1,599 matches
-
episcopii armeni au locuit atât la Suceava, cât și la Iași. H.Dj. Siruni susținea că armenii din Moldova nu au mai avut în secolul al XVIII-lea un scaun episcopal propriu, documentele amintind doar prelați vizitatori. În lucrarea sa monografică, "Descriptio Moldaviae", scrisă în perioada 1714-1716 în limba latină, cărturarul Dimitrie Cantemir afirmă că armenii din Principatul Moldovei aveau deplină libertate de credință, iar bisericile lor erau la fel de mari și de împodobite ca și bisericile ortodocșilor. "„Armenii se socotesc supuși
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
luat doctoratul în filologie în 1987. Este cercetător științific principal la Institutul de Istorie și Teorie Literară al Academiei de Științe a Republicii Moldova. A fost ales membru corespondent al Academiei de Științe a Republicii Moldova (1992). A debutat editorial cu studiul monografic Epiceskie i liriceskie elementî v moldavskoi sovetskoi dramaturgii (Elementele epic și liric în dramaturgia sovietică moldovenească) (1972). În volumele Consemnări critice (1976) și Considerări și reconsiderări literare (1983), Bilețchi s-a afirmat ca un avizat cercetător al dramaturgiei și prozei
Nicolae Bilețchi () [Corola-website/Science/307526_a_308855]
-
Regatul României, unde și decedează. Afirmația că Zamfir C. Arbore ar fi fost Mare Maestru al Marii Loji Naționale pare a fi gratuită. În afară de numeroasele sale lucrări de specialități diverse, Arbore rămâne însemnat pentru sociologie prin două lucrări de caracter „monografic”; una, premiată de Academia Română, are ca temă „Basarabia în secolul al XlX-lea” (1899), alta este un „Dicționar geografic al Basarabiei” apărut în colecția „Dicționarele geografice ale provinciilor romîne în afară de Regat”. În localitatea Dolna, la 55 km vest de Chișinău
Zamfir Ralli-Arbore () [Corola-website/Science/307703_a_309032]
-
Grigorescu, Ion Andreescu și Ștefan Luchian. Înaintașii, enumerați mai înainte, au avut o măiestrie artistică deosebită în crearea de opere care au inspirat un patriotism înalt, și care în final au avut o importantă influență asupra lui Băncilă. După analiza monografică pe care Anton Coman i-a făcut-o, întreaga operă a pictorului se împarte în trei faze artistice distincte: Toată opera pe care a lăsat-o Octav Băncilă posterității, și mai ales cea realizată în perioada de maturitate artistică, se
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
marilor clasici români. Pe lîngă cuprinderea de care a dat dovadă în abordarea temelor de lingvistică diacronică, a înțeles că studierea reală a istoriei limbii române nu se poate face fără o prealabilă studiere în detaliu, prin scrieri cu caracter monografic, a diferitelor aspecte ale limbii. În consecință, a elaborat numeroase astfel de scrieri, studiind limba română la nivelul diferitelor ei aspecte și terminologii, din compartimentul fonetico-fonologic pînă în cel lexical-semantic, ajungînd la imaginea de ansamblu pe baza unei bune cunoașteri
Vasile Arvinte () [Corola-website/Science/306936_a_308265]
-
Bun (1400-1432) a consfințit înființarea primei Episcopii armene din Moldova, cu reședința la Suceava, în fruntea acestei eparhii fiind instalat episcopul armean Hovhannes. Astfel, bisericile armenești din Moldova au fost scoase de sub jurisdicția episcopului armean din Liov. În lucrarea sa monografică, Descriptio Moldaviae, scrisă în perioada 1714-1716 în limba latină, cărturarul Dimitrie Cantemir afirmă că armenii din Principatul Moldovei aveau deplină libertate de credință, iar bisericile lor erau la fel de mari și de împodobite ca și bisericile ortodocșilor. ""Armenii se socotesc supuși
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
