KorAP: Find »[drukola/base=momeală & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...59 60 61 ...70 >

1,742 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327

se-nfășura la loc de la sine. Era gută grea, dublă. Cu mult timp În urmă, dăduse opt dolari pe ea. Era așa de grea ca să cadă cu putere În apă după ce o ridicai În aer, putând astfel să arunci departe momeala fără prea mare efort. Nick deschise cutia din aluminiu În care-și ținea firele. Firele erau Înfășurate În tampoane de flanelă jilave. Udase tampoanele la cișmeaua din St. Ignace. Firele se Înmuiaseră, iar Nick desfăcu unul și i-l legă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
cutia din aluminiu În care-și ținea firele. Firele erau Înfășurate În tampoane de flanelă jilave. Udase tampoanele la cișmeaua din St. Ignace. Firele se Înmuiaseră, iar Nick desfăcu unul și i-l legă cu un nod de firul pentru momeală. Apoi prinse un cârlig la capăt. Era un cârlig mic, foarte subțire și elastic. Îl scosese din caseta cu cârlige, ținându-și lanseta În poală. Încercă nodurile și zvâcul lansetei trăgând de fir. Se simțea bine făcând asta. Fu atent

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
un sac legat la ambele capete, care i se lovea de picior. Nick se simțea ciudat și Împlinit profesional cu tot echipamentul ăsta atârnând pe el. Sticla cu cosași i se legăna pe piept. Pachetele de mâncare și caseta cu momeli Îl Împungeau În piept prin buzunarele cămășii. Intră-n râu. Simți un șoc. Pantalonii i se lipiră de picioare. Pipăi fundul apei cu picioarele. Apa Îi provocă un șoc rece. Picioarele Îi erau supte de curentul care gonea. Apa Îi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
felul lui, Îi stricau tot cheful. Se-mpletici În josul râului, cu apa trecându-i acum de genunchi, trecând prin cei cincizeci de metri de apă mică ce se forma dincolo de buștenii așezați de-a curmezișul râului. Nu-și pusese altă momeală În cârligul pe care-l acum ținea cu o mână, În timp ce mergea clătinându-se. Era sigur că ar fi putut prinde păstrăvi mici În apa mică, dar n-avea ce face cu ei. N-o să găsească nici un pește mare În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
avea partea mai joasă a pajiștii și În dreapta era mlaștina. Nick se sprijni Împotriva curentului și mai scoase-un cosaș. Îl Înfipse În cârlig și-l lovi ușor, ca să-i poarte noroc. Apoi mulină câțiva metri de fir și aruncă momeala În apa repede. Pluti sub apă, spre bușteni, și apoi greutatea firului Îl scoase la suprafață. Ținea lanseta În mâna dreaptă, dând firul printre degete. Simți o smucitruă puternică. Trase și lanseta prinse viață, se mișcă periculos, se Îndoi la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
părăsi. Se depărtă ușor, dezamăgirea care Îl cuprinsese deodată după toată agitația care-i provocase dureri În umeri. Acum totul era bine. Nick luă lanseta care zăcea pe bușteni și-i prinse un cârlig nou, legând guta strâns. Puse altă momeală și, luând undița, se duse spre capătul celălalt al buștenilor, ca să intre pe unde era apa mai mică. Sub bușteni, și imediat după ei, se formase un bazin adânc. Merse pe fâșia pietroasă de lângă malul cu mlaștina, până ajunse În locul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
crengile scufundate-n apă. Râul trecea pe sub frunze. Puteai fi sigur că dai de păstrăvi Într-un loc ca ăsta. N-avea chef să pescuiască acolo. Era convins c-o să se agațe-n crengi. Dar apa părea totuși adâncă. Aruncă momeala În așa fel ca apa să-l ducă până sub crengi. Ceva trase tare de fir - altă lovitură. Păstrăvul se-mpotrivea din greu, ieșit pe jumătate din apă, printre frunze și crengi. Apoi se prinse firul. Nick trase cu putere

