4,567 matches
-
acela care se îndeletnicește de preferință cu agricultura. E demonstrat apoi că până spre 1870 proporția elementului românesc nu scăzuse acolo, deoarece marea statistică oficială a Rusiei, publicată sub direcția generalului Obroutcheff de către Statul Major Rus, afirmă că, în 1871, moldovenii formau 3/4 din populația Basarabiei. Deci, începând din 1870 ar fi pierdut acolo elementul românesc terenul, încât să scadă de la 75% la 46%. Această presupunere este atât de riscantă, încât este suficient s-o formulezi pentru a vedea caracterul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și în sfârșit, că este himeric și în zadar să se caute mase ucrainene mari în Basarabia unde numărul lor atinge doar 210 mii suflete. A susține în aceste condițiuni că există în Basarabia mai mulți ucraineni și ruși decât moldoveni ar echivala cu aceea că există mai puțini polonezi decât ruși în Polonia rusească și mai mulți ruși decât ucraineni în Ucraina. Este deci inutil și fără importanță să se facă caz de afirmațiile înșelătoare lansate de anumite publicații rusești
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de către regimul țarist: deznaționalizarea cu orice preț a elementelor etnice eterogene ale Imperiului. Apreciind la justa valoare înalta importanță a elementului românesc ca factor economic, care îl determinase să nu împiedice munca lui, regimul abolit urmărea în mod metodic rusificarea moldovenilor basarabeni prin mijloace demne de alte secole. O barieră de netrecut izola mai întâi complet Basarabia de restul Europei și de 106 ani încoace n-a putut trece Prutul niciodată nici o carte, nici un ziar, nici o publicație românească; autorizarea de a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nord a Bucovinei. Precum se știe, guvernul României a acceptat propunerea noastră, și astfel, conflictul de 22 de ani dintre Uniunea Sovietică și România a fost rezolvat pe cale pașnică. Locuitorii teritoriului Basarabiei și Bucovinei de Nord, cu preponderență ucraineni și moldoveni, au obținut posibilitatea să se alipească la familia prietenească a popoarelor sovietice și să făurească o viață nouă - viața unui popor eliberat de sub puterea moșierilor și capitaliștilor români. Aplauze îndelungate/. Noi știm acum cu câtă bucurie populația Basarabiei și Bucovinei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
1812 ca fiind în contradicție cu dreptul istoric și de neam și cu statutul juridic al Țării Moldovei, acte infirmate de întreaga evoluție a istoriei și de voința liber exprimată a populației Basarabiei și Bucovinei; SUBLINIIND dăinuirea în timp a moldovenilor în Transnistria - parte componentă a teritoriului istoric și etnic al poporului nostru; LUÎND ACT de faptul că Parlamentele multor state în declarațiile lor consideră înțelegerea încheiată la 23 august 1939, între Guvernul U.R.S.S. și Guvernul Germaniei, ca nulă ab
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
profundă de libertate și independență a românilor de dincolo de Prut, hotărârea și spiritul patriotic manifestat în cadrul Marii Adunări Naționale, care a precedat sesiunea extraordinară a Parlamentului Republicii. Proclamarea independenței Moldovei încununează anii îndelungați și grei de luptă a fraților noștri moldoveni pentru apărarea identității naționale, a limbii și culturii românești, pentru înlăturarea vicisitudinilor la care au fost supuși în timpul dominației țariste și al regimului totalitar comunist, impus în urma aplicării prevederilor Pactului Ribbentrop-Molotov din august 1939, act pe care Parlamentul României l-
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
culturale pentru toți cetățenii Republicii Moldova, pentru toate grupurile naționale, etnice, religioase și lingvistice de pe teritoriul acesteia, în conformitate cu principiile și normele statuate pe plan internațional. Proclamarea independenței Republicii Moldova încheie o epocă zbuciumată din istoria sa și deschide o perioadă nouă pentru moldoveni și pentru românii de pretutindeni. Birourile permanente ale celor două camere ale Parlamentului României salută și împărtășesc spiritul Declarației de Independență care afirmă voința republicii Moldova de a dezvolta relații de colaborare cu toate statele lumii. Suntem convinși că, în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nimeni la capăt: treci de la o carte la alta, de la o limbă la alta, de la o știință la alta. Poate că de aceea v-ați despărțit, adăugă cu un zâmbet trist. Atunci nu se supărase. Îi plăcea Nicodim, era un moldovean bun, cinstit și molcom. - Nu, domnule Nicodim, manualul de limbă japoneză n-are nici o legătură cu despărțirea noastră... - Dar de ce manualul de japoneză? îl întrebă surprins Nicodim. - Credeam că la asta te refereai, la zvonul care circulă prin târg... - Adică