Bun (1400-1432) a consfințit înființarea primei Episcopii armene din Moldova, cu reședința la Suceava, în fruntea acestei eparhii fiind instalat episcopul armean Hovhannes. Astfel, bisericile armenești din Moldova au fost scoase de sub jurisdicția episcopului armean din Liov. În lucrarea sa monografică, Descriptio Moldaviae, scrisă în perioada 1714-1716 în limba latină, cărturarul Dimitrie Cantemir afirmă că armenii din Principatul Moldovei aveau deplină libertate de credință, iar bisericile lor erau la fel de mari și de împodobite ca și bisericile ortodocșilor. ""Armenii se socotesc supuși
Biserica Sfântul Simion din Suceava () [Corola-website/Science/308390_a_309719]
-
lui Simion Bărnuțiu, C. descoperă în cunoscutul text politic structuri de expresie literară, care îl apropie de marea retorică europeană a anului 1848, exemplul de referință fiind [[Felicité Lamennais]]. Istoriografia momentului este la fel de tributară prozei romantice, fapt demonstrat în lucrarea monografică cu titlul "Ideologia revoluționară a lui Alexandru Papiu Ilarian". [[Mircea Zaciu]] a caracterizat discursul epistolar din "Corespondența lui Alexandru Papiu Ilarian", publicată de C. împreună cu [[Iosif Pervain]], drept un câmp de manifestare a “marilor patimi romantice”, precursoare de expresie literară
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
în vol." Biserica Română Unită între istorie și istoriografie", Cluj-Napoca 2003, p. 252-262; "Dicționarul general al literaturii române", [II], C/D, București, 2004, p. 203-204; Dan Fornade, "Personalități clujene (1800-2007)", Cluj-Napoca, 2007, p. 125-126; Cornel Udrea, "Microfonul cu cerneală. Almanah monografic al scriitorilor radiofoniști clujeni 1954-2009", Cluj-Napoca, 2009, p. 39-46; Nicolae Balotă, "Papiu Ilarian și contemporanii săi", în “Luceafărul”, 1972, nr.44, p. 7; Mircea Zaciu, "Ardelenii", în “Steaua”, 1972, 1-15 oct., p. 14-16; Virgil Nemoianu, "Ilarian printre contemporani", în “Familia
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
de la noi: Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Parcul Hoia, de la Cluj, cu specific regional, și din București, cu caracter național. Ducând mai departe această idee, între anii 1925-1935, Universitatea din București, Catedra de sociologie, a organizat o serie de cercetări monografice interdisciplinare în sate din diferite regiuni ale țării, încheiate de fiecare dată cu o expoziție temporară: 1925 Goicea-Dolj, 1926 Rușețu-Brăila, 1927 Nereju-Vrancea, 1928 Fundu Moldovei, 1929, 1932 Drăguș-Făgăraș, 1930 Runcu-Gorj, 1931 Cornova-Basarabia. Pe măsura obținerii de noi rezultate în cercetare
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
aveau un caracter de improvizație care nu serveau la demonstrarea ideilor sale, și a propus organizarea Muzeului Satului Românesc din București. La înfăptuirea și concretizarea acestei idei și-a adus contribuția un grup de mari specialiști care au coordonat cercetările monografice: Henri H. Stahl, Victor Ion Popa, Mihai Pop, Mac Constantinescu, Traian Herseni etc.. Preocupat de găsirea unui teren potrivit pentru organizarea viitorului muzeu, profesorul Dimitrie Gusti și colaboratorii săi apropiați au acceptat propunerea primăriei Municipiului București de a-l organiza
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
refugiaților în muzeu a avut un impact negativ asupra patrimoniului și a scopurilor pentru care a fost creat, ceea ce a determinat solicitarea eliberarării construcțiilor în 1942. După terminarea războiului, în anul 1948, este numit director Gheorghe Focșa, participant la cercetările monografice, fost asistent al profesorului Dimitrie Gusti. Numirea lui marchează începerea unei noi etape în dezvoltarea muzeului și transformarea definitivă a acestuia dintr-un muzeu sociologic într-unul etnografic. Din anul 1948, au reînceput cercetările de teren pentru refacerea și realizarea
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