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
altădată pierzându-i. La prânz mă opream din pescuit ca să mănânc. Uneori mâncam pe un buștean, deasupra apei. Alteori sub un copac, pe un mal mai Înalt - și Întotdeauna mâncam foarte Încet, uitându-mă-n apele râului. Rămâneam adesea fără momeală, pentru că nu-mi luasem la pornire decât zece viermi, Într-o cutie de tinichea pentru tutun. Când rămâneam fără, trebuia să găsesc alți viermi și uneori mi-era foarte greu să sap În mal, acolo unde cedrii Împiedicau lumina soarelui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
uneori mi-era foarte greu să sap În mal, acolo unde cedrii Împiedicau lumina soarelui să treacă și nu era nici urmă de iarbă, doar pământ umed și sterp, și deseori nu găseam nici un vierme. Dar mereu găseam altfel de momeală totuși, Însă o dată, când eram În mlaștină, n-am găsit nimic, și atunci a trebuit să tai unul din păstrăvii pe care-i prinsesem și să-l folosesc pe el drept momeală. Uneori găseam insecte În pajiștile de pe lângă mlaștină, În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
găseam nici un vierme. Dar mereu găseam altfel de momeală totuși, Însă o dată, când eram În mlaștină, n-am găsit nimic, și atunci a trebuit să tai unul din păstrăvii pe care-i prinsesem și să-l folosesc pe el drept momeală. Uneori găseam insecte În pajiștile de pe lângă mlaștină, În iarbă sau sub vreo ferigă, și le foloseam pe ele. Găseam cărăbuși și niște insecte cu picioarele ca niște fire de iarbă, și mai găseam viermi În buștenii putreziți. Găseam niște viermi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
folosit niciodată salamadre, deși le găseam foarte des. Nici greieri nu foloseam, tot din cauza felului În care se chinuiau când Îi băgai În cârlig. Pârâul străbătea o pajiște și În iarba uscată prindeam uneori lăcuste, pe care le foloseam ca momeală; alteori le aruncam doar În apă și le priveam cum plutesc, Înotând În cercuri la suprafață, duse de curent, și În cele din urmă dispăreau când apărea un păstrăv. Uneori pescuiam și În câte patru-cinci pârâuri pe noapte. Începeam cât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
cu cel pe care-l face șarpele cu clopoței atunci când Își agită clopoțeii, un sunet sec, au culori foarte vii, unele fiind roșii, altele galbene cu dungi negre, numai că aripile li se fac bucăți În apă și-s o momeală foarte proastă, În timp ce acelea maronii sunt durdulii, compacte și suculente, așa că le recomand pe cât vă pot recomanda ceva ce n-o să Întâlniți probabil niciodată În viața dumneavoastră. Dar vă atrag atenția că n-o să reușiți niciodată să strângeți destule pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
lac, sau când vedea un cal care trage o cabrioletă, sau când vedea sau auzea gâște sălbatice, sau vedea vreo ascunzătoare pentru vânat - Își aducea aminte când un vultur s-a lăsat În picaj prin zăpada răscolită ca să prindă o momeală acoperită de o pânză și cum s-a Înălțat după aia, dând din aripi, cu ghearele prinse-n pânză. Taică-su i se ivea deodată când era Într-o livadă părăsită sau pe un câmp abia arat, În desișuri, pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909

când era logodită cu Pantelimon, locuia alături de locuința lui Zevedei, iar doctorul Magheru a fost mutat la Fabrica de Cerneală din Slatina... - E adevărat, reluă Pantazi, dar s-ar putea ca această legătură, destul de suspectă, să fi fost utilizată drept momeală; și anume, ca să ne mobilizeze toate energiile în jurul unui complot intern, fictiv, camuflând sursa și caracterul internațional al operației. Dacă este așa, au reușit, căci am pierdut trei luni... Ghibercea păli ușor și-l privi încruntîndu-se. - Ce-am fi putut

Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412

mă gîndesc. — Mai bine ai bea ceva, Îi spune. Ce facem, ieșim? mă Întreabă apoi pe mine. — Asta dumneavoastră hotărÎți. — Cum se-anunță ziua? — Cam ca ieri. Poate ceva mai bine. Atunci să ieșim. — Bine, doar să vină tipu’ cu momeala. Gagiu’ Ăsta pescuia cu noi de trei săptămÎni și Încă nu văzusem vreun ban de la el, În afară de o sută de dolari pe care mi-i dăduse ca să-l plătesc pe consul, să n-avem probleme, și cu care să mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
se supere pe mine. Dacă avea de unde să-mi plătească, cu cît mergea mai mult, cu atît mai bine. Vrei o bere? mă-ntreabă deschizînd cutia. Nu, mulțumesc. Tocmai atunci a apărut și negrul pe care-l angajasem s-aducă momeala, și i-am spus lu’ Eddy să se pregătească să-i dăm drumu’ pe apă. Negrul a urcat cu momeala și am pornit, În timp ce el fixa niște scrumbii - le trecea cîrligul prin gură, apoi Îl scotea prin branhii, le despica