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
închinări depindeau de puterea de convingere a călugărilor din acele locuri sfinte. ― Pacă mai adineaori am vorbit de mărturii, părinte. Iată încă una, care mă nedumerește. ― Adică? ― Nu știu de ce era nevoie de mărturia mitropolitului și a câțiva mari boieri moldoveni privitoare la soarta unor veșminte și odoare bisericești dăruite de niște negustori din Șarhorod către biserica mare din Ierusalim. ― De unde până unde vorbim de o asemenea mărturie? ― Dacă am căutat, am găsit că mitropolitul Ghedeon și unii mari boieri moldoveni
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
doamnei lui Aron voievod, au găsit și mănăstirea cu locuitorii și în mai bună stare, și lucrurile sporite și toate bine gospodărite și rânduite. Pentru aceea hotărâm de acum înainte, după părerea de obște, statornica rămânere acolo a grecilor, iar moldovenilor am poruncit să li se dea 60 de fălci de vie și mănăstirea Zotei de la Hlincea, ca să se liniștească. Iar cine ar îndrăzni să-i gonească pe acești greci din mănăstirea lui Aron voievod, aducând în ea moldoveni, unul ca
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
grecilor, iar moldovenilor am poruncit să li se dea 60 de fălci de vie și mănăstirea Zotei de la Hlincea, ca să se liniștească. Iar cine ar îndrăzni să-i gonească pe acești greci din mănăstirea lui Aron voievod, aducând în ea moldoveni, unul ca acela să fie anatema și să aibă blestemul Domnului nostru Iisus Hristos, al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, al celor patru Evangheliști și al celor 318 părinți de la Nicheia, iar partea lui să fie cu blestemul Arie, spre pedeapsă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
fie anatema și să aibă blestemul Domnului nostru Iisus Hristos, al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, al celor patru Evangheliști și al celor 318 părinți de la Nicheia, iar partea lui să fie cu blestemul Arie, spre pedeapsă veșnică”... ― Cu alte cuvinte, moldovenii au fost puși la muncă, fiindcă 60 de fălci de vie, pe lângă alte moșii ale mănăstirii Hlincea, cereau trudă, nu șagă! Dar să vedem câtă liniște are Mănăstirea din Țarină. ― Liniștea bietei mănăstiri a ținut cât apa în ciur. Doar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și omul doamnei lui Aron voievod, au găsit și mănăstirea (Aron Vodă) cu locuitorii și în mai bună stare, și lucrurile sporite și toate bine gospodărite și rânduite. Pentru aceasta hotărâm de acum înainte,... statornica rămânere acolo a grecilor, iar moldovenilor am poruncit să li se dea 60 de fălci de vie și mănăstirea Zotei de la Hlincea, ca să se liniștească”. ― Ei! Doar după un an de zile, adică la 18 mai 1627, egumenul Theodosie din mănăstirea Hlincea scrie negru pe alb
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
când l-am întâlnit pe acest voievod l-am găsit dăruind câte ceva cu mâna larg deschisă. ― Nici de această dată nu se dezminte, părinte. Ascultă ce scrie la 4 august 1583: “Iată au venit înaintea noastră și înaintea boierilor noștri moldoveni rugătorii noștri, ieromonahii de la mănăstirea Sfântul Sava, din apropiere de Ierusalim, și au rugat pe domnia noastră să le dăm și să-i miluim cu un loc, să-și facă biserică... Cu curată și luminată inimă și din tot sufletul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
nici în viața cea de toate zilele. El să se facă că mă întreabă, eu să-i răspund cu adevărat! - Ce mai face prozatorul în ultimii săi ani de existență activă? - Pe lângă ceea ce am făcut până acum, mai adaug, ca moldoveanul, nu las ideile să se părăduiască, că-i păcat. - Și în ce constă acest „până acum”? - În următoarele cărți: Pe fluviu la deal - roman, Editura Moldova, Iași,1992; Vitrina cu fantasme - roman, Editura Moldova Iași,1998; Pastile contra morții - povestiri
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93048]
-
făcea scrisori de dragoste și le punea pe fereastră la nenea Ivan. Când veneam acasă, soția lui nenea Ivan îmi spunea, cu înțeles, în limba rusă: Uite iar a venit poșta la fereastră. Fenea era nepoata lui moș Evtuh Carà, moldovean desnaționalizat și în același timp ucrainizat. Nu-i era rușine să spună că de fel e moldovean, iar asta o făcea, desigur, în ucrainiană. După ce m-am prezentat la director, primul lucru pe care trebuia să-l am era un
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
