2,772 matches
-
a, p. 185 191). În cadrul ceramicii cucuteniene, acest ansamblu este reprezentativ realizat pe vasul de la Târgu Ocna-Podei (fig. 10/2) (G. Davidescu, V. Chirica, M. Cucolea, 2005, p. 69, fig. 1), dar si la Bilcze Zlote (fig. 10/1) (D. Monah, 1997, p. 211) sau Căscioarele (Ibidem, fig. 45/7, p. 297). Reprezentările antropomorfe și zoomorfe, identificate pe ceramica cucuteniană, pictate sau sculptate (modelate în relief) fac trimitere la alte manifestări cultice, ale căror cunoașteri depline nu pot fi posibile în lipsa
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
comunităților preistorice neo-eneolitice, Marea Mamă, divinitate supremă, cu toate denumirile ce i-au fost atribuite: Marea Zeiță, Terra Mater, apreciindu se că, în cultura Cucuteni-Tripolie se poate admite că ar fi existat „religia mamei” din accepțiunea lui Mircea Eliade (D. Monah, 1997, p. 203 și urm.), cu precizarea că zeitatea masculină pare să fi avut puțină importanță în religia cucuteniană (Ibidem, p. 208), elementul masculin fiind subordonat „Marii Zeițe”, dar se mai precizează faptul, foarte important, că nu întotdeauna poziția de
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
pe creștini în trei categorii: conjugali (cei căsătoriți), continentes (religioșii), predicatores (preoții seculari)43. Ca urmare a acestor clasificări și a diferențelor dintre modul de a trăi și a aprofunda spiritualitatea s-a realizat o segregare dintre preoții predicatori și monahi: Consecința cea mai gravă a propagării spiritualității monastice a fost, fără îndoială, deprecierea profundă și durabilă a stării laice. Lovit de o dublă inferioritate - religioasă și culturală -, laicatul s-a definit în mod negativ prin excluderea sa din universul sacrului
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
să ascultam corul de copii de acolo. Sanctuarul se găsește la 40 de km de Barcelona, pe crestele unor munți golași, sălbatici, sculptați de vremi, ireali altfel. Rocă stilizată, fasonată de ferestrăul Îngerilor, cum zice un poet catalan, personalizată: un monah, o santinelă, o păpușă, un cap de mort, un deget, un clopot. Wagner s-ar fi inspirat din Montserrat pentru Parsifal. turiștii urcă sus cu un trenuleț cu cremalieră care se agață de stânci, modern, elegant, sigur. În fața mea, un
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Sfintele amintiri (1926), Istoria sfinților Varlaam și Ioasaf de la India (1930) și Legende sfinte. (1947). E preocupat de viața la mănăstiri, de schiturile și chinoviile retrase, dar și de marile mănăstiri, ctitorii voievodale, de traiul călugărilor, are portrete remarcabile de monahi simpli, stareți, egumeni, arhimandriți. Iar romanul Demonul tinereții. descrie o Întâmplare petrecută chiar la schitul Vovidenia. În sfârșit, Îmi mai spune că a văzut dosarul de la CNSAS al scriitorului: era urmărit tot timpul, inclusiv În timpul verilor petrecute la Vovidenia, deși
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
nunta pe care o visează Mavrodin este una exclusiv spirituală, lipsită de fruct; Mavrodin înțelege rodirea doar în planul spiritului (cartea pe care o va scrie după despărțirea de Ileana este "pruncul lui"), destinul artistului fiind similar celui al unui monah. Tragedia care curmase "dragostea perfectă" trăită de cei doi bărbați, Barbu Hasnaș și Andrei Mavrodin (carnal-adolescentină în primul caz și senzual-spiritualizată, în cel de-al doilea 42) nu este provocată de "incidente aparținând lumii profane", adică maternitatea dorită în prima
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
regăsește ca formant în numeroase alte toponime: Abadia (< apàt + sufixul toponimic -a), Păgida (adaptare fonetică romînească pentru Apahida), Apalina, Apateu, Apatiu, Apața (< magh. apáca, „călugăriță“), Opatița. Înrudite onomasiologic sunt toponimele care provin din magh. atya, „părinte“, termen de respect pentru monahi (Atea, Atia) din magh. barát, „prieten, monah“ (< sl. brat „frate“): Bratca, Brateiu, Brateș, Brăteni, Bărăteaz, Barati, Bărăție (unele pot avea la bază antroponimul romînesc Bratu), din apelativul sau antroponimul rom. frate, Frate, frecvent adaptat fonetic în maghiară sau în slavă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Abadia (< apàt + sufixul toponimic -a), Păgida (adaptare fonetică romînească pentru Apahida), Apalina, Apateu, Apatiu, Apața (< magh. apáca, „călugăriță“), Opatița. Înrudite onomasiologic sunt toponimele care provin din magh. atya, „părinte“, termen de respect pentru monahi (Atea, Atia) din magh. barát, „prieten, monah“ (< sl. brat „frate“): Bratca, Brateiu, Brateș, Brăteni, Bărăteaz, Barati, Bărăție (unele pot avea la bază antroponimul romînesc Bratu), din apelativul sau antroponimul rom. frate, Frate, frecvent adaptat fonetic în maghiară sau în slavă (Frata, Frați, Fratele, Frățești, Frățeni, Fratoș tița
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cuviință printr-un suflet și o simțire evlavioasă, iar nu prin ceremonii deșarte și prin vrăjile cuvintelor; că celelalte provin din născocirile oamenilor. Pe lângă aceasta făcea adeseori glume împotriva preoților; el le arunca vorbe însoțite de împ unsătura ocărilor; pe monahi îi disprețuia cu deosebire, ca și cum el ar fi jignit de privirea lor. Apoi detesta cam liber slujba ( pe care noi o numim liturghie) și o făcea cu înverșunare prin bârfeli; el căuta să dovedească că părerile lor în legătură cu Dumnezeu sunt
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
spațiu ? După cele spuse până acum, întrebarea nu-și are rostul. Dar ea rămâne oarecum în picioare, dacă privim religia sub aspectul subiectiv, sau sub aspectul psihologic. Ioan Climax, genialul analist psihologic al vieții ascetice, e gata bunăoară să interzică monahului muzica în timpul cultului. Din ce motiv? Melodia e o vrajă prin ea însăși. Dar cel care o cântă spre slava lui Dumnezeu, se poate lăsa furat nu de vraja și de sensul ei religios cât de felul cum singur o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
între felul cum concepe aparatul respirator și funcția aerului în corp un autor antic ca Diocles din Carystos (v. IV a. Ch.)(Emile Brehier: Historie de la Philosophie, t. I, pag. 294-5) și un autor isihast din v. XIII-XIV ca Nichifor Monahul. Referiri la principii de psihologie aristotelică se găsesc în isihasm până în v. XVIII la un teolog ca Nicodim Haghioritul, colecționarul și editorul Filocaliei. Totuși științele profane nu participă la teologia ortodoxă decât ca auxiliare și sunt folosite pe planul omenesc
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
uluitoare decât cele pomenite până acum. Privind inaderența la lume a geniului, el o declară imediat renunțare și se grăbește s-o identifice cu renunțarea creștină. Geniul, în concluzie, nu e nici mai mult, nici mai puțin decât un alt monah. Precum monahismul e o viață retrasă din lume, „viața genială e o viață monahală în lume”(Nikolai Berdiaev: Op. cit., p. 186), decretează filosoful rus. Aprecierile sale sunt cu o octavă mai sus decât glasul cu care geniul e cântat de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de obicei. Cu mult înaintea lui Berdiaev și incomparabil mai frumos decât el, Schopenhauer a preamărit genialitatea în pagini care au rămas clasice. Dar n-a căutat să facă din ea altă sfințenie, precum n-a făcut din geniu un monah. Pe când Berdiaev vede în genialitate voința pasionată spre o altă existență, Schopenhauer vede, dimpotrivă, o covârșitoare preponderență a intelectului asupra voinței, care, aceasta din urmă, e caracteristica omului comun. Voința, după filosoful german, e sâmburele egoismului individual, e puterea ce
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
însuși fară viziunea unei lumi de ideală perfecțiune în comparație cu aceea în care trăiește și la care nu aderă. Nikolai Berdiaev face o profundă greșeală când atribuie geniului o renunțare la lume de ordin moral și, prin aceasta, îl compară cu monahul. Geniul renunță la lume prin structura lui vizionară, iar nu printr-un act de voință. Un călător în țară streină, care nu cunoaște graiul locului, se simte izolat, dar această izolare cine ar putea s-o numească act de renunțare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
când așază mănăstirile în colțurile cele mai frumoase ale naturii; când vede în nevinovăția copilăriei măsura și posibilitatea sfințeniei, când împodobește lăcașurile de rugăciune cu artele ce simbolizează „cerul duhovnicesc al Bisericii” și când năzuie să realizeze viața îngerească în monahi. În ascetism și în mistică regăsim toate elementele complexe ale acestei nostalgii. Dar nostalgia paradisului insuflă ideile acelei noi pedagogii, de care am vorbit și care, dând la o parte falsificările vieții și concepțiile greșite de educație, își caută temelia
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Ultimul Constantin. Romanul brâncovenilor, Ileana Toma , A5, 360 pag. Părintele Arsenie Boca, un sf. al zilelor noastre, Dan Lucinescu, A5, 124 pag. Soțul ideal, soția ideală, Pr. Nicolae Tănase, A5, 340 pag. Mustrări și mângâieri pt. românii plecați în străinătate, Monah Pimen Vlad (Athos), A5, 60 pag. Unul este legiuitorul și judecătorul, Teodora Zugrav , A5, 86 pag. Despre gândurile despătimitoare și rostul lor pentru mântuire, Ierom. Artemie Popa, A5, 536 pag. în curând va apărea o nouă carte din opera lui
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
domină până astăzi creștinismul apusean. Învățătura și spiritualitatea lui se prezintă nu numai drept cel mai grandios sistem teologic patristic al Apusului, ci și ca o plenitudine incomparabilă a trăirii acestei învățături. Augustin îmbină admirabil pe gânditorul de geniu cu monahul smerit, care vrea să ajungă cu adevărat hristofor. Fără a umbri sau a anula pe Părinții și scriitorii bisericești răsăriteni, Augustin îi completează și-i întărește prin considerații și soluții noi, ieșite din problemele noi cărora a trebuit să le
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
din această categorie mai fac parte următoarele lucrări: De fide et operibus (Despre credință și fapte), 413; De divertis quaestionibus LXXXIII (Despre 83 de probleme diferite), scrisă către 396, este o culegere de chestiuni pe care i le-au spus monahii din Tagaste și din Hippo-Regius în conferințele sau întreținerile dinainte de episcopat. Ele se referă la probleme filosofice, dogmatice sau exegetice; De divertis quaestionibus al Simplicianum(Despre diferite probleme), scrisă în 397, în două cărți, pentru a răspunde diferitelor probleme puse
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
toate, „un mânuitor și învățător al dumnezeieștilor Scripturi”. E. Opere de teologie practică De agone christiano (Despre lupta creștină) cuprinde o carte scrisă „într-un stil modest, cuprinzând regula credinței și normele de a trăi”; De opere monachorum (Despre lucrarea monahilor) - cuprinde o carte scrisă la îndemnul episcopului Aurelius, pentru a clarifica situația monahilor; De catechizandis rudibus (Despre cum trebuie catehizați cei neinițiați) - „sună” ca un clopot viu, un clopot de trezire a sufletelor la viața în Hristos. Lucrarea pedagogică se
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
De agone christiano (Despre lupta creștină) cuprinde o carte scrisă „într-un stil modest, cuprinzând regula credinței și normele de a trăi”; De opere monachorum (Despre lucrarea monahilor) - cuprinde o carte scrisă la îndemnul episcopului Aurelius, pentru a clarifica situația monahilor; De catechizandis rudibus (Despre cum trebuie catehizați cei neinițiați) - „sună” ca un clopot viu, un clopot de trezire a sufletelor la viața în Hristos. Lucrarea pedagogică se remarcă prin stilul deosebit de alert și captivant, precum și prin căldura timbrului vocii, care
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
contribuției unor discipoli ai Sfântului Apostol Andrei, ori ai altor sfinți sau a unor călugări plini de har și de luminare care au venit de la Ierusalim sau Muntele Athos <footnote La fiecare mănăstire și schit există un program zilnic al monahului, care este deosebit de dur. footnote>. A doua grupă sau categorie de mănăstiri și schituri a apărut datorită unor ,,semne divine”. Exemplificăm aici doar două situații și anume cele de la: a) Mănăstirea Hodoș-Bodrog, din comuna Felnac, județul Arad, atestată documentar din
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
pe locul cărora în timp au fost ridicate mănăstiri și schituri. O a patra formă de apariție a mănăstirilor și schiturilor a avut la bază inițiativa unor călugări, preoți<footnote La fiecare mănăstire și schit există un program zilnic al monahului, care este deosebit de dur. footnote> , domnitori și boieri sau chiar mireni care au ales locurile, au mobilizat energiile fizice și financiare ale mirenilor și care au realizat aceste ,,fortărețe” de curățenie exterioară și morală, adevărate oaze de lumină pentru locurile
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
și în liric, și în epic? Respingerea uneia dintre "antiteze" este astfel motivată de Rorty. Închiderea în lirism a făcut din Heidegger un renunțător, un pesimist, căci s-a refugiat în Casa Ființei limbajul poetic. Ar fi o faptă de monah. Heidegger n-a avut curajul să dea preoților asceți replica lui Cervantes romanul. A preferat ascetismul preoților. Rorty accentuează pe disprețul lui Nietzsche și al lui Heidegger pentru "ultimii oameni". (Aici, poate că are dreptate! Dar care erau acei "ultimi
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
fost tuns în monahism și a pornit pe calea sfințeniei. După trei ani s-a mutat la schitul Glossia, nevoindu-se mai mult pentru a atinge perfecțiunea spirituală. De la starețul mănăstirii a învățat meșteșugul rugăciunii neîncetate pe care o practică monahii. În anul 1326, datorită amenințării invaziei turce, se retrage în Tesalonic, unde a fost hirotonit ca preot. Sf. Grigorie a găsit un loc potrivit în care să viețuiască în solitudine, lăngă Tesalonic, la Bereia. Aici a adunat în jurul lui în
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2305]
-
unor progrese ulterioare și a dezvoltării de rezonanță a vieții omenești în zonă. Apropiindu-se de zilele noastre, aflăm documente care atestă că, în viile din podgoriile de la Copou erau prin anul 1575 case boierești, printre care ale lui Gavriil Monahul, fost mare vistier. Cam în aceeași perioadă, Nestor Ureche, mare vornic al Țării de Jos tatăl cronicarului Grigore Ureche avea și el case în Podgoria Copou. În perioada de după 1600, aflăm că se făceau tranzacții privind schimburi de terenuri plantate
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]