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
o bere? mă-ntreabă deschizînd cutia. Nu, mulțumesc. Tocmai atunci a apărut și negrul pe care-l angajasem s-aducă momeala, și i-am spus lu’ Eddy să se pregătească să-i dăm drumu’ pe apă. Negrul a urcat cu momeala și am pornit, În timp ce el fixa niște scrumbii - le trecea cîrligul prin gură, apoi Îl scotea prin branhii, le despica Într-o parte și apoi scotea cîrligul pe partea cealaltă, le lega botul pe fir și apoi Înnoda bine cîrligul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
scrumbii - le trecea cîrligul prin gură, apoi Îl scotea prin branhii, le despica Într-o parte și apoi scotea cîrligul pe partea cealaltă, le lega botul pe fir și apoi Înnoda bine cîrligul ca să nu alunece, și-n felul Ăsta momeala aluneca așa cum trebuia, fărĂ să se-nvîrtească. Tipu’ era un negru adevărat, deștept și melancolic; avea niște mărgele voodoo albastre prinse la gît pe sub cămașă și purta pe cap o pălĂrie veche de paie. Ce-i plăcea să facă mai mult

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
gît pe sub cămașă și purta pe cap o pălĂrie veche de paie. Ce-i plăcea să facă mai mult și mai mult cînd se afla pe vas era să doarmă și să citească ziarele. Da’ știa să prindă ca lumea momeala și, În plus, era rapid. — CĂpitane, dumneata nu știi să prinzi momeala așa? mă-ntrebă Johnson. — Ba da, domnule. — PĂi și-atunci ce te mai Încurci și cu negru’? — O să-nțelegeți cînd o să dăm de peștii mari. — PĂi care-i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
Ce-i plăcea să facă mai mult și mai mult cînd se afla pe vas era să doarmă și să citească ziarele. Da’ știa să prindă ca lumea momeala și, În plus, era rapid. — CĂpitane, dumneata nu știi să prinzi momeala așa? mă-ntrebă Johnson. — Ba da, domnule. — PĂi și-atunci ce te mai Încurci și cu negru’? — O să-nțelegeți cînd o să dăm de peștii mari. — PĂi care-i treaba? — Negru’ poa’ s-o facă mai repede decît mine. — Eddy nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
deja de vasele mici ancorate În față la Cabañas și de schifurile care pescuiau mihalți În adînc pe lîngă Morro, și am Îndreptat vasul spre marginea Îngustă și Întunecată a golfului. Eddy a scos două muște, iar negrul prinsese deja momeli În trei undițe. Curentul era din ce În ce mai repede și, cum ne apropiam de margine, Îl puteam vedea curgînd roșiatic, punctat de vîltori. Dinspre est adia o briză ușoară și am văzut o mulțime de pești zburători, din Ăia mari care atunci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
oricînd ești gata, i-am spus lui Johnson. Și-a pus centura și hamurile și a lansat undița mare, cu o mulinetă Hardy și șase sute de metri de gută de treișase. M-am uitat În spate și am văzut că momeala luneca bine, săltînd ușor pe valuri; muștele se scufundau și apoi apăreau din nou la suprafață. Aproape atinseserăm viteza care ne trebuia și am Îndreptat vasul spre curent. — Pune undița În lăcașul de pe scaun, și n-o să mai fie atît

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
poate, i-am spus. Chiar că era o zi frumoasă. L-am lăsat pe negru la timonă și i-am spus să meargă spre est pe marginea curentului, i-ar eu m-am dus În spate, unde Johnson Își privea momeala purtată pe valuri. — Vrei să mai arunc o undiță? Îl Întreb. Nu cred. Vreau să-mi prind singur peștele, și tot singur să mă lupt cu el și să-l scot. — Bine. Vrei să lanseze Eddy și să ți-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
vine din nou pe sub apă. I se vedeau Înotătoarele deschise ca niște aripi purpurii și dungile roșii de pe solzii maro. Se ridica precum un submarin, și Înotătoarea de pe spinare a ieșit la suprafață, despicînd apa. Apoi a ieșit chiar În spatele momelii, și acum i se vedea și harponul lung bălĂbănindu-se deasupra apei. — Lasă-i momeala-n gură, spusei. Johnson și-a luat mîna de pe mînerul mulinetei, care a Început să vîjÎie, și bătrînul pește-cu-spadă s-a Întors și s-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
dungile roșii de pe solzii maro. Se ridica precum un submarin, și Înotătoarea de pe spinare a ieșit la suprafață, despicînd apa. Apoi a ieșit chiar În spatele momelii, și acum i se vedea și harponul lung bălĂbănindu-se deasupra apei. — Lasă-i momeala-n gură, spusei. Johnson și-a luat mîna de pe mînerul mulinetei, care a Început să vîjÎie, și bătrînul pește-cu-spadă s-a Întors și s-a scufundat; l-am văzut strălucind ca argintul, cît era de lung, cînd s-a-ntors În poziție

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]