8,622 matches
-
zădărnicesc cu desăvârșire cunoasterea monografiei Clisurii și a comunei mele natale pentru totdeauna,Coronini. O mai fac pentru a îndemna și pe alți intelectuali de a scrie monografii ale comunelor din Clisura, neavând niciuna măcar o monografie scrisă.” Încheiat citatul. Monografia Clisurei, scrisă și tipărită de Alexandru MOISI, din care am citat acest minim fragment a fost tipărită în mai multe ediții; 1934, 1938 și 1940 la Oravița. Citind această monografie am dedus că Alexandru Moisi este originar din comuna Coronini
ÎNVĂŢĂTORUL ALEXANDRU MOISI, AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354917_a_356246]
-
din Clisura, neavând niciuna măcar o monografie scrisă.” Încheiat citatul. Monografia Clisurei, scrisă și tipărită de Alexandru MOISI, din care am citat acest minim fragment a fost tipărită în mai multe ediții; 1934, 1938 și 1940 la Oravița. Citind această monografie am dedus că Alexandru Moisi este originar din comuna Coronini, și cu toate că a funcționat precum se autodefinește, învățător-director în Moldova Nouă, nu și-a uitat originea de a spune lumii că s-a născut în Coronini, un sat destul de neimportant
ÎNVĂŢĂTORUL ALEXANDRU MOISI, AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354917_a_356246]
-
comuna Coronini, și cu toate că a funcționat precum se autodefinește, învățător-director în Moldova Nouă, nu și-a uitat originea de a spune lumii că s-a născut în Coronini, un sat destul de neimportant prin acele vremi. Ce aflăm totuși din susamintita monografie? Se face o incursiune în istoria locurilor de unde aflăm denumiri care s-au păstrat până în zilele noastre; stânca Babacaia cu o interesantă legendă, Cralievăț - ce înseamnă Culcușul Regal, cât și alte nume de văi și dealuri. Se încearcă scoaterea în
ÎNVĂŢĂTORUL ALEXANDRU MOISI, AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354917_a_356246]
-
vremuri. Mă voi strădui ca în viitor să vă prezint câte un fragment din această interesantă scriere. Pentru a se păstra memoria acestui important autor o stradă din Moldova Nouă se numește Alexandru MOISI, mi se pare foarte puțin! Lucrarea Monografia Clisurii ar trebui retipărită și completată de istoricii locului, cât și de alți istorici ai Banatului. Alexandru MOISI a fost ignorat si de autorii Dictionarului scriitorilor din Caraș-Severin, ediția 1998 apărut la fosta editură Timpul din Reșița. Consider că s-
ÎNVĂŢĂTORUL ALEXANDRU MOISI, AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354917_a_356246]
-
ediția 1998 apărut la fosta editură Timpul din Reșița. Consider că s-a greșit enorm prin această eliminare voită sau nu. În același timp autori mai puțin cunoscuți sunt nominalizați. *** Articol publicat Săptămânalul Clisurii Referință Bibliografică: Învățătorul Alexandru MOISI, autorul Monografiei Clisurii / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 871, Anul III, 20 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
ÎNVĂŢĂTORUL ALEXANDRU MOISI, AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354917_a_356246]
-
populatie turco - musulmană. Că atâtea ostroave de pe bătrânul fluviu, insula de la gură Cernei(Ada-Kaleh) a fost , timp de milenii, un loc lipsit de istorie, în care viața se consumă incidental sau temporarprecizrează C. Juan-Petroi în recent apărurta lucrare Ada Kaleh . Monografia unei insule scufundate și a comunității care a locuit-o 1. De asemenea,privitor la populația care a trăit aici înainte de veacul al XVIII -lea este greu să ne pronunțăm arată în continuare autoruliar ... despre existența unei populații stabile în
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
românească și maghiară, Nicolae Bălcescu și Laios Kosuth împreună cu alți revoluționari , au poposit la Ada Kaleh în drumul lor spre exil. 4 Între personajele reprezentative din Ada Kaleh, imamul -învățătorul -Ahmet Ali făcea o notă distinctă. El a scris o monografie a insulei, publicată în 1937. Alături de această se numără Ali Kadri, devenit om de afaceri ce a avut inițiativa înființării Societății “Musulmană” și a întreprins alte activități cu caracter lucrativ care aveau menirea de a crea un climat economic propice
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
comerciale din Balcani Orient sau Europa. În același timp pe insula se desfășura micul comerț care susținea activitățile legate de turism Insula având deja un renume în acest sens căci farmecul natural deosebit, insula fiind asemuita de Ahmet Ali în Monografia insulei Ada Kaleh, tipărită la Tr Severin în 1932“cu un imens coș de flori ce plutește pe luciul apei Dunării “,cetatea ce i-a dat și numele ,exotismul populației, a făcut ca Ada -Kaleh, mai ales în secolul XX
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