lăsând în urmă o impresionantă carieră de cercetător. Traian Herseni a fost un membru marcant al Mișcării Legionare din România. Elemente de sociologie cu aplicări la cunoașterea țării și a neamului nostru. Îndrumări pentru monografiile sociologice. Traian Herseni definește metoda monografică drept studiul pe teren, multilateral și intensiv, al unei unități sociale sau fenomen social. Iar ca trăsătură principală îi observă caracterul interdisciplinar și multi-metodologic. Dimitrie Gusti, discutând temeiurile teoretice ale cercetărilor monografice, a definit societatea ca o totalitate autonomă, motivată
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
Îndrumări pentru monografiile sociologice. Traian Herseni definește metoda monografică drept studiul pe teren, multilateral și intensiv, al unei unități sociale sau fenomen social. Iar ca trăsătură principală îi observă caracterul interdisciplinar și multi-metodologic. Dimitrie Gusti, discutând temeiurile teoretice ale cercetărilor monografice, a definit societatea ca o totalitate autonomă, motivată de voința socială a unor manifestări economice și spirituale (constitutive), manifestări juridice și politice (regulative), condiționate de cadrul cosmologic și biologic (natural), respectiv de cadrul istoric și psihic (social). Monografia trebuie să
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
an la 26 octombrie, de Ziua Sfanțului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, care a devenit patronul spiritual al școlii. Hotărârea numirii școlii aparține fiilor satului participanți la centenarul școlii în 1997, ocazie cu care s-a lansat și lucrarea monografica "100 de ani de învățământ la Dobriceni", avându-i că autori pe înv. pensionar Nicolae Petrescu și înv. Mihai Petrescu. Alături de "Ziua școlii", în tradiție a intrat sărbătorirea "Zilei Satului", la 29 mai 2008 sărbătorind 419 ani de atestare documentara
Dobriceni, Olt () [Corola-website/Science/298963_a_300292]
-
acordată de Academia Braziliană de Științe. Rezultatele cercetărilor științifice realizate de Liviu Constantinescu au fost publicate în aproape 100 de articole apărute în România și în alte șapte țări din Europa sau America de Nord și în nouă volume volume cu caracter monografic publicate în calitate de autor, coautor sau editor. O listă (probabil incompletă) a lucrărilor publicate de Liviu Constantinescu se găsește în
Liviu Constantinescu () [Corola-website/Science/304026_a_305355]
-
și-au găsit reflectare publicațiile științifice și didactice ale savanților moldoveni care au activat și continuă să activeze la Universitatea de Stată din Moldova; ele reflectă direcțiile de cercetare care s-au efectuat și principalele rezultate obținute. O altă bibliografie monografica "Istorie. Arheologie. Etnografie (1981-2001). Contribuții bibliografice" a fost consacrată bibliografiei istorice basarabene care reflectă cercetărilor istorice privitoare la spațiul dintre Prut și Nistru. Interesul profesional privind evoluția științifică a profesorilor din Republică Moldova s-a exprimat în elaborarea unui șir
Ion Madan () [Corola-website/Science/311722_a_313051]
-
doar invocată ca ideal de cunoaștere către care aspiră orice cercetător umanist.” După opinia lui Grigore Georgiu: ,Lucrarea C. Rădulescu-Motru. Viața și faptele sale,vol. I-III, este o amplă frescă a filozofiei românești moderne.". O altă apreciere subliniază caracterul monografic al lucrării "C. Rădulescu-Motru, Viața și faptele sale": ,C.Schifirneț a alcătuit o monografie admirabil documentată despre cel pe care-l apreciază a fi ,primul filosof român, atât prin formație cât și prin acțiunea de construire a unei culturi filosofice
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