de tatăl domnișoarei Galiurov care m-a poftit dincolo de prăvălie, în casă. Aici soția gazdei ne-a omenit cu bucate și ce era de băut, cu ea, ca și cu fiica, înțelegerea făcându-se prin alfabetul gesturilor. Se spune despre moldoveni că sunt foarte ospitalieri. Am văzut mai târziu că atât moldovenii cât și rușii sau ucrainienii se află umăr la umăr în politețea ospitalității. Totuși micul secret al întâmplării era legat mai ales de faptul că noul domn învățător, flăcău
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
casă. Aici soția gazdei ne-a omenit cu bucate și ce era de băut, cu ea, ca și cu fiica, înțelegerea făcându-se prin alfabetul gesturilor. Se spune despre moldoveni că sunt foarte ospitalieri. Am văzut mai târziu că atât moldovenii cât și rușii sau ucrainienii se află umăr la umăr în politețea ospitalității. Totuși micul secret al întâmplării era legat mai ales de faptul că noul domn învățător, flăcău, era un motiv bun pentru familia Galiurov care, în afara casei, prăvăliei
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Cișmele, între care, cel mai bun era un oltean, Matei Constantin de fel din comuna Goicea Mare, județul Dolj. Tot acolo era și bunul, blândul și înțeleptul învățător Vladimir Caimacan precum și neastâmpăratul Vanea Timișenco, cei din urmă fiind localnici. Unul moldovean, altul ucrainian. Mai era un băiat în ultima clasă la școala normală, Alexandru Kirilenko. Domnișoara învățătoare În 5 mai 1930 împlinisem 18 ani iar în iunie 1930 eram deja învățătoare după absolvirea examenului de capacitate. La 1 octombrie eram numită
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
a fost însă cu familia Lucreția și Ion Vulpe. El era magazioner în stația cfr Traian Val. Ne-am legat și prin cumetrie, fiindcă ei au botezat în 1936 pe cel de-al doilea fiu, Cornelius (Coca). Preotul comunei, un moldovean de la Leova, Ion Gâlea, era aproape de noi, prietenos și glumeț. Soția sa era învățătoare. Prin el ne-am împrietenit și cu doctorul Popa Vladimir, basarabean din nord. Se nimerise același nume cu al prietenului din Bulgărica. Doctorul era medic de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
zi ne-am urcat în căruța doctorului și am pornit într-acolo. Drumul trecea prin marginea Bolgradului, prin comuna Curci și apoi pe malul lacului Ialpug, printre vii, livezi și lanuri, la Vlădiceni. Comuna era locuită de bulgari, găgăuzi și moldoveni. Am stat de sâmbătă până luni. Doctorul avea o fetiță de vârsta lui Petrișor și noi am găsit de cuviință să-i logodim iar preotul Gâlea, tot atât de mintos ca și restul, le-a citit slujba logodnei. Poveștile tinereții... Directorul școlii
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
porcilor celălalt în ligheanul de baie al rațelor. Amândoi erau fericiți de parcă îi filma cineva. Ei râdeau, eu râdeam, și cum râsul e ca râia, a trecut la ceilalți. Deși trăiau în același sat ucrainieni și bulgari și doar un moldovean, moș Ion Catană, nu se făceau căsătorii între aceștia. Nu se făceau căsătorii nici între bulgarii din Cișmeaua Văruită și cei din Marineanca, care aveau originea din Cișmea - pe de o parte, și între bulgarii din Dermendere, pe de altă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Marineanca s-au comportat admirabil, la terminarea oralului, cei șapte ieșind din sală cântând “Pe-al nostru steag”. La ora 16 listele erau afișate. Prima parte a listei era ocupată de dragii noștri elevi, începând cu Catană și Tcacenco: un moldovean și o ucrainiancă. Bucuroși, emoționați, copii s-au strâns în jurul învățătoarei lor. Fetițo, i s-a adresat soției cineva din comisie, unde vă este învățătoarea? Eu sunt, domnule. Mă numesc Steluța Brumă. Nu-mi cer scuze pentru confuzie. Acum înțe
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
ieșite din comun. Războiul este o mare nenorocire pentru toți, indiferent de cauza pentru care se luptă. N-am să uit niciodată cum, după ce am trecut Nistrul pe la Vadul lui Vodă în Ucraina, am ajuns în comuna Criuleni, locuită de moldoveni în mare parte. Trecuseră alte trupe pe acolo și se vede că făcuseră prădăciuni fiindcă o moldoveancă cu un copil în brațe și atârnați de poalele fustei alți doi blestema și plângea în gura mare: “Mi-au luat hoții pâinița
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
iar în altă cameră atelier de împletituri. A mai fost încadrat la școala noastră învățătorul Moisenco Gheorghe, om serios și muncitor. Fusese până în 1940 director la școala din I.G.Duca (Erdek Burno), comună mare din județul Ismail, alcătuită numai din moldoveni. Fiindcă rămăsese în Basarabia la refugiu și funcționase acolo era supus verificării. L-am primit “în garanție” și n-am greșit deloc. Greșeau mult timpurile, oamenii. Multe, foarte multe mai erau de făcut iar pe mine timpul mă grăbea mai
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]