5,397 matches
-
firme, devin o prezență notabilă în peisajul economiei. footnote>, unde, concurența și monopolul sunt inextricabil implicate de fiecare dată.”<footnote Gilbert Abraham-Frois, Économie politique, Economica, Paris, 1988, pp. 313-314. footnote> După cum aprecia François Perroux, „în epoca în care concurența și monopolul erau opuse ca focul și apa ... trebuia un suflu pentru a susține și a proba că monopolul și concurența desemnează familii de forțe perfect compatibile, din care este necesar a repera combinații în proporții variabile, în vederea stabilirii de scheme inteligibile
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
fiecare dată.”<footnote Gilbert Abraham-Frois, Économie politique, Economica, Paris, 1988, pp. 313-314. footnote> După cum aprecia François Perroux, „în epoca în care concurența și monopolul erau opuse ca focul și apa ... trebuia un suflu pentru a susține și a proba că monopolul și concurența desemnează familii de forțe perfect compatibile, din care este necesar a repera combinații în proporții variabile, în vederea stabilirii de scheme inteligibile ale realității.”<footnote François Perroux, L’Économie du XXe siècle, deuxième édition, PUF, Paris, 1964, p. 108
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
aflat pe o piață cu concurență monopolistică este acela de maximizare a profitului). Analiza echilibrului producătorului depinde de orizontul de timp considerat, termen scurt sau termen lung (figura 24). Pe piața monopolistică, firma se comportă pe termen scurt ca un monopol. Ea își realizează echilibrul la p și q pentru care costul marginal este egal cu venitul marginal. În acest fel, obține profitul normal, dar și profit pur (supraprofit) - grafic, acest lucru este ilustrat cel mai bine în figura 18. Prețul
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
extinderea producțiilor substituibile din partea concurenței, mărirea ofertei industriei (cererea pieței fiind relativ constantă, cererea pentru produsele firmei se reduce pentru că apar noi ofertanți). Intrarea în ramură a noilor concurenți se realizează până în momentul când dispare profitul pur. Ca atare, spre deosebire de monopol, firma monopolistică obține profit pur (supraprofit) doar temporar, deoarece în fața excesului de ofertă prețurile scad periodic. Deci, pătrunderea în ramură a noi firme antrenează o diminuare a cifrei de afaceri a firmelor instalate anterior. În aceste condiții, curba cererii se
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
costul marginal (H) definește cantitatea produsă (Q1) și prețul de vânzare (p1), figura 24, pentru care venitul mediu (Vm = C) este superior costului total mediu (CM), rezultând un profit mediu pe unitatea de produs și un supraprofit, ca în cazul monopolului. Această situație definește echilibrul pieței monopolistice pe termen scurt. El este instabil, deoarece existența supraprofitului și inexistența barierelor la intrarea în ramură incită noi întreprinderi să pătrundă pe piață, ceea ce va conduce, așa cum am arătat, la deplasarea curbei cererii în
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
dincolo de punctul M ar antrena pierderi, întrucât curba de venit mediu ar fi în totalitate sub curba costului mediu. Prețul de echilibru pe termen lung (p2), în concurență monopolistică este un preț intermediar, adică este mai ridicat decât prețul de monopol în concurență pură (p3) și este mai scăzut decât prețul de monopol (p1) - prețul monopolistic pe termen scurt. Numărul de firme atrase în ramură prin profiturile obținute face ca producția de echilibru Q2 să fie inferioară simultan cantității Q1 (a
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
fi în totalitate sub curba costului mediu. Prețul de echilibru pe termen lung (p2), în concurență monopolistică este un preț intermediar, adică este mai ridicat decât prețul de monopol în concurență pură (p3) și este mai scăzut decât prețul de monopol (p1) - prețul monopolistic pe termen scurt. Numărul de firme atrase în ramură prin profiturile obținute face ca producția de echilibru Q2 să fie inferioară simultan cantității Q1 (a echilibrului firmei pe termen scurt), cât și cantității Q3 (caracteristică pentru echilibru
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
2.asp?id=8&idb=21 footnote> permite desprinderea următoarelor concluzii: a) maximizarea profitului total se va realiza la acel volum al producției la care costul marginal este egal cu încasarea marginală; b) firma monopolistică poate exercita o putere de monopol datorită dreptului conferit de marca de fabricație, dar și din cauză că, pe termen scurt, fluxul intrării unor noi firme pe această piață este practic zero; c) prețul va fi superior costului marginal și costului total mediu, obținându-se supraprofit. Totodată, pe
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
și outputurile sunt de natură oligopol-oligopson<footnote Constantin Popescu, Ilie Gavrilă, Dumitru Ciucur, op. cit., http://www.ase.ro/ biblioteca/ pagina 2.asp?id=cap13 footnote>. 3.4. Prețul în cazul pieței oligopoliste În cazul concurenței perfecte, ca și în cazul monopolului, producătorul se bucură în mare măsură de „impunitate”<footnote Gilbert Abraham-Frois, op. cit., 1994, p. 267. footnote>: aceasta este totală când producătorul este singur pe piață (monopol pur) și nu are de ce să se teamă de nicio reacție din partea unor concurenți
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
4. Prețul în cazul pieței oligopoliste În cazul concurenței perfecte, ca și în cazul monopolului, producătorul se bucură în mare măsură de „impunitate”<footnote Gilbert Abraham-Frois, op. cit., 1994, p. 267. footnote>: aceasta este totală când producătorul este singur pe piață (monopol pur) și nu are de ce să se teamă de nicio reacție din partea unor concurenți; de asemenea, chiar și în cazul concurenței pure și perfecte producătorul este într-un fel protejat, deoarece este sigur că își va vinde producția la prețul
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
a structurilor de tip oligopolist este interdependența acțiunilor diferiților vânzători, evident, aflați într-un număr mic pe piață. Totodată, pătrunderea pe o piață cu structură oligopolistă este, dacă nu imposibilă, cel puțin dificilă, deoarece oligopolul se protejează prin bariere similare monopolului. Pe o astfel de piață, produsele sunt fie omogene intrinsec (energie electrică, energie termică, țiței etc.), fie sunt de același gen, dar diferențiate intrinsec sub aspect funcțional (autovehicule, tehnică electronică de calcul, servicii financiare juridice și de consultanță economică ș.a.
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
o atitudine de așteptare. Evident, și în aceste condiții, fiecare dintre ei caută să-și maximizeze profitul. Cum produsul este omogen, iar prețul este identic (prețul nu va depinde doar de cantitățile realizate de unul dintre producători - ca în cazul monopolului - ci, va depinde, în egală măsură, de cantitățile produse de ambii agenți economici), singura modalitate de adaptare rămâne cantitatea vândută. Astfel, dacă firma B oferă cantitatea Qb1, firma A, dorind să se adapteze, reacționează și își stabilește cantitatea optimă oferită
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
confidențial, între firme care își păstrează independența de producție și cea financiară, având ca obiectiv principal limitarea concurenței pe o anumită piață prin stabilirea prețurilor și desigur, a producției. Astfel, cartelul duce la fixarea prețurilor, care se realizează după mecanismul monopolului și împărțirea pieței între firmele componente<footnote Paul A. Samuelson, William D. Nordhaus, op. cit., 2000, p. 211. footnote>. Datorită acestui fapt, cartelul funcționează ca un monopol, maximizarea profitului global realizându-se la fel ca în cazul unui monopolist care dispune
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
desigur, a producției. Astfel, cartelul duce la fixarea prețurilor, care se realizează după mecanismul monopolului și împărțirea pieței între firmele componente<footnote Paul A. Samuelson, William D. Nordhaus, op. cit., 2000, p. 211. footnote>. Datorită acestui fapt, cartelul funcționează ca un monopol, maximizarea profitului global realizându-se la fel ca în cazul unui monopolist care dispune de mai multe întreprinderi. Plecând de la cazul cel mai simplu de duopol, profitul total este definit prin diferența dintre încasarea totală (VT), care depinde de producția
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
respectivă, curbele costului marginal (Cmg1 și Cmg2) ale fiecăruia dintre producători. Curba Cmg reprezintă totalitatea producțiilor, astfel încât să existe egalitate între Cmg1 și Cmg2; această curbă este definită ca fiind curba ofertei activității de producție. La fel ca în cazul monopolului tradițional, intersecția dintre Cmg și Vmg determină nivelul de producție (Qe) și prețul de vânzare (pe) care maximizează suma profiturilor individuale. Trebuie menționat că în cazul în care costurile medii și marginale ale firmelor componente ale cartelului sunt identice, profitul
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
numeroaselor excese făcute în numele capitalismului, atât SUA, cât și țările industrializate din Europa Occidentală au fost nevoite să renunțe la unele idei promovate de această doctrină și, drept urmare, statele au început să joace un rol tot mai mare în reglementarea monopolurilor, în colectarea impozitelor pe venit și în asigurarea unui sprijin financiar pentru persoanele defavo rizate<footnote Merkin Williams, Competition Law: Antitrust Policy in the UK and in the EEC, London, 1984, p. 327. footnote>, în luarea deciziilor economico-sociale în general
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
fi parte la o înțelegere de fixare a prețului; cu acest prilej, șapte directori au fost privați de libertate, iar alți 24 au fost suspendați. Cu mai mulți ani în urmă (1911), tot cu ajutorul Legii Sherman s-a pus capăt monopolurilor Standard Oil și American Tabacco, știindu-se că fiecare dintre ele dominase industria respectivă.<footnote Joseph E. Stiglitz, Carl E. Walsh, op. cit., pp. 265-266. footnote>. Ulterior, Legea Sherman, care interzice monopolul și tentativele de monopol, a fost completată prin Legea
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
1911), tot cu ajutorul Legii Sherman s-a pus capăt monopolurilor Standard Oil și American Tabacco, știindu-se că fiecare dintre ele dominase industria respectivă.<footnote Joseph E. Stiglitz, Carl E. Walsh, op. cit., pp. 265-266. footnote>. Ulterior, Legea Sherman, care interzice monopolul și tentativele de monopol, a fost completată prin Legea Clayton din 1914, care interzicea discriminările și limita posibilitățile de fuzionare, urmate de Federal Trade Commission Act (1914), Act Wheeler - Lea Act (1938), Celler - Kefauver Act (1950). De asemenea, importante prevederi
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
Sherman s-a pus capăt monopolurilor Standard Oil și American Tabacco, știindu-se că fiecare dintre ele dominase industria respectivă.<footnote Joseph E. Stiglitz, Carl E. Walsh, op. cit., pp. 265-266. footnote>. Ulterior, Legea Sherman, care interzice monopolul și tentativele de monopol, a fost completată prin Legea Clayton din 1914, care interzicea discriminările și limita posibilitățile de fuzionare, urmate de Federal Trade Commission Act (1914), Act Wheeler - Lea Act (1938), Celler - Kefauver Act (1950). De asemenea, importante prevederi cu privire la discriminarea prin preț
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
a cărui a doua secțiune se menționează că: „Este împotriva legii ... discriminarea de preț între diferiți cumpărători de bunuri similare calitativ, ... atunci când efectul unei asemenea discriminări se manifestă prin scăderea substanțială a concurenței sau prin tendința de creare a unui monopol sau prin distrugerea sau prevenirea concurenței.”<footnote Evan J. Douglas, Managerial Economics, Third Edition, Prentice Hall International Editions, 1987, p. 451. footnote>. După al Doilea Război Mondial, atât în SUA, cât și în Germania și Japonia, forțele aliate au impus
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
Comunitatea Economică Europeană (CEE) și tratatul Comunității Europene pentru Energie Atomică (EURATOM). footnote>, a inclus de la început și reglementări privind controlul concentrărilor. O situație oarecum aparte se înregistrează în Franța, unde politica de concurență a urmărit reglementarea și nu eliminarea monopolurilor, pornind de la ipoteza că aceste structuri își datorează existența unor economii de scară de natură tehnică. În esență, interesul legiuitorului este de a asigura firmelor franceze acea dimensiune care să le permită obținerea de avantaje pe piața internațională, iar reglementările
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
Union Series, 1998, p. 36, apud Gabriela Drăgan, Uniunea Europeană între federalism și interguvernamentalism. Politici comune ale UE, Editura ASE, București, 2005. footnote> A avut loc, astfel, trecerea de la accentul pus, în anii ’60, pe practicile restrictive, la politicile îndreptate împotriva monopolurilor, caracteristice anilor ’70 și la cele orientate spre ajutoarele de stat și controlul concentrărilor, din anii ’80 și ’90, politica în domeniul concurenței extinzându-se, destul de rapid, în noi sectoare industriale<footnote Gabriela Drăgan, op. cit. footnote>. În România, reglementările principale
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
1989, a unor mecanisme administrativ-financiare strâns legate de o planificare centralizată, cu o puternică subvenționare a unor activități ineficiente, a condus la practicarea unor prețuri rigide, de foarte multe ori fără nicio legătură cu costul de producție. În plus, existența monopolului principalilor producători s-a manifestat prin crearea unui raport tensionat între resurse și nevoi, a unei centralizări excesive a formării și fixării prețurilor, ceea ce a condus la manifestarea unor grave dezechilibre între producție și consum<footnote Florina Tănase, Prețurile și
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
doua etapă<footnote Raportul Guvernului la doi ani de guvernare, în perioada noiembrie 1992 noiembrie 1994. footnote> de liberalizare a prețurilor și tarifelor este marcată de HG nr. 239/1991, care stabilește: -măsuri pentru prevenirea practicării prețurilor de speculă sau monopol; -indici maximi de modificare a prețurilor cu ridicata, față de cele aprobate prin HG nr. 1355/1990; -prețurile cu ridicata și tarifele pentru produsele și serviciile din import destinate producției și investiției, indiferent de forma de proprietate, se formează pe baza
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
sunt acum determinate de piață. În sectorul industrial, marea parte a prețurilor de comercializare și de producție administrate au fost liberalizate până în martie 1997, deși s-a păstrat controlul prețurilor pentru o listă scurtă de bunuri oferite în piețele de monopol, notabil în cazul energiei; aceste prețuri au fost ulterior ajustate (în cele mai multe cazuri de Oficiul Concurenței) în concordanță cu evoluțiile cursului de schimb și/sau indicelui prețurilor de consum<footnote Fondul Monetar Internațional, op. cit. footnote>. Indicii prețurilor de consum (IPC
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]