An XLIII, nr. 3 - 4, 1994, pp. 71 - 76; footnote> , reprezentând el însuși un model european<footnote Vasile, Vasile - Un model european al didacticii muzicale românești - George Breazul, în: Akademos - Cercetări de muzicologie, Universitatea de Muzică din București, nr. 6/1998; footnote> , model detaliat în cele două lucrări de specialitate, din 1995 și 2004, concepția
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
pentru curriculumul disciplinei<footnote Vasile, Vasile - Repere românești și europene ale curriculumului de educație muzicală, în: Revista de Pedagogie, București, An XLIII, nr. 3 - 4, 1994, pp. 71 - 76; footnote> , reprezentând el însuși un model european<footnote Vasile, Vasile - Un model european al didacticii muzicale românești - George Breazul, în: Akademos - Cercetări de muzicologie, Universitatea de Muzică din București, nr. 6/1998; footnote> , model detaliat în cele două lucrări de specialitate, din 1995 și 2004, concepția lui, mai ales cea curriculară nu
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]