soluțiilor asupra perspectivei evoluției moderne a țării.” Despre lucrarea " Formele fără fond, un brand românesc" s-a spus: ,Este prima abordare sistematică pe care o avem (în sfârșit!) cu privire la teoria formelor fără fond...". Un alt autor consideră cartea ,un studiu monografic menit să pună în perspectivă istorică modul în care s-a conturat și a evoluat teoria formelor fără fond în cultura română" Schifirneț descrie idei ale gânditorilor români despre discrepanța dintre forme și fond: , Cine deschide remarcabila sa lucrare Formele
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
să cuprindă mai multe aspecte, adică să vadă și semantica, si concepția istorică, si concepția despre sintaxa, si concepția despre lingvistică textuala, si filozofia limbajului, si toate celelalte aspecte care au fost dezvoltate de mine.”<br> b) Inclus cu articol monografic în: Eugen Simion (coord.), "Dicționarul general al literaturii române", vol. III, L/ O, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, p. 472-473 (autorul articolului: Victor Durnea).<br> c) Rodica Zafiu: “Cartea profesorului Eugen Munteanu "Lexicologie biblică" (București, Humanitas, 2008) e un volum
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
de președinte al Comitetului Securității de Stat (KGB) din RSS Kirghize. În anul 1966, generalul-maior a fost numit în funcția de președinte al Comitetului Securității de Stat (KGB) din RSS Moldovenească. După cum îl caracteriza generalul Tudor Botnaru în cartea sa monografică, Civertko și-a concentrat eforturile pentru „lupta cu naționalismul moldovenesc”, deși nu-i cunoștea specificul. El s-a ocupat cu spionarea cetățenilor în vederea asigurării loialității acestora față de regimul politic existent și arestarea și prigonirea celor acuzați de naționalism. Erau urmărite
Piotr Civertko () [Corola-website/Science/311149_a_312478]
-
muzicale, urmează la Universitatea din București și cursurile de sociologie ale lui Dimitrie Gusti și de estetică ale lui Tudor Vianu. În 1929 sociologul Dimitrie Gusti, descoperindu-i pasiunea științifică față de folclorul muzical, îl include în echipa de cercetare sociologică monografică în satul Drăguș, compusă din Mircea Vulcănescu, Paul Sterian, Petru Comarnescu, Margareta Sterian, Tudor Vianu, dr. Mitu Georgescu, Traian Herseni, Emanoil Bucuța și Lena Constante, de care se îndrăgostește. În cadrul acestei echipe multidisciplinare, și Brăiloiu se ocupau de muzică. Timp
Harry Brauner () [Corola-website/Science/311889_a_313218]
-
editare în discordanță cu interesul restrâns al publicului. Proiectul lui Werner Horvath nu s-a realizat în timpul vieții sale, dar Muzeul de Artă Brașov a dedicat operei lui Friedrich Mieß în anul 2014, o expoziție și un catalog cu caracter monografic care are ca fundament materialele și documentația întocmită de Werner Horvath.
Friedrich Mieß () [Corola-website/Science/311428_a_312757]
-
pentru proză al Uniunii Scriitorilor din România și din care a scos o nouă ediție în 1991 la Editura Rimbaud, cu ISBN 978-3-89086-924-7., "Begegnung und Verwandlung", "Franz Ferch, Bilder aus dem Banat". În Germania i-au apărut, între altele, studiul monografic "Franz Ferch und seine Banater Welt" (1988) și volumul de povestiri "Lieb Heimatland, ade!" (1998). A fost inclus în antologia bilingvă "Scriitori germani din România de după 1945", apărută în 2012 la Editura Curtea Veche
Franz Heinz () [Corola-website/Science/310906_a_312235]
-
sur terre”. Prezența la TG. INTERNAȚIONAL DE CARTE DE LA IERUSALIM, 10FEBRUARIE 2015 CU LANSAREA DE CARTE REBELA DIN HAIFA Apariții editoriale în România, Israel și Germania: debut:Message flagged Sunday, 25 March 2012, 13:52INVOCAȚII : Versuri Tipul înregistrării: Text tipărit: monografic Colaborator: Iacob, Ioan Colaborator: Leonte, Cornelia Colaborator: Marcovici, Bianca Colaborator: Simion, Gheorghe Colaborator: Stamatin, Horațiu Responsabilitate: Ioan Iacob, Cornelia Leonte, Bianca Marcovici, Gheorghe Simion, Horațiu Stamatin Serie: Debut. 5 poeți Titlu: INVOCAȚII/ Ioan Iacob, Cornelia Leonte, Bianca Marcovici, Gheorghe Simion
Bianca Marcovici () [Corola-website/Science/309481_a_310810]