Insula Simian oportunitatea unei investiții pe deplin justificată. Totodată este un semn de cinstire a contribuției comunității insulare la cultura și civilizația din Clisura Dunării, azi inclusă în Parcul Natural Porțile de Fier . NOTE 1. Constantin Juan Petroi, Ada kaleh, Monografia unei insule scufundate și a comunității care a locuit-o, Editura Elvan, 2005, p.78 2. Ibidem, p.78 3. Dicționarul Enciclopedic al Județului Mehedinți , Editura Prier, 2003, p. 10 4. Mite Măneanu, Repere istorice și culturale ,în Tezaur din
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
pentru a evita distrugerea unor porțiuni În naos sunt mormintele ctitorilor și ale membrilor familiei Buliga (Lupu, Stanca și Stoichița fiica lor ), acoperite cu lespezi frumos ornamentate și cu inscripții7-. Noi însă nu ne-am propus să realizăm aici o monografie a Schitului Topolnița , ci doar să relevăm aspectele ce se leagă de istoricul familiei lui Lupu Buliga din Ciovârnășani, a contribuției membrilor acesteia la construcția , înzestrarea cu averi și propășirea mânăstirii. Astfel, dintre numeroasele documente de danie sau cumpărătoare , relative
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
AMINTIRI MOȘTENITE) Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 590 din 12 august 2012 Toate Articolele Autorului MOTTO : Să nu uităm că PACEA noastră de azi e consolidată de aportul jertfelnic al părinților, bunicilor și străbunicilor noștri. În timpul documentării pentru monografia comunei Miroslovești, am aflat despre drama unui soldat din Soci, pe nume Chiruț Iordache. Acesta, în cel de-al Doilea Război Mondial, lupta alături de camarazii săi pe linia frontului din zona Păstrăveni-Uricheni, la o "azvârlitură de băț" de satul unde
PREŢUL DORULUI DE CASĂ (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355032_a_356361]
-
al II-lea este în continuare deficitară iar cauzele sunt multiple. Cât privește problema cadrelor de la ciclul I, ea este deja rezolvată încă înainte de 1948, toți învățători fiind calificați și împământeniți aici ( prin căsătorie sau originari din Rucăr). (fragmente din monografia Școlii generale "Nae A. Ghica"din Rucăr-Argeș de Gheorghe Pârnuță și Gh.Nicolae-Podișor, ediția a II-a, revăzută, adaptată și adăugită) Referință Bibliografică: Școala din Rucăr în secolul al XX-lea (XVIII) / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XVIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356800_a_358129]
-
după o altă opinie, convergentă cu celelalte exemple, aflăm că "oamenii și locurile închipuite (de Sadoveanu) sînt aidoma celor ce vor fi ființat aevea pe acest pămînt" . În perioada 2000-2004 mi-am asumat în cadrul unui proiect monografic (materializat în volumul „Monografia comunei Miroslovești - Despre oameni și locuri”, coord. prof. Ioan Pârlea, Ed. Emia, Deva, 2004) răspunderea de a releva strânsele legături ale prozatorului cu spațiul și spiritualitatea răzeșilor de la Verșeni (sat aflat în componența comunei monografiate), loc din care Sadoveanu se
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
Mihail l-a purtat până la vârsta de 12 ani. Desigur, romanele sale istorice de la vârsta maturității, demersuri literare epopeice, au ca suport o profundă cercetare documentară a istoriei noastre, Sadoveanu reușind să facă din opera sa, după cum se spune, „o monografie a întregului popor român”. Faptul că puternicul sentiment al istoriei va fi germinat în vremea copilăriei sale la Verșeni, îl va fi determinat pe prozator să-i aducă, vremelnic, pe Nicoară Potcoavă, eroul din romanul cu același nume, și pe
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
din Rucăr înainte de anul 1917. Potrivit Monitorului oficial din 3 iulie 1896, aflăm că școala din Rucăr avea un număr de 451 de școlari. Aceștia frecventau localul școlii situat pe același teren, pe care se găsește astăzi școala a cărei monografie face obiectul efortului de față. În timpul primului război mondial, până în septembrie 1917, nu s-au făcut cursuri, Rucărul aflându-se sub ocupație germană iar școala fiind folosită drept lagăr de prizonieri și magazii ale serviciului de intendență ale armatei de
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (X) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356907_a_358236]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Marturii > MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂȘANI ȘI "ISTORIA "TIPĂRIRII EI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 282 din 09 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Monografia municipiului Drăgășani și “istoria” întârzierii tipăririi ei Articol de EMIL ISTOCESCU Realizarea și tipărirea unei monografii ample
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Marturii > MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂȘANI ȘI "ISTORIA "TIPĂRIRII EI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 282 din 09 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Monografia municipiului Drăgășani și “istoria” întârzierii tipăririi ei Articol de EMIL ISTOCESCU Realizarea și tipărirea unei monografii ample a orașului Drăgășani devenise, cu mai multe decenii în urmă, prin 1974-75, pentru conducătorii de atunci ai vestitului târg viticol, aproape o obsesie
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
Marturii > MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂȘANI ȘI "ISTORIA "TIPĂRIRII EI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 282 din 09 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Monografia municipiului Drăgășani și “istoria” întârzierii tipăririi ei Articol de EMIL ISTOCESCU Realizarea și tipărirea unei monografii ample a orașului Drăgășani devenise, cu mai multe decenii în urmă, prin 1974-75, pentru conducătorii de atunci ai vestitului târg viticol, aproape o obsesie. Preocupare justificată prin faptul că, pe fundalul educației patriotice țintite, se avea în vedere și istoria
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
meșteșugăresc. Interesul pentru realizarea unei astfel de lucrări de amploare a căpătat contur mai cu seamă că se împlineau 1750 de ani de la atestarea documentară a acestei așezări. Inițiată, redactată în mare parte și propusă pentru editare încă din 1974, monografia aceasta a avut neșansa de a nu vedea lumina tiparului timp îndelungat, de trei decenii, din cauze care vor fi relatate în cele ce urmează. Pentru a nu se irosi rezultatul unui mare volum de muncă, la care trudise un
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
muncă, la care trudise un colectiv extins de autori și redactori în perioada 1974-75, după trecere de vreme, între 2002-2004, Comisia pentru învățământ și cultură a Consiliului local Drăgășani a hotărât să facă demersurile necesare pentru reactualizarea, completarea și tipărirea monografiei, cu înțelegerea și sprijinul financiar al conducerii primăriei. După aproape doi ani de eforturi, impuse de nevoia aducerii la zi , a completării cu capitole care lipseau, sau erau deficitare, monografia a putut fi tipărită în 500 de ezemplare, format A4
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
hotărât să facă demersurile necesare pentru reactualizarea, completarea și tipărirea monografiei, cu înțelegerea și sprijinul financiar al conducerii primăriei. După aproape doi ani de eforturi, impuse de nevoia aducerii la zi , a completării cu capitole care lipseau, sau erau deficitare, monografia a putut fi tipărită în 500 de ezemplare, format A4, împlinindu-se astfel un mai vechi vis al generațiilor anterioare cu preocupări și calificare în acest domeniu. *** Dar, să ne întoarcem la anii 1974-75, când începuse munca pentru realizarea acestei
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
a putut fi tipărită în 500 de ezemplare, format A4, împlinindu-se astfel un mai vechi vis al generațiilor anterioare cu preocupări și calificare în acest domeniu. *** Dar, să ne întoarcem la anii 1974-75, când începuse munca pentru realizarea acestei monografii, bazându-ne pe documentele autentice păstrate în arhiva primăriei și a Casei de cultură din Drăgășani. În 1974, la 21 februarie, conducerea orașului a emis o decizie (cu nr 47) prin care se constituia un colectiv de redacție și un
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
arhiva primăriei și a Casei de cultură din Drăgășani. În 1974, la 21 februarie, conducerea orașului a emis o decizie (cu nr 47) prin care se constituia un colectiv de redacție și un altul de autori și colaboratori pentru realizarea monografiei localității. Decizia era însoțiță de un plan al monografiei prin care se stabileau capitolele și de un tabel nominal cu autorii și colaboratorii. Unii dintre aceștia erau chiar cadre universitare, precum Dumitru Berciu și Dumitru Tudor, cercetători de la Rm.Vâlcea
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
În 1974, la 21 februarie, conducerea orașului a emis o decizie (cu nr 47) prin care se constituia un colectiv de redacție și un altul de autori și colaboratori pentru realizarea monografiei localității. Decizia era însoțiță de un plan al monografiei prin care se stabileau capitolele și de un tabel nominal cu autorii și colaboratorii. Unii dintre aceștia erau chiar cadre universitare, precum Dumitru Berciu și Dumitru Tudor, cercetători de la Rm.Vâlcea și Craiova. Potrivit acestui plan, se prevedea ca prefața
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
prin care se stabileau capitolele și de un tabel nominal cu autorii și colaboratorii. Unii dintre aceștia erau chiar cadre universitare, precum Dumitru Berciu și Dumitru Tudor, cercetători de la Rm.Vâlcea și Craiova. Potrivit acestui plan, se prevedea ca prefața monografiei să fie scrisă de generalul-maior Gh. Titileanu, directorul de atunci al Arhivelor Naționale. Urma ca lucrarea să fie deja tipărită în 1975, când se împlineau 1750 de ani de la atestarea documentară a localității, având ca titlu “De la Rusidava la Drăgășani